Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 279/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 279/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2015

Dosar nr._

RO M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.279/A

Ședința publică din data de 18.02.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: D. G.

JUDECĂTOR: L. S.

Grefier: E. V.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror P. L..

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și de către inculpații O. B. I. și R. A., împotriva sentinței penale nr. 526 din data de 12.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții intimați-inculpați O. B. I., personal și asistat de apărător ales, avocat Aninoșanu E. S., conform împuternicirii avocațiale nr._/2015, aflată la fila 27 dosar (și avocat oficiu Chiorsacu A. în substituirea avocat B. I., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/10.02.2015, aflată la fila 24 dosar) și R. A., personal și asistat de apărător ales, avocat F. G., conform împuternicirii avocațiale nr._/2015, aflată la fila 28 dosar, iar pentru intimatul-inculpat U. F., a răspuns apărătorul desemnat din oficiu, avocat G. C., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/10.02.2015, aflată la fila 29 dosar, lipsă fiind intimatul-inculpat U. F. și intimata-parte vătămată O. SRL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat-inculpat O. B. I., prin prezența la acest termen de judecată a apărătorului ales, cu consecința acordării onorariului parțial.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că înțelege să invoce excepția tardivității apelului formulat în cauză de către inculpatul R. A., având în vedere data comunicării minutei hotărârii instanței de fond la adresa din acte, respectiv 18.06.2014 și data formulării declarației de apel, respectiv 14.01.2015.

De asemenea, raportat la motivele de apel formulate în cauză, solicită ca inculpații să fie întrebați dacă, în situația aplicării disp. art. 83 C.p., doresc să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.

Apărătorul ales al apelantului intimat-inculpat R. A., având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției invocată de către reprezentantul Ministerului Public, raportat la împrejurarea că inculpatului i-a fost comunicată hotărârea atacată la data de 05.01.2015, iar declarația de apel a fost formulată la data de 14.01.2015, astfel că apelul a fost formulat în termenul legal.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității invocată de către reprezentantul Ministerului cu privire la apelul formulat de către inculpatul R. A..

Fiind întrebat de Curte, apelantul intimat-inculpat O. B. I. precizează că nu dorește să fie audiat de către instanța de apel, întrucât nu mai are aspecte noi de relatat în raport de declarațiile date anterior.

Fiind întrebat de Curte, apelantul intimat-inculpat R. A. precizează că nu dorește să fie audiat de către instanța de apel, întrucât își menține declarația dată în fața organelor de poliție și nu dorește să facă alte precizări.

Apărătorii aleși ai apelanților intimați-inculpați depun la dosarul cauzei motivele de apel formulate în susținerea căilor de atac promovate în cauză.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori alte probe noi de propus și administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelurilor formulate de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, precum și de către inculpații O. I. B. și R. A..

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că instanța de fond nu a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate în cauză, întrucât reținerea dispozițiilor art.80 C.p. nu este justificată, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptei (de către mai multe persoane împreună, în timpul nopții, prin folosirea de chei potrivite), la prejudiciul cauzat care este unul semnificativ și la împrejurarea că acesta a fost recuperat datorită prinderii în flagrant a inculpaților și nu conduitei acestora.

De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpații au încercat să se sustragă cercetărilor, încercând să evite prinderea în trafic în timp ce se deplasau cu autoturismul în care transportau bunurile sustrase.

Față de cele arătate, pentru o corectă individualizare a pedepsei, solicită condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.228, 229 alin.1 lit.b și d C.p. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.p. în ce privește pe autorii R. A. și O. B. I., respectiv pentru complicitate la furt calificat în ce privește pe inculpatul U. F. și amânarea aplicării acestor pedepse.

Tot în acest sens, solicită reținerea în sarcina inculpatului R. A. a dispozițiilor privind recunoașterea vinovăției.

În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și, rejudecând pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în sensul celor arătate.

Apelanții intimați-inculpați R. A. și O. B. I., având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.

Apărătorul ales al apelantului intimat-inculpat R. A., având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, având în vedere că motivele formulate în susținerea acestuia privesc pe toți inculpații din cauză, fără distincție cu privire la participația fiecăruia dintre aceștia.

De asemenea, solicită a se avea în vedere conduita inculpatului de la momentul săvârșirii faptei și până în prezent, în sensul că nu a mai săvârșit alte abateri ori infracțiuni, astfel apreciind că acesta a înțeles consecințele faptelor sale și, deci s-a realizat scopul pedepsei.

În ce privește susținerile Parchetului, în sensul că prejudiciul a fost recuperat datorită prinderii inculpaților în flagrant, arată că aceștia nu au avut șansa să procedeze în alt mod, iar dacă s-ar fi constatat existența unui prejudiciu mai mare, cu siguranță inculpatul ar fi depus diligențe pentru recuperarea acestuia.

Mai arată că urmărirea penală s-a finalizat în cauză prin aplicarea în sarcina inculpatului a unei amenzi ce a fost achitată de îndată, iar de la acea dată și până la soluționarea pe fond a cauzei, în sarcina inculpatului nu s-a mai putut reține vreo împrejurare care să conducă la concluzia că este necesară aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea aplicată de către instanța de fond.

În concluzie, solicită respingerea apelului declarat de către P. și a constata că se nu se impune luarea unei alte măsuri mai aspre împotriva inculpatului.

În ce privește apelul formulat în cauză, arată că acesta vizează cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite de către prima instanță în sarcina inculpatului, apreciind că acesta este exagerat raportat la faptul că nu a fost administrată nicio probă în contradictoriu cu acesta, dată fiind poziția sa procesuală de recunoaștere a faptei.

În concluzie, solicită admiterea apelului și diminuarea cuantumului cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina inculpatului de către instanța de fond.

Apărătorul ales al apelantului intimat-inculpat O. B. I., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică.

Astfel, arată că prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București s-a dispus scoaterea de sub urmărire a inculpatului apreciindu-se că fapta reținută în sarcina acestuia prezintă un pericol social redus și ca urmare a fost aplicată acestuia o sancțiune cu caracter administrativ, respectiv o amendă.

De asemenea, pe lângă aspectele privind fapta, respectiv că aceasta prezintă o gravitate redusă și că prejudiciul a fost recuperat în integralitate, partea vătămată neconstituindu-se parte civilă, solicită a se avea în vedere și aspectele ce țin de persoana inculpatului, respectiv că acesta a avut o conduită corespunzătoare în faza de urmărire penală și în fața instanței de fond, că nu este cunoscut cu antecedente penale, că nu a mai fost cercetat, judecat ori condamnat pentru săvârșirea vreunei fapte până în prezent, că este căsătorit, că are un copil minor și este singurul întreținător al familiei.

În ce privește apelul formulat în cauză, solicită admiterea acestuia și desființarea în parte a hotărârii atacate, în senul reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată stabilite de către instanța de fond, apreciind că onorariul de avocat în sumă de 13.709,88 lei este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei.

Apărătorul din oficiu al intimatului U. F., având cuvântul, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b rap. la art. 412 C.p.p., solicită respingerea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în principal, pune concluzii de respingere a apelului inculpatului R. A., ca fiind tardiv formulat, iar în subsidiar, ca nefondat.

În ce privește apelul formulat de inculpatul O. B. I., de asemenea, pune concluzii de respingere a acestuia, ca nefondat, întrucât cuantumul cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat este dovedit cu acte.

Apelantul intimat-inculpat R. A., având ultimul cuvânt, solicită reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată.

Apelantul intimat-inculpat O. B. I., având ultimul cuvânt, solicită menținerea hotărârii instanței de fond și arată că regretă cele întâmplate.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din 23.10.2013 pronunțată în dosarul nr._ , Judecătoria sectorului 2 București, a admis, în baza art.2781 alin.8 lit.c Cod de procedură penală, plângerea formulată de petenta .. în contradictoriu cu intimații R. A., O. B. I. și U. F. împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală nr._/P/2008 din 23.11.2011, menținută prin rezoluția nr.1657/II-2/2013 din 16.05.2013 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București; a desființat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală nr._/P/2008 din data de 23.11.2011, precum și rezoluția nr.1657/II-2/2013 din data de 16.05.2013 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și a reținut cauza spre judecare.

Prin sentința penală nr.526 din data de 12.06.2014, pronunțată în dosarul nr._ , Judecătoria sectorului 2 București a schimbat, în baza art.386 C.proc.pen. și art.5 C.pen., calificarea infracțiunii pentru care inculpatul R. A. (fiul lui M. și E., născut la 05.12.1973 în ._, dom. în .. Valea Măcrișului, jud. Ialomița) a fost judecat din infracțiunea prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g) și i) C.pen. din 1969 în cea prevăzută de art.228 alin.1, 229 alin.1 lit.b) și d) C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a) C.pen., iar în baza art.396 alin.3 C.proc. pen. raportat la art.80 C.pen. s-a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În baza art.81 alin.1 C.pen. i s-a aplicat inculpatului un avertisment, care se va executa conform art.81 alin. 2 C.pen. și art. 575 alin. 2 C.proc.pen.

În baza art. 386 C.proc.pen. și art. 5 C.pen. a fost schimbată calificarea infracțiunii pentru care inculpatul O. B. I. (fiul lui G. și S., CNP_, dom. în com. Sărulești, . Călărași) a fost judecat din fapta prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a),g) și i) C.pen. din 1969 în cea prevăzută de art.228 alin.1, 229 alin.1 lit.b) și d) C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit. a) C.pen. iar în baza art.396 alin.3 C. proc. pen. raportat la art.80 C.pen. s-a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În baza art.81 alin.1 C.pen. i s-a aplicat inculpatului un avertisment, care se va executa conform art.81 alin.2 C.pen. și art.575 alin.2 C.proc.pen.

În baza art. 386 C.proc.pen. și art. 5 C.pen. a fost schimbată calificarea infracțiunii pentru care inculpatul U. F. (fiul lui P. și C., CNP_, dom. în București, . nr. 14, .) a fost judecat din fapta prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g) și i) C.pen. din 1969 în fapta prevăzută de art.48, art.49 raportat la art.228 alin.1, 229 alin.1 lit.b) și d) C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a) C.pen. iar în baza art.396 alin.3 C. proc. pen. raportat la art.80 C.pen. s-a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate furt calificat. În baza art.81 alin.1 C.pen. i s-a aplicat inculpatului un avertisment, care se va executa conform art.81 alin.2 C.pen. și art.575 alin.2 C.proc.pen.

S-a constatat că persoana vătămată .. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

În baza art.274 alin.1 și 2 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 700 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat iar în baza art. 276 alin. 1 și 4 raportat la art. 274 alin. 2 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 4.569,88 lei fiecare către persoana vătămată .. cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în data de 27.09.2008, în jurul orei 01.00, inculpații R. A. și O. B. I., în calitate de stivuitoriști la S.C. „O." S.R.L., folosind chei potrivite, în baza unei înțelegeri prealabile, au sustras din depozitul S.C. „Antefrig" S.A., situat în ., sector 2, un număr de 24 cutii de carne congelată, evaluate de reprezentantul legal al .. la suma de aproximativ 6.000 de lei. La săvârșirea faptei, cei doi inculpați au fost ajutați de inculpatul Udagiu F., agent de pază la societatea sus-menționată, care i-a lăsat să intre și să iasă din complex, fără a controla intenționat autoturismul Dacia 1310, cu nr._, pe care organele de poliție l-au depistat în trafic, la scurt timp după comiterea faptei, la volan aflându-se inculpatul R. A., iar în portbagaj fiind găsite bunurile sustrase.

Pentru a reține această stare de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpatul R. A. prin care a recunoscut săvârșirea faptei în modul descris coroborate cu declarațiile inculpatului U. F. din timpul urmăririi penale (în ceea ce privește faptul că a observat că, la ieșire, autoturismul în care se aflau cei doi coinculpați era încărcat cu mai multe produse congelate) și cu restul ansamblului probator, inclusiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante cu ocazia opririi autoturismului în trafic, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente și declarațiile date în timpul cercetării judecătorești și urmăririi penale de către martorul Rîmaru V. F..

Nu au fost reținute ca reflectând adevărul susținerile inculpatului U. F. în sensul că nu a avut o înțelegere prealabilă cu R. A. și O. B. I. în vederea comiterii faptei și că din neglijență a omis să înregistreze ..C. Antefrig S.A. și tot din neglijență a omis să înregistreze și ieșirea acestora din incinta acestei societăți și să verifice autoturismul.

Martorul Rîmaru V. F. a arătat în mod clar că inculpatul U. trebuia să verifice orice autoturism care trecea prin punctul de control și faptul că exista o barieră care trebuia ridicată și lăsată la fiecare mașină. Aceste elemente au dovedit participarea activă a inculpatului U. la săvârșirea faptei, apreciindu-se că simpla neglijență nu este de natură să justifice lăsarea autoturismului să treacă de barieră în condițiile în care inculpatul a arătat că observase că, la ieșire, autoturismul în care se aflau cei doi coinculpați era încărcat cu mai multe produse congelate. Mai mult, coinculpatul R. A. a relatat înțelegerea prealabilă cu inculpatul U. în ceea ce privește săvârșirea faptei de furt.

Cu privire la negarea participării la faptă de către inculpatul O. B. I. instanța a apreciat că această simplă apărare nu este de natură să îl exonereze de răspundere, de vreme ce participarea sa în calitate de coautor a fost dovedită de declarațiile coinculpatului R. A. coroborate cu susținerile inculpatului U. în sensul că O. B. I. l-a însoțit pe R. A. atât la ..C. Antrefrig cât și la ieșire.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpaților R. A. și O. B. I. care, la data de 27.09.2008, în jurul orei 01.00, cu ajutorul agentului de pază, respectiv U. F., în baza unei înțelegeri prealabile, prin folosirea de chei potrivite, au sustras din incinta S.C. O. S.A. situată în complexul comercial „Antefrig" din București, ., sector 2, 24 cutii cu produse congelate din carne de diferite sortimente, în valoare de aproximativ 6.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g), i) C.pen. din 1969, dar și de art.228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) C.pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a) C.pen. De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului U. F. care, fiind agent de pază la S.C. Antefrig S.A., la data de 27.09.2008, în jurul orei 01.00, în baza unei înțelegeri prealabile, le-a permis intimaților R. A. și O. B. I. să sustragă, prin folosirea de chei potrivite, din incinta S.C. O. S.A., 24 cutii cu produse congelate din carne de diferite sortimente, în valoare de aproximativ 6.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitatea la furt calificat, prevăzută de art.26 rap. la art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a), g), i) C.pen. din 1969, dar și de art.48, art.49 raportat la art.228 alin.1, 229 alin.1 lit.b) și d) C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a) C.pen.

Având în vedere limitele de pedeapsă, precum și posibilitatea renunțării la aplicarea pedepsei prevăzută de noua reglementare penală, instanța de fond a reținut că noul Cod penal cuprinde dispoziții mai favorabile inculpaților și a făcut aplicarea acestuia ca lege penală mai favorabilă.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a constatat că infracțiunile deduse judecății prezintă o gravitate redusă, prin raportare la natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care au fost comise, motivul și scopul urmărit și a apreciat că în raport de persoana fiecărui inculpat, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea.

Din fișele de cazier judiciar ale inculpaților a rezultat că nu au antecedente penale și cu privire la ei nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anterior datei comiterii infracțiunilor pentru care au fost judecați.

Totodată, s-a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a furtului - respectiv în baza unei înțelegeri prealabile, de către mai multe persoane împreună, în timpul nopții, prin folosirea de chei potrivite, folosindu-se de un autovehicul pentru a transporta bunurile, dar și pentru a-și asigura scăparea, precum și faptul că prejudiciul cauzat deși semnificativ și a fost recuperat (deoarece inculpatul R. a fost prins în flagrant, fiind surprins în trafic de organele de poliție, care au ridicat bunurile găsite în autovehicul); timpul scurs de la data comiterii faptei, înscrisurile în circumstanțiere depuse; faptul că inculpații nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. S-a apreciat că exercitarea dreptului la tăcere de către inculpatul O. ori negarea inițială a faptei de către acesta, ca și invocarea neglijenței de către inculpatul U. nu sunt suficiente pentru a se reține că această concluzie nu este îndeplinită.

Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București și inculpații R. A. și O. B. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

P. a formulat critici de netemeinicie a hotărârii atacate apreciindu-se inoportună renunțarea la aplicarea pedepsei, solicitând în temeiul art.83 Cod penal, aplicarea amânării pedepsei față de fiecare dintre inculpați arătându-se că deși inculpații sunt necunoscuți cu antecedente penale, scopul urmărit și împrejurările în care fapta a avut loc denotă o atingere semnificativă adusă valorii apărare de lege, invocându-se în acest sens: modalitatea concretă de săvârșire a faptei (respectiv în baza unei înțelegeri prealabile, de către mai multe persoane împreună, în timpul nopții, prin folosirea de chei potrivite, utilizând un autovehicul pentru a transporta bunurile dar și pentru a-și asigura scăparea), cuantumul prejudiciului - apreciat ca fiind unul semnificativ (constând în 24 de cutii de carne congelată în valoare de aproximativ 6.000 lei ) ce a fost recuperat datorită prinderii inculpaților în flagrant – dar și atitudinea inculpaților avută după comiterea faptei – aceștia încercând să se sustragă cercetărilor, inculpatul R. fiind singurul care a recunoscut comiterea faptei. S-a mai arătat că inculpatul U. a încercat să se disculpe prin invocate neglijenței în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu în calitate de agent de pază, iar inculpatul O. a arătat că se afla la domiciliul său la data comiterii faptei pentru care a fost cercetat. În cursul judecății – arată P. – inculpatul R. a solicitat aplicarea disp.art.374 alin.4 Cod pr.penală, inculpatul O. și-a exercitat dreptul la tăcere iar inculpatul U., deși legal citat, nu a fost găsit pentru a fi audiat.

Cu ocazia dezbaterilor în apel, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția tardivității apelului formulat în cauză de către inculpatul R. A., avându-se în vedere data comunicării minutei hotărârii instanței de fond la adresa din acte, respectiv 18.06.2014 și data formulării declarației de apel, respectiv 14.01.2015.

Apelanții inculpați R. A. și O. B. I. au formulat critici sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată la care au fost obligați în favoarea persoanei vătămate, în sumă totală de 13.709,88 lei, apreciind că acestea sunt exagerate în raport cu munca depusă de către avocatul care a reprezentat partea vătămată, solicitând diminuarea valorii lor.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, apelul fiind devolutiv conform art.417 alin.2 Cod pr.penală, Curtea constată și reține următoarele:

Cu privire la excepția tardivității formulării apelului de către inculpatul R. A., din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că acestuia nu i-a fost comunicată, în mod legal, copia minutei hotărârii nr.526 din 12.06.2014 pronunțată de către Judecătoria sectorului 2 București.

Astfel, deși la dosarul cauzei (fila 229 dosar fond) există într-adevăr o dovadă de primire a copiei minutei hotărârii nr.526/2014, însă aceasta nu a fost înmânată personal inculpatului R. A. ci a fost înmânată la data de 18.06.2014 numitei R. E. – mama inculpatului. Din această dovadă rezultă că respectiva comunicare s-a făcut la adresa din comuna Valea Măcrișului, . Ialomița – ultimul domiciliu al inculpatului.

Pe parcursul procesului, inculpatul R. A. a fost citat la mai multe adrese, respectiv: comuna Valea Măcrișului, . Ialomița; în Urziceni, ., județ Ialomița – în Căminul de nefamiliști al Fabricii de C. și respectiv în ., Urziceni, județ Ialomița precum și prin afișare la ușa consiliului local al sectorului 2 București.

Atâta timp cât inculpatului nu i s-a comunicat copie de pe minuta hotărârii de condamnare, acesta se afla încă în termen de a declara apel, inculpatul luând cunoștință de hotărârea de condamnare cu ocazia comunicării la data de 05.01.2015 a hotărârii redactate (conform art. 407 alin.1 teza finală Cod pr.penală).

Altfel spus, necomunicarea copiei de pe minută inculpatului nu poate atrage, pentru inculpat, consecința pierderii termenului de apel, care potrivit legii, se calculează, în ceea ce îl privește, numai de la comunicare.

Așa fiind, Curtea apreciază că apelul promovat de către inculpatul R. A. a fost declarat în termen.

Cu privire la apelul Parchetului, instanța de control judiciar apreciază că hotărârea primei instanțe prin care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei pentru fiecare dintre cei trei inculpați este legală și temeinică.

Astfel, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt dedusă judecății – constând, în esență, în aceea că în noaptea de 27.09.2008, în jurul orei 01.00, inculpații R. A. și O. B. I., în calitate de stivuitoriști la S.C. „O." S.R.L., în baza unei înțelegeri prealabile și folosind chei potrivite au sustras din depozitul societății situat în incinta S.C. „Antefrig" S.A., un număr de 24 cutii de carne congelată, evaluate la suma de aproximativ 6.000 de lei. La săvârșirea faptei, cei doi inculpați au fost ajutați de inculpatul Udagiu F., agent de pază la societatea menționată, care i-a lăsat să intre și să iasă din depozit, fără a controla, cu intenție, autoturismul Dacia 1310, cu nr._, pe care organele de poliție l-au depistat în trafic la scurt timp după comiterea faptei, la volan aflându-se inculpatul R. A. iar în portbagaj au fost găsite bunurile sustrase - căreia i-a dat și în drept o justă încadrare juridică.

Constatând întrunite atât condițiile pozitive prevăzute de art.80 alin.1 Cod penal cât pe cele negative prevăzute în alin.2 al aceluiași text de lege, în mod corect judecătorul cauzei pe fond a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei pentru fiecare dintre cei trei inculpați și a aplicat acestora sancțiunea avertismentului.

Astfel, dovezile instrumentate în cauză au relevat faptul că prin natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările comiterii infracțiunii, motivul și scopul urmărit de către inculpați, infracțiunea care formează obiectul judecății prezintă o gravitate redusă; inculpații se află la primul conflict cu legea penală și sunt integrați în societate iar aplicarea unei pedepse apare ca fiind inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanelor inculpaților, în cauză fiind suficientă aplicarea unui avertisment, deoarece stabilirea, aplicarea sau executarea unei pedepse ar risca să producă mai mult rău decât să conducă la recuperarea inculpaților.

În plus, nu se poate face abstracție de timpul scurs de la data comiterii faptei - 27.09.2008, de peste 5 ani, perioadă în care inculpații au dovedit că au înțeles rigorile legii penale.

Referitor la apelurile formulate de inculpații R. A. și O. B. I., Curtea reține că potrivit art.451 alin. (2) din noul Cod pr.civilă, instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse este conformă prevederilor constituționale și jurisprudenței CEDO.

Având în vedere proporționalitatea onorariului avocațial cu volumul de muncă presupus de efectiva apărare făcută în cauză de către avocatul persoanei vătămate .., determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea pricinii, Curtea, ținând seama și de circumstanțele cauzei (persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul cauzat a fost acoperit integral și imediat prin restituire), apreciază că respectivul onorariu este vădit disproporționat și se impune diminuarea acestuia, sens în care va dispune reducerea cuantumului acestuia la o treime din valoarea stabilită, respectiv la suma totală de 4570 lei pe care o apreciază ca fiind necesară, suficientă și într-un cuantum rezonabil care să nu conducă la o exercitare abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri.

Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părților care sunt în culpă procesuală (în speță inculpații), instanța nu intervine in contractul de asistenta judiciara si nu-l modifica, in sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază in ce măsură onorariul parții care a câștigat procesul (în speță persoana vătămată) trebuie suportat de partea care se afla în culpa procesuală. Dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicită, ca orice drept civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv. Dispozițiile art.451 alin.(2) Cod procedura civilă sancționează exercitarea abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea între avocat si client a unor onorarii in mod vădit disproporționate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de munca pe care il presupune pregătirea apărării.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondată, excepția tardivității formulării apelului de către inculpatul R. A. iar în baza art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală va admite apelurile declarate de inculpații R. A. și O. B. I., va desființa în parte sentința penală atacată și rejudecând:

În temeiul art.276 Cod pr. penală va fi obligat fiecare dintre cei trei inculpați la plata a câte 1.523,30 lei cheltuieli de judecată către persoana vătămată.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală se va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2.

Conform art.275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului, urmând a se acorda onorariu avocat oficiu, în cazul inculpatului O. B. în cuantum de 100 lei - onorariu parțial, iar pentru inculpatul U. F. 300 lei, sume care se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondată, excepția tardivității formulării apelului de către inculpatul R. A..

Admite apelurile declarate de inculpații R. A. și O. B. I. împotriva sentinței penale nr.526 din 12 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința penală și rejudecând:

În temeiul art. 276 cod proc. pen. obligă pe fiecare dintre cei trei inculpați la plata a câte 1.523,30 lei cheltuieli de judecată către persoana vătămată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2.

Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Acordă onorariu avocat oficiu, în cazul inculpatului O. B. în cuantum de 100 lei onorariu parțial, iar pentru inculpatul U. F. 300 lei, sume care se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D. G. L. S.

GREFIER,

E. V.

Red.D.G./Th.red.C.V.M.-ex.6/04.03.2015

Judecătoria sectorului 2 București – judecător M. V. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 279/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI