Traficul de migranţi. Art.263 NCP. Decizia nr. 1/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-12-2015
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
Curtea de Apel București
Secția I-a penală
Decizia penală nr.1.722/A
Ședința publică din data de 15 decembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte: D. P.
Judecător: V. B.
Grefier: R.-E. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..
Pe rol, se află pronunțarea asupra apelurilor formulate de P. de pe lângă Tribunalul G. și de apelanții-intimați-inculpați N. I. și C. C. împotriva Sentinței penale nr.514/29.IX.2015 a Tribunalului G. – Secția penală – Cauze Generale, din Dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7.XII.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când, Curtea, în temeiul art.391, alin.1, Cod procedură penală, a stabilit pronunțarea pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere,
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.514/29.IX.2015, din Dosarul nr._, Tribunalul G. – Secția penală – Cauze Generale:
în temeiul art.386, Cod de procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații N. I. și C. C. din infracțiunea de trafic de migranți, prev. de art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, în infracțiunea de trafic de migranți, prev. de art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal,
în temeiul art.386, Cod de procedură penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei penale reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații N. I. și C. C. din infracțiunea de trafic de migranți, prev. de art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, prev. de art.32, alin.1, Cod penal, raportat la art.263, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal,
a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei penale reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații N. I. și C. C. din infracțiunea de trafic de migranți, prev. de art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, prev. de art.32, alin.1, Cod penal, raportat la art.263, alin.1, alin.2, lit.a și alin.3, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal;
I. în temeiul art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul N. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare,
în temeiul art.43, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare,
în temeiul art.67, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66, alin.1, lit.a și lit.b, Cod penal, pe perioada de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii,
în temeiul art.65, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66, alin.1, lit.a și lit.b, Cod penal,
în temeiul art.399, Cod de procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, arestat preventiv în baza M.A.P. nr.22/19.VI.2015, emis de Tribunalul G.,
în temeiul art.72, Cod penal, a dedus prevenția de la data de 11.XII.2013 la data de 26.III.2014, potrivit Sentinței penale nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, precum și de la data de 18.VI.2015 la zi;
II. în temeiul art.263, alin.1 și alin.2, lit.a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul C. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare,
în temeiul art.43, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani și 10 luni închisoare,
în temeiul art.67, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66, alin.1, lit.a și lit.b, Cod penal, pe perioada de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii,
în temeiul art.65, Cod penal, i-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66, alin.1, lit.a și lit.b, Cod penal,
în temeiul art.399, Cod de procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, arestat preventiv în baza M.A.P. nr.23/19.VI.2015, emis de Tribunalul G.,
în temeiul art.72, Cod penal, a dedus prevenția de la data de 18.VI.2015 la zi;
în temeiul art.112, alin.1, lit.b, Cod penal a dispus confiscarea specială de la inculpatul N. I. a autoturismului marca Saab, model 93, de culoare negru, cu număr de înmatriculare_, . motor B2341DA00W071578, . șasiu YS3DF78B2W70534496, capacitate cilindrica de 2290 cm3, aflat la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră G., conform procesului-verbal încheiat la data de 23.0VI.2015,
a dispus restituirea către inculpatul N. I. a telefoanelor mobile marca „Iphone”, ._, și marca „Nokia”, cod IC 661U-RM443, aflate la Poliția de Frontieră G., conform procesului-verbal încheiat pe data de 23.VI.2015,
a dispus restituirea către inculpatul C. C. a telefoanelor mobile marca „HTC”, ._, și marca „Nokia”, model „C2”, cod YC 661URM721, aflate la Poliția de Frontieră G., conform procesului-verbal încheiat pe data de 23.VI.2015;
în temeiul art.274, alin.1, Cod de procedură penală, i-a obligat pe inculpați la plata sumei de 1.500 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Prin Încheierea de ședință din data de 10.VIII.2015, Judecătorul de Cameră preliminară, în temeiul art.346, alin.2, Cod de procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței de judecată cu Rechizitoriul din data de 1.VII.2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G., din Dosarul nr.311/P/2015, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că pe data de 18.VI.2015, după o înțelegere prealabilă, inculpații N. I. și C. C., cu autoturismul marca Saab, model 93, de culoare negru, cu număr de înmatriculare_, proprietatea inculpatului N. I., au transportat, din orașul R., Bulgaria, în vederea trecerii ilegale a frontierei de stat a României, cu destinația municipiul București, pe cetățenii străini Mohammad Reza-Karim, cetățean iranian, și Hariam Mahdi, cetățean irakian, ascunși în locul destinat închiderii plafonierei, mai precis în spațiul situat între bancheta spate și portbagaj, pentru a obține, în mod direct, suma de 400 dolari S.U.A.
A mai reținut că inculpatul N. I. a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit.i, g și e din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10 din Codul de procedură penală, prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014, la pedeapsa de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat, pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Cu privire la inculpatul C. C., a reținut că, prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit.a, e, g și i din vechiul Cod penal, cu aplicarea at.41, alin.2 din vechiul Cod penal art.43 din vechiul Cod penal și art.320/1, alin.7 din vechiul Cod de procedură penală, la pedeapsa de 2 ani si 10 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani și 10 luni.
Prin urmare, a constatat că ambii inculpați se află în stare de recidivă postcondamnatorie.
În motivare, instanța de fond a arătat că există probe clare de vinovăție, și anume procesul-verbal din data de 18.VI.2015, de constatare a infracțiunii flagrante, întocmit la Punctul de Trecere Frontieră G. – Rutier, cu planșe fotografice, declarațiile martorilor Mohammad Reza-Karim și Hariam Mahdi, înlăturând declarațiile de nerecunoaștere ale inculpaților, întrucât nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă.
Referitor la cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei penale, din infracțiunea de trafic de migranți, în variantă agravată, prev. de art.263, alin.1 și alin.2, lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din Codul penal, fie în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, în formă simplă, prev. de art.32, alin.1 din Codul penal, raportat la art.263, alin.1 și alin.3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din Codul penal, fie în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, în formă agravată, prev. de art.32, alin.1 din Codul penal, raportat la art.263, alin.1, alin.2, lit.a și alin.3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din Codul penal, formulate de inculpați, a arătat că tentativa este forma de infracțiune care se situează în faza de executare a infracțiunii, între începutul executării acțiunii, care constituie elementul material al laturii obiective, și producerea rezultatului socialmente periculos, iar inculpații au executat în întregime elementul material al laturii obiective al infracțiunii de trafic de migranți, producând, astfel, rezultatul acestei infracțiuni, respectiv starea de pericol. Totodată, susținerea inculpaților conform căreia fapta penală nu a fost săvârșită în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos material, ci din milă, este contrazisă de declarația martorului Mohammad Reza-Karim și chiar de declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală.
La individualizarea judiciara a pedepsei închisorii față de fiecare inculpat, a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 din Codul penal, și anume gravitatea infracțiunii, care rezultă din modalitatea de comitere, persoana inculpaților, care se află în stare de recidivă postcondamnatorie și care, în faza cercetării judecătorești, și-au modificat declarațiile inițiale, susținând că polițiștii i-au forțat să recunoască săvârșirea faptei penale și că au dat declarațiile în lipsa unui apărător, însă a constatat că declarațiile date în calitățile de suspect și de inculpat conțin semnătura apărătorului din oficiu Păunica I., cu delegația ., nr._/18.VI.2015, depusă la fila 38 din dosarul de urmărire penală.
A dispus confiscarea specială de la inculpatul N. I. a autoturismului marca Saab, model 93, de culoare negru, cu număr de înmatriculare_, folosit la săvârșirea infracțiunii.
A dispus restituirea telefoanelor mobile către inculpați, deoarece nu rezultă că acestea au fost folosite la comiterea infracțiunii.
În termen legal, au declarat apel Ministerul Public, pentru nelegalitate și netemeinicie, precum și inculpații N. I. și C. C., ambii pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea orală și în scris a apelului, Ministerul Public a susținut, cât privește nelegalitatea, că pentru inculpatul C. C. instanța de fond a omis să deducă inclusiv reținerea din data de 29.X.2011, cu toate că, în mod corect, a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București, și, totodată, cu privire la același inculpat, nu au fost aplicate dispozițiile art.45 din noul Cod penal, privind menținerea confiscării speciale, dispusă prin aceeași sentință penală.
Referitor la netemeinicie și cu privire la ambii inculpați, a susținut că pedeapsa închisorii aplicată fiecăruia dintre cei doi inculpați este redusă, în raport cu natura și gravitatea infracțiunii de trafic de migranți, prin transportarea celor doi cetățeni arabi, pentru a trece, în mod fraudulos, frontiera de stat a României, urmărind obținerea unui folos material, respectiv a sumei de 400 euro, în condițiile în care, inițial, au recunoscut comiterea faptei penale, însă, ulterior, au revenit asupra declarațiilor, îngreunând activitatea organelor judiciare în aflarea adevărului, inculpatul N. I. are antecedente penale, fiind condamnat definitiv pentru comiterea unor infracțiuni de furt și de înșelăciune, în timp ce inculpatul C. C. a fost condamnat pentru infracțiuni de furt calificat, împrejurare care dovedește perseverența infracțională a inculpaților.
În motivarea în scris și orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat N. I. a arătat că încadrarea juridică a faptei penale nu este legală, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de migranți în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, întrucât cei doi migranți nu au intrat pe teritoriul României, iar suma de bani despre care se face referire în rechizitoriu nu a fost găsită nici la inculpați și nici la migranți.
A mai arătat că pedeapsa închisorii este mult prea aspră, în raport cu faptul că are o familie și avea un loc de muncă, astfel că a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei închisorii, prin reducerea cuantumului pedepsei închisorii și aplicarea disp. art.91 din Codul penal, privind suspendarea sub supraveghere.
De asemenea, a susținut că autoturismul nu a fost modificat pentru a ușura transportul de migranți, așa încât a solicitat restituirea autoturismului.
În motivarea în scris și orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat C. C. a arătat că încadrarea juridică a faptei penale nu este legală, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de migranți în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, deoarece autoritățile române i-au descoperit pe cetățenii arabi în momentul controlului la punctul de trecere frontieră, aceștia neintrând pe teritoriul României.
A mai susținut, în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei închisorii, că a fost pasager în autoturismul aparținând inculpatului N. I., că unul dintre cetățenii arabi avea piciorul în ghips, astfel că a avut intenția să-l ajute, are un loc de muncă stabil, așa cum reiese din actele dosarului, este căsătorit și are în întreținere un minor de 10 luni, solicitând aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum îndreptat spre minimul special prevăzut de legea penală.
La termenul de judecată din data de 7.XII.2015, Curtea a procedat la audierea apelanților-intimați-inculpați N. I. (fila 35, dosar de apel) și C. C. (fila 36, dosar de apel), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
În apărare și în dovedire, apelantul-intimat-inculpat C. C., a formulat, fiindu-i încuviințată, proba cu înscrisuri în circumstanțiere, depunând la dosar, în fotocopie, extras de pe certificatul de căsătorie, extras din certificatul de naștere și certificatul de naștere ., nr._, eliberat de Primăria Sectorului V, București, la data de 14.I.2015, pentru minorul C. Raphael-Cengiz, născut pe data de 11.I.2015.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală apelată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.417, alin.2, Cod de procedură penală, Curtea apreciază că apelurile formulate de Ministerul Public și de apelantul-intimat-inculpat C. C. sunt fondate, în timp ce apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat N. Iie nu este fondat.
În ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei penale comisă de fiecare dintre cei doi inculpați, din infracțiunea de trafic de migranți, în varianta agravată, în infracțiunea de tentativă la trafic de migranți, în varianta agravată, formulată de apelanții-intimați-inculpați, pe care, de altfel, aceștia au susținut-o inclusiv în fața instanței de fond, Curtea apreciază că este neîntemeiată.
Constată că, prin actul de sesizare, s-a reținut că elementul material al laturii obiective a fost comis în modalitatea normativă a transportului cu autoturismul al celor doi migranți, care au fost ascunși în spațiul destinat închiderii plafonul decapotabil al autoturismului. Potrivit procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 18.VI.2015, întocmit la Punctul de Trecere a Frontierei G. – Rutier (filele 17-19, dosar de urmărire penală), cu planșe fotografice (filele 42 și 43, dosar de urmărire penală), autoturismul marca Saab, model 93, de culoare negru, cu număr de înmatriculare_, condus de inculpatul N. I., în care se mai aflau inculpatul C. C. și, ascunși, martorii migranți Mohammad Reza-Karim, cetățean iranian, și Hariam Mahdi, cetățean irakian, se afla pe sensul de intrare în România. Însă, infracțiunea de trafic de migranți nu este condiționată de trecerea parțială sau de traversarea completă a graniței statului român. Conform art.263, alin.1 din Codul penal, infracțiunea de trafic de migranți presupune, printre alte modalități alternative, transportarea, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României. Ca atare, norma materială nu condiționează elementul material de depășirea, în parte sau totală, a unui obstacol, ci este suficient ca transportul, cum este în acest caz, să se realizeze în vederea trecerii frauduloase a graniței. Ori, câtă vreme autoturismul se afla oprit în punctul de trecere a frontierei de stat, în vederea efectuării controlului de frontieră, este evidentă intenția de trecere frauduloasă a graniței. Se mai arată la art.263, alin.3, Cod penal, că infracțiunea este susceptibilă de forma tentativei, însă tentativa exista fie în momentul întreruperii, în timp util, a activității de transport, fie în situația în care acțiunea de transportare nu și-a produs efectul.
Prin urmare, Curtea constată că ambii inculpați au comis infracțiunea în forma consumată.
De asemenea, în mod corect, a fost reținută în sarcina ambilor inculpați varianta agravată a scopului obținerii, direct sau indirect, a unui folos patrimonial, prevăzută de art.263, alin.2, litera a din Codul penal. Martorul de la urmărirea penală Mohammad Reza-Karim, cetățean iranian, a arătat că, anterior, s-a aflat în România o perioadă de aproximativ 23 de ani, însă i s-a interzis să se afle pe teritoriul țării pe o perioadă de 5 ani și că s-a înțeles cu inculpații să-i transporte, pe acesta și pe martorul Hariam Mahdi, ascunși în autoturism, până la București, unde urma să le plătească suma de 400 de euro (filele 52 și 53, dosar de urmărire penală). Martorul de la urmărirea penală Hariam Mahdi, cetățean irakian, a confirmat faptul că cetățeanul iranian cunoștea limba română (fila 54, dosar de urmărire penală). Aceleași împrejurări sunt confirmate de însuși inculpatul N. I., care, prin declarațiile de la urmărirea penală din datele de 18.VI.2015 (fila 33, dosar de urmărire penală, filele 44 și 45, dosar de urmărire penală) și 19.VI.2015 (filele 30-32, dosar de urmărire penală), a arătat că a vorbit în limba română cu unul dintre cei doi migranți, acceptând, după consultarea cu inculpatul C. C., propunerea cetățeanului iranian de a-i transporta fraudulos în România, pentru suma de 400 euro, pe care urmau să o primească la București. În același mod a declarat coinculpatul C. C., care, prin declarațiile de la urmărirea penală din datele de 18.VI.2015 (fila 35, dosar de urmărire penală, filele 47 și 48, dosar de urmărire penală, filele 50 și 51, dosar de urmărire penală) și 19.VI.2015 (filele 25-27, dosar de urmărire penală), a susținut că unul dintre cei doi migranți vorbea bine limba română și că au acceptat să-i transporte ilegal în România, pentru suma de 400 euro, care urma să le fie remisă la București și pe care urmau să o împartă în mod egal, câte 200 euro pentru fiecare. Pe urmă, la cercetarea judecătorească, ambii inculpați și-au schimbat declarațiile inițiale. În fața primei instanțe, atât inculpatul N. I. (filele 106-108, dosar de fond), cât și inculpatul C. C. (filele 104 ș 105, dosar de fond) au susținut că au acceptat transportarea frauduloasă a migranților nu pentru bani, ci pentru că le-a fost milă. Același motiv umanitar a fost invocat în apel, atât de către apelantul-intimat-inculpat N. I. (fila 35, dosar de apel), cât și de către apelantul-intimat-inculpat C. C. (fila 36, dosar de apel). Însă, atitudinea procesuală inițială și de o anumită durată în timp, de recunoaștere, în mod constant, pe tot parcursul urmăririi penale, a înțelegerii privind folosul patrimonial, este susținută de declarația martorului Mohammad Reza-Karim, în timp ce susținerile ulterioare nu sunt confirmate de nici una dintre probele de la dosar, fiind evidentă intenția inculpaților de înlăturare, în acest mod, a variantei agravate a infracțiunii de trafic de migranți, pentru care limitele speciale ale pedepsei închisorii sunt, în mod firesc, mult mai mari față de varianta simplă. Împrejurarea că asupra inculpaților sau martorilor migranți nu a fost găsită suma de 400 euro nu are nici o relevanță probatorie sau de încadrare juridică, întrucât varianta agravată nu condiționează de remiterea folosului patrimonial, ci de scopul obținerii, direct sa indirect, a unui folos patrimonial.
Referitor la reindividualizarea cuantumului pedepsei închisorii față de fiecare inculpat, Curtea are în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii, cuprinse între 3 ani și 10 ani, precum și dispozițiile art.74, alin.1 din Codul penal, și anume gravitatea medie a infracțiunii, prin transportarea a doi migranți, pentru o sumă modică, de 400 euro,
persoana inculpatului N. I., care, la vârsta sa de 35 de ani la data faptei penale, nu și-a întemeiat o familie și nu are un loc de muncă sau vreo ocupație, în schimb este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin două sentințe penale diferite, la pedepse închisoarea, dintre care Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014, prin care i-a fost aplicată, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, în baza vechiului Cod penal și în procedura simplificată, pedeapsa de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat, pe durata termenului de încercare de 4 ani, constituind primul termen al recidivei după condamnare,
persoana inculpatului C. C., în vârstă de 23 de ani la data comiterii faptei penale, are în întreținere pe minorul C. Raphael-Cengiz, născut pe data de 11.I.2015, potrivit certificatului de naștere ., nr._, eliberat de Primăria Sectorului V, București, la data de 14.I.2015 (fila 37, dosar de apel), a obținut calificarea în meseria de electromecanic în instalații și utilaje industriale, după cum atestă certificatului de absolvire a anului de completare ., nr._, eliberat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, la data de 29.VIII.2012 (fila 115, dosar de fond), și certificatul de atestare profesională ., nr._, eliberat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, la data de 29.VIII.2012 (fila 118, dosar de fond), a lucrat, în anii 2008 și 2010, ca lucrător comercial sau la bucătărie, după cum se menționează în carnetul de muncă ..M.F.E.S., nr._, emis de McDonald’s România S.R.L. (filele 119-122, dosar de fond), este recidivist postcondamnatoriu, în raport cu pedeapsa de 2 ani si 10 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani și 10 luni, aplicată, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, în baza vechii legi penale și a procedurii simplificate (16 acte materiale), prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, și, de asemenea, în anul 2012, i-au fost aplicate 4 sancțiuni ale amenzii administrative, pentru furt calificat și pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.
În condițiile în care ambii inculpați se află în stare de recidivă postcondamnatorie, după comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului și după beneficiul suspendării condiționate pentru inculpatul N. I. și al suspendării sub supraveghere pentru inculpatul C. C., precum și în raport cu atitudinea procesuală oscilantă a acestora, Curtea apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare, reprezentând minimul special prevăzut de legea penală, aplicată fiecăruia dintre cei doi inculpați nu este suficientă și nu poate garanta îndreptarea inculpaților. Așadar, Curtea va stabili pedeapsa de 4 ani închisoare pentru fiecare inculpat, pentru a conferi eficiența necesară atât stării de agravare a răspunderii penale a recidivei după condamnare, cât și comportamentului procesual oscilant și nejustificat de argumente serioase al inculpaților.
Referitor la modalitatea de executare, nici una dintre pedepsele rezultante de 6 ani închisoare pentru inculpatul N. I. și de 6 ani și 10 luni închisoare față de inculpatul C. C. nu poate fi executată decât în stare de detenție, astfel că solicitarea apelantului-intimat-inculpat N. I., de aplicare a disp. art.91 din Codul penal, privind suspendarea sub supraveghere, este nelegală, nefiind îndeplinită condiția de la art.91, alin.1, litera a, Cod penal.
Cu privire la apelantul-intimat-inculpat C. C., constată că, prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, s-a constatat reținerea din data de 29.X.2011, pe care instanța de fond a omis să o mai deducă din noua pedeapsă rezultantă stabilită în această cauză, astfel că apelul formulat de acest apelant-intimat-inculpat este fondat doar cu privire la acest aspect de nelegalitate, constatat din oficiu.
Tot cu privire la apelantul-intimat-inculpat C. C., Curtea constată, în apelul în defavoare declarat de Ministerul Public, că, prin aceeași sentință penală anterioară, rămasă definitivă, a fost luată măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 40 lei, reprezentând contravaloarea a două chei pentru autoturism marca „Dacia”, folosite la deschiderea portierelor, pe care prima instanță a omis să o mențină.
Cât privește autoturismul marca Saab, model 93, de culoare negru, cu număr de înmatriculare_, aparținând inculpatului N. I., Curtea apreciază că, în mod legal, a fost confiscat special, în temeiul art.112, alin.1, lit.b, Cod penal, întrucât a fost folosit la transportarea celor doi migranți. Astfel, Curtea constată că nici nu erau necesare modificări, întrucât migranții s-au ascuns în locul de închidere al plafonului decapotabil. În aceste condiții, nu poate fi sustras confiscării speciale bunul folosit la comiterea infracțiunii doar pentru motivul că nu i s-au adus modificări, atâta timp cât acestea nu erau necesare.
În consecință, Curtea, în temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod de procedură penală, va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria G. și de apelantul-intimat-inculpat C. C. împotriva Sentinței penale nr.514/29.IX.2015 a Tribunalului G. – Secția penală – Cauze Generale, din Dosarul nr._, pe care o va desființa, în parte, și, rejudecând în fond:
va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare stabilită pentru inculpatul N. I., urmând să repună, în individualitatea lor, pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată în această cauză, și de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014,
în temeiul art.263, alin.1 și alin.2, litera a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, va condamna pe inculpatul N. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, în variantă agravată,
în temeiul art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, va revoca beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014, pe care o va cumula cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare;
va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani și 10 luni închisoare stabilită pentru inculpatul C. C., urmând să repună, în individualitatea lor, pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată în această cauză, și de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012,
În temeiul art.263, alin.1 și alin.2, litera a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, va condamna pe inculpatul C. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, în variantă agravată,
în temeiul art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, va revoca beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, pe care o va cumula cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare,
în temeiul art.72, alin.1 din Codul penal, va deduce inclusiv reținerea din datele de 29/30.X.2011, din Dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală,
va menține măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul C. C. a sumei de 40 lei, contravaloarea a două chei pentru autoturism marca „Dacia”, folosite la deschiderea portierelor, luată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012,
va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale,
în temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat N. I. împotriva aceleiași sentințe penale,
în temeiul art.424, alin.3, Cod de procedură penală, cu privire la apelantul-intimat-inculpat N. I., va deduce reținerea și arestarea preventivă pe perioada 11.XII.2013-26.III.2014, inclusiv, în Dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului I, București, precum și reținerea și arestarea preventivă din această cauză, începând cu data de 18.VI.2015 la zi, iar, cu privire la apelantul-intimat-inculpat C. C., va deduce reținerea din datele de 29/30.X.2011, din Dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, precum și reținerea și arestarea preventivă din această cauză, începând cu data de 18.VI.2015 la zi,
în temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile de procedură pentru judecarea apelurilor declarate de Ministerul Public și de apelantul-intimat-inculpat C. C., iar suma de 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu, compus din suma de 130 lei pentru măsura preventivă discutată la termenul de judecată din data de 23.XI.2015 și suma de 360 lei pe fond, se va suporta din fondul Ministerului Justiției,
în temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, va obliga pe apelantul-intimat-inculpat N. I. la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu, compus din suma de 130 lei pentru măsura preventivă discutată la termenul de judecată din data de 23.XI.2015 și suma de 360 lei pe fond, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE.
ÎN NUMELE LEGII.
DECIDE:
În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod de procedură penală, admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria G. și de apelantul-intimat-inculpat C. C. împotriva Sentinței penale nr.514/29.IX.2015 a Tribunalului G. – Secția penală – Cauze Generale, din Dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală și, rejudecând în fond:
I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare stabilită pentru inculpatul N. I., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată în această cauză, și de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014.
În temeiul art.263, alin.1 și alin.2, litera a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul N. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, în variantă agravată.
În temeiul art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.562/24.VI.2014 a Judecătoriei Sectorului I, București, din Dosarul nr._, definitivă, prin neapelare, la data de 18.VII.2014, pe care o cumulează cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.
II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani și 10 luni închisoare stabilită pentru inculpatul C. C., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată în această cauză, și de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012.
În temeiul art.263, alin.1 și alin.2, litera a, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul C. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, în variantă agravată.
În temeiul art.15, alin.2 din Legea nr.187/2012, revocă beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012, pe care o cumulează cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în această cauză, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare.
În temeiul art.72, alin.1 din Codul penal, deduce inclusiv reținerea din datele de 29/30.X.2011, din Dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală.
Menține măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul C. C. a sumei de 40 lei, contravaloarea a două chei pentru autoturism marca „Dacia”, folosite la deschiderea portierelor, luată prin Sentința penală nr.976/12.XII.2012 a Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, din Dosarul nr._/303/2012, definitivă, prin nerecurare, la data de 28.XII.2012.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat N. I. împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul art.424, alin.3, Cod de procedură penală, cu privire la apelantul-intimat-inculpat N. I., deduce reținerea și arestarea preventivă pe perioada 11.XII.2013-26.III.2014, inclusiv, în Dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului I, București, precum și reținerea și arestarea preventivă din această cauză, începând cu data de 18.VI.2015 la zi, iar, cu privire la apelantul-intimat-inculpat C. C., deduce reținerea din datele de 29/30.X.2011, din Dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sectorului VI, București – Secția penală, precum și reținerea și arestarea preventivă din această cauză, începând cu data de 18.VI.2015 la zi.
În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile de procedură pentru judecarea apelurilor declarate de Ministerul Public și de apelantul-intimat-inculpat C. C. rămân în sarcina statului, iar suma de 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu, compus din suma de 130 lei pentru măsura preventivă discutată la termenul de judecată din data de 23.XI.2015 și suma de 360 lei pe fond, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe apelantul-intimat-inculpat N. I. la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu, compus din suma de 130 lei pentru măsura preventivă discutată la termenul de judecată din data de 23.XI.2015 și suma de 360 lei pe fond, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.XII.2015.
Președinte, Judecător,
D. P. V. B.
Grefier,
R.-E. V.
Red. și dact.: jud. D.P.
Tribunalul G. – secția penală: C. C..
5 ex.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 279/2015. Curtea de... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1616/2015. Curtea... → |
|---|
