Distrugerea şi semnalizarea falsă. Art.332 NCP. Decizia nr. 283/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2016 în dosarul nr. 283/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:004._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 283/A
Ședința publică din data de 19 februarie 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: M.-A. M.
GREFIER: VICTORIȚA S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București– a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol, soluționarea cauzei având ca obiect apelul formulat de inculpatul L. C., împotriva sentinței penale nr.274 din 28.10.2015, pronunțate de Judecătoria B., în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat L. C., aflat în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat C. G., în baza delegației nr._/01.12.2015 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară, aflată la fila 7 din dosar, lipsind intimatul-parte civilă C.N.C.F. C. SA – Sucursala Regională CF București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat L. C., având cuvântul, solicită încuviințarea proba cu înscrisuri, din care reiese greșita efectuare a operațiunilor de contopire a pedepselor și hotărârea penală din dosarul nr._/2014.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat L. C., constatând-o administrată prin depunerea acestora.
La interpelarea instanței, apelantul-inculpat L. C. arată că nu dorește să dea declarații în legătură cu situația de fapt.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat L. C., avocat C. G., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat și, rejudecând să se dispună pronunțarea unei hotărâri având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv criteriul prevăzut de dispozițiile art. 74 lit. f Cod penal, în sensul reținerii circumstanței atenuante judiciare prevăzută de dispozițiile art. 75 al. 2 lit. a Cod penal.
Arată faptul că, din probele existente în dosarul cauzei, rezultă conduita exemplară a inculpatului L. C., recunoașterea și regretul acestuia fiind sincere, solicitând pedepse mai reduse față de cele stabilite de către instanța de fond.
Totodată, solicită să se aibă în vedere pedeapsa rezultantă de 5 ani ca urmare a liberării condiționate și restul neexecutat de 507 zile, apreciind că acestea sunt concurente cu actuala faptă.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat, motivele invocate în vederea individualizarea pedepselor fiind nefondate.
Solicită să se observe că, potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului L. C., se impunea reținerea atât a recidivei postcondamnatorii cât și a recidivei postexecutorie.
În acest sens, arată faptul că există o pedeapsă executată în anul 2011, față de care nu a intervenit reabilitarea, astfel încât, pedeapsa minimă care se putea aplica inculpatului L. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat este de 3 ani închisoare, considerând faptul că și gravitatea faptei impune aplicarea pedepsei respective, față de pericolul privind siguranța circulației feroviare.
Față de aspectele invocate cu privire la individualizarea pedepsei, apreciază că acestea sunt nefondate, instanța de fond apreciind corect aplicarea dispozițiilor art. 104 al.2 Cod penal, pedeapsa de 507 zile, conform noilor reglementări legislative, impunându-se a fi adăugată la pedeapsa rezultantă, iar nu contopită cu aceasta.
Apelantul-inculpat L. C., având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut săvârșirea faptei, colaborând cu organele penale, fiind de acord cu cuantumul prejudiciului reținut în sarcina acestuia, considerând că restul de pedeapsă i s-a aplicat pe nedrept întrucât există fapte concurente, solicitând scăderea restului de pedeapsă.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.274 din 28.10.2015, pronunțată de Judecătoria B., în baza art. 228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b și d și alin.3 lit.f C.pen. cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. art. 41 alin. 1 C.pen. și a art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul L. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 332 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., art. 41 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul L. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere sau semnalizare falsă în formă continuată, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În temeiul art. 67 alin. 2 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b din Codul penal s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 (patru) ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b din Codul penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 43 alin. 2 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b și art. 38 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul de pedeapsă de 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru prima infracțiune reținută în sarcina acestuia), rezultând o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare, la care adaugă restul de pedeapsă neexecutat de 507 zile închisoare, ca urmare a liberării condiționate din pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 245/26.01.2012, pronunțată în dosarul penal nr._/280/2011 al Judecătoriei Pitești, definitivă prin decizia penală 391/03.05.2012 a Curții de Apel Pitești, în final, inculpatul L. C. urmând să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 3 ani, 8 luni și 507 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 C.pen., art. 67 alin. 2 cu referire la art. 66 alin. 1 lit. a, b din Codul penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 (patru) ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 1 C.pen., art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 16.05.2015 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. a fost menținută măsura arestării preventive.
În baza art. 19 și 397 C.pr.pen. raportat la disp. art.1357 C.civ a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. C. SA, Regionala CF București, și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 38.962,09 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
În temeiul 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 de lei, cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 2387/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul L. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat și distrugere sau semnalizare falsă, prev. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 3 lit. f si art. 332 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. și 38 alin. 1 C. pen. rap. la art. 41 alin.1 C.pen.
În fapt, s-a reținut că la data de 17.04.2015 împreună cu inculpatul Ș. D. a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 1+900 de pe racordarea CF-Rudeni - Chiajna mai multe componente ce fac parte din sistemul de siguranță și dirijarea traficului feroviar creând un prejudiciu de 36.083,47 lei, iar în data de 20.04.2015, pe timp de noapte, prin efracție a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 8 + 050 de pe racordarea CF Giulești-Chiajna mai multe componente care fac parte din sistemul de siguranță și dirijare a traficului feroviar creând un prejudiciu de 2.923,62 lei.
Situația de fapt menționată s-au susținut cu următoarele mijloace de probă: plângere părți vătămate/părți civile; proces-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal de prindere în flagrant; proces-verbal de reconstituire; declarații martori; declarații inculpat; adrese de prejudiciu, fișă de cazier judiciar.
În cursul fazei de judecată, la termenul din data de 23.09.2015, instanța a procedat la ascultarea inculpatului L. C., care a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale, astfel încât, admițând cererea, a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului, precum și sentința penală nr.245/26.01.2012 a Judecătoriei Pitești, însoțită de referat al biroului executări penale.
Analizând materialul probator administrat, instanța de fond a reținut că situația de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde pe deplin adevărului,
Instanța de fond a reținut că, în drept, faptele inculpatului L. C., care, în data de 17.04.2015 împreună cu inculpatul Ș. D. a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 1+900 de pe racordarea CF-Rudeni - Chiajna mai multe componente ce fac parte din sistemul de siguranță și dirijarea traficului feroviar creând un prejudiciu de 36.083,47 lei, iar în data de 20.04.2015, pe timp de noapte, prin efracție a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 8+050 de pe racordarea CF Giulești-Chiajna mai multe componente care fac parte din sistemul de siguranță și dirijare a traficului feroviar, punând în pericol siguranța mijloacelor de transport pe calea ferată și creând un prejudiciu de 2923,62 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat și distrugere sau semnalizare falsă, prev. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 3 lit. f si art. 332 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. și 38 alin. 1 C. pen. rap. la art. 41 alin.1 C.pen.
Instanța de fond a reținut că faptele de furt calificat în circumstanțele prevăzute la lit.b și d, în timpul nopții și prin efracție, s-au săvârșit în condițiile agravantei prevăzute de alin.3 lit.f C.pen., bunurile sustrase făcând parte din sistemele de siguranță feroviară. În același timp, faptele de furt săvârșite la data de 17.04.2015 și 20.04.2015, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, C. C. SA – Regionala CF București, realizează condițiile unității legale de infracțiuni, respectiv infracțiunea continuată, reținându-se astfel aplicarea dispozițiilor art.35 alin.1 C.pen.
Faptele inculpatului L. C. prin care, la data de 17.04.2015, respectiv 20.04.2015 a distrus componente de infrastructură feroviară, punând în pericol siguranța mijloacelor de transport, manevră sau intervenție pe calea ferată întrunește elementele materiale ale infracțiunii de distrugere sau semnalizare falsă, în formă continuată, prevăzută de dispozițiile art.332 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen., infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 3 lit.f C.pen. intrând în concurs cu această infracțiune.
În ceea ce privește urmarea imediată în cazul infracțiunii de distrugere sau semnalizare falsă, punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport, în mod evident infracțiunea fiind una de pericol, s-a realizat în momentul în care sistemele au transmis la aparatul de comandă din biroul de mișcare informație eronată.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt cu intenție directă, în accepțiunea art.16 alin. 3 lit. a C.pen. În ceea ce privește infracțiunea de distrugere sau semnalizare falsă, latura subiectivă s-a realizat în forma intenției indirecte, în accepțiunea art.16 alin. 3 lit. b C.pen.
Astfel, inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate și a urmărit producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei. Inculpatul a sustras bunurile în scopul însușirii pe nedrept, însușire care s-a materializat din momentul în care acesta a realizat un act de apropriațiune asupra bunurilor persoanei vătămate. Pe de altă parte, prin distrugerea componentelor de infrastructură feroviară inculpatul a pus în pericol siguranța mijloacelor de transport, manevră sau intervenție pe calea ferată, prevăzând rezultatul faptei sale, și deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, respectiv, punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport feroviar.
La încadrarea juridică dată faptelor inculpatului L. C. au fost retinute și dispozițiile art. 41 alin. 1 C.pen., infracțiunea fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, astfel cum a rezultat din fișa de cazier judiciar atașată la dosarul cauzei. Primul termen al recidivei este reprezentat de condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 245/26.01.2012 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin decizia penală nr. 391/R/03.05.2012 a Curții de Apel Pitești, din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 17.03.2015, cu un rest rămas neexecutat de 507 zile, al doilea termen al recidivei fiind reprezentat de săvârșirea infracțiunii deduse judecății pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea mai mare de 1 an, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, însă anterior considerării ca executată a pedepsei anterioare.
Întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, atrăgând răspunderea penală conform art. 15 alin. 2 C.pen, instanța urmează să pronunțe condamnarea acestuia.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 C. pen.: circumstanțele legate de gravitatea infracțiunilor săvârșite (altele decât cele deja evaluate într-un prim filtru de analiză de încadrarea juridică a faptelor), gravitatea rezultatului produs, dat de valoarea mare a prejudiciului, valoarea componentelor de siguranța traficului sustrase, precum și de starea de pericol creată pentru siguranța mijloacelor de transport feroviar, primește la individualizarea sancțiunii contraponderea adecvată prin aceea că, sub aspect subiectiv (evident, doar ca reprezentare subiectivă a inculpatului asupra valorii economice a bunurilor respective) scopul și produsul infracțiunii au fost date doar de suma modică pe care acesta urma să o primească la valorificarea cuprului din bobinele, componente ale sistemelor de infrastructură feroviară; pe de altă parte, modul de săvârșire al infracțiunilor este unul lipsit de orice grad de sofisticare infracțională (a deschis prin forțare ,,un dulap de lângă calea ferată” și a dislocat bobinele ce conțin cuprul pe care acesta urma să-l valorifice).
Motivele săvârșirii infracțiunii: subzistența (băutură, țigări, mâncare) în modul de existență parazitar (martorul Ș. D. arată că s-a cunoscut cu inculpatul într-un bar din Giulești), singurul pe care îl cunoaște inculpatul (conform fișei de cazier judiciar, acesta își începe biografia infracțională încă din timpul minorității).
În acest context, instanța de fond a reținut că independent de nevoia de represiune pe care o reclamă ordinea de drept în cazul devianței de la normă, eșecul reintegrării sociale a condamnaților reprezintă o realitate socială ce nu poate fi pusă exclusiv în sarcina acestora (este în același timp un eșec al societății în ansamblu); în declarația luată la momentul verificării măsurilor preventive la data de 12.08.2015 inculpatul arată că a săvârșit infracțiunea ,,fiindcă murea de foame’’. Ținând seama de condiția inculpatului (fără ocupație), de gradul de educație al acestuia (studii primare), de biografia acestuia (condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului), în contextul absenței unor alternative de reinserție socială adecvate, este credibil ca în optica inculpatului alternativa recurgerii la infracțiune pentru asigurarea subzistenței să fi părut deosebit de constrângătoare.
În beneficiul inculpatului s-a menținut și faptul că a avut o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând în totalitate fapta reținută în sarcina sa.
În privința limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, infracțiunea de furt calificat, în varianta agravantă, dedusă judecății se sancționează cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
De asemenea, infracțiunea de distrugere sau semnalizare falsă se sancționează cu limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani.
Având în vedere că la termenul din data de 23.09.2015 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., instanța de fond a dat eficiența dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen., potrivit cărora inculpatul beneficiază în cazul pedepsei închisorii de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, limitele de pedeapsă la care instanța se va raporta la dozarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată inculpatului sunt închisoarea de la 2 ani la 6 ani și 8 luni, în ceea ce privește infracțiunea de furt, respectiv, de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni în cazul infracțiunii de distrugere sau semnalizare falsă.
Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea îndreptată către mediu, în cuantum de 3 ani închisoare, în ceea ce privește infracțiunea de furt și 2 ani în ceea ce privește infracțiunea de distrugere sau semnalizare falsă, acestea fiind apte să îndeplinească scopul preventiv și pe cel punitiv al sancțiunilor penale.
Având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile înainte ca pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 245/26.01.2012, pronunțată în dosarul penal nr._/280/2011 al Judecătoriei Pitești, definitivă prin decizia penală 391/03.05.2012 a Curții de Apel Pitești, să fi fost executată (potrivit referatului întocmit de Biroul Executări Penale al Judecătoriei Pitești, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 17.03.2015, conform sentinței penale nr.554/2015 a Judecătoriei Târgu J., rămânând un rest de pedeapsă neexecutat de 507 zile), devin incidente dispozițiile art.43 alin.2 C.pen.; prin urmare, în temeiul art. 43 alin. 2 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b și art. 38 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care va adăuga sporul de pedeapsă de 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de distrugere sau semnalizare falsă), rezultând o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare, la care se va adăuga restul de pedeapsă neexecutat de 507 zile închisoare, în final, inculpatul L. C. urmând să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 3 ani, 8 luni și 507 zile închisoare.
Sub aspectul laturii civile, s-a reținut că, potrivit disp. art. 397 C.proc.pen. instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile, iar potrivit disp. art.19 alin. 5 C.proc.pen, repararea pagubei penale se va face potrivit legii civile. De asemenea, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal trebuie să îndeplinească, pentru admisibilitatea ei, condițiile prevăzute de disp. art. 1357 C.civ. și art. 1381 și urm. C.civ., respectiv existența faptei ilicite, a prejudiciului, a unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției autorului.
S-a constatat că prejudiciul material în cuantum de 38.962,09 lei, reprezentând valoarea bunurilor sustrase și distruse de către inculpat (potrivit devizelor depus la dosar de către partea civilă) și cauzat părții civile C. C. SA, Regionala CF București, este cert, fiind produs prin săvârșirea de către inculpat a unei fapte ilicite, cu privire la care instanța a constatat că a fost săvârșită cu vinovăție și că există legătură de cauzalitate între fapta ilicită și producerea prejudiciului cauzat acesteia.
*************************************************************************
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul L. C. care a solicitat admiterea apelului și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice și a criticat-o pentru greșita individualizare a pedepsei aplicate.
Inculpatul, prezent și asistat de apărător din oficiu, a arătat că a avut o conduită bună, a recunoscut și regretat comiterea faptei și a solicitat să i se reducă pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.
Inculpatul a depus la dosarul cauzei minuta sp nr. 198/2016 a Judecătoriei Pitești și MEPI emis în baza acestei hotărâri.
În fața instanței de apel, inculpatul a menționat că nu dorește să dea declarații în ceea ce privește situația de fapt reținută.
Curtea, analizând hotărârea atacată în cauză în raport de motivele invocate și de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din probele aflate la dosar și analizate de prima instanță rezultă că faptele inculpatului L. C., care în data de la data de 17.04.2015 împreună cu inculpatul Ș. D., a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 1+900 de pe racordarea CF-Rudeni - Chiajna mai multe componente ce fac parte din sistemul de siguranță și dirijarea traficului feroviar creând un prejudiciu de 36.083,47 lei, iar în data de 20.04.2015, pe timp de noapte, prin efracție a sustras dintr-un dulap SCB situat la Km. 8 + 050 de pe racordarea CF Giulești-Chiajna mai multe componente care fac parte din sistemul de siguranță și dirijare a traficului feroviar creând un prejudiciu de 2.923,62 lei, întrunesc sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor de distrugere sau semnalizare falsă, prevăzută de dispozițiile art.332 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. si de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 3 lit.f C.pen.
Săvârșirea faptelori rezultă din declarație de recunoaștere a inculpatului L. C. (care a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cpp in fata primei instanțe), proces-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal de prindere în flagrant; proces-verbal de reconstituire; declarații martori; adrese de prejudiciu.
În raport de elementele analizate, Curtea apreciază că faptele săvârșite întrunesc sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că acestea sunt infracțiuni și au fost săvârșitr de inculpat.
Art. 74 NCp stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite: funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.
În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a stabilit pentru inculpatul L. C. o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt si o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de distrugere sau semnalizare falsa, puțin peste minimul prevăzut de lege de 2 ani închisoare, respectiv de 1 an si 4 luni închisoare, în urma aplicării dispoz. art. 396 alin. 10 Cpp .
Curtea apreciază că în raport de noile limite stabilite de legiuitor, de circumstanțele faptelor: în timpul nopții, dând dovadă de îndrăzneală, acționând în public, prin efracție, distrugând mecanismul de închidere al dulapului in care se aflau protejate bunurile sustrase, de importanta bunurilor sustrase, ca si de valoarea mare a prejudiciului, precum si de pericolul in care inculpatul a pus traficul feroviar și circumstanțele personale ale inculpatului care are 33 de ani, nu are loc de munca si nici ocupație, are antecedente penale începând cu perioada minorității, inclusiv pentru infracțiuni contra patrimoniului, fișa de cazier judiciar cuprinzând un număr impresionant de condamnări, a recunoscut fapta, cooperând cu organele judiciare, pedepsele orientate puțin minimul special prevăzut de legea nouă sunt de natură a corespunde gravității faptelor și periculozității sociale, astfel încât nu se impune micșorarea acestora.
Cat privește operațiunea de contopire solicitata cu o alta pedeapsa pentru o infracțiune concurenta pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.p. nr. 198/2016 a Judecătoriei Pitești, neavută in vedere de prima instanță de judecata, Curtea apreciază ca aceasta nu se poate realiza pentru prima data in apelul inculpatului întrucât ar conduce la agravarea situației in propria cale de atac, in acord cu decizia nr. 70/2007 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea recursului in interesul legii.
Față de cele reținute, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen. va respinge apelul declarat și în temeiul art. 72 alin. 1 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 16.05.2015 până la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cpp va obliga inculpatul apelant la plata sumei de 800 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpatului apelant, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat L. C. împotriva sentinței penale nr. 247/28.10.2015 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul cu nr._ .
În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 16.05.2015 până la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cpp obligă inculpatul apelant la plata sumei de 800 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpatului apelant, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.02.2016.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
I. T. M. A. M.
GREFIER,
Victorița S.
red. I.T./29.02.2016
dact. A:L. 2 ex.
Jud. B. – jud.: T. S.D.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 263/2016. Curtea de... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 8/2016.... → |
|---|
