Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 242/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 242/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-02-2012 în dosarul nr. 242/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 242
Ședința publică din data de 2 februarie 2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
JUDECĂTOR - M. C.
JUDECĂTOR - R. M.
GREFIER - G. I.
* * * * * * * * *
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – reprezentat prin procuror M. C..
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații I. P., I. C., C. M. și B. M. S. împotriva Sentinței penale nr. 586/04.11.2011, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat recurenții inculpați I. P., I. C. și C. M. – toți personal și asistați de apărător ales G. E. C. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual, lipsă fiind recurentul inculpat B. M. S. – pentru care a răspuns același apărător ales și intimata parte civilă S.C. A.M.E. RO SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Curtea procedează la legitimarea recurenților inculpați, fiind depuse la dosar cărțile de identitatea ale acestora în xerocopie.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul in dezbateri.
Apărătorul ales al recurenților inculpațiarată că recursurile se întemeiază în drept pe dispozițiile art. 3859 pct. 14 Cod procedură penală și critică sentința primei instanțe pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepselor - atât in ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare -, pe care le apreciază ca fiind greșit individualizate în raport de prevederile art. 72 Cod penal.
Solicită admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate și pe fond, reducerea cuantumului pedepselor sub minimul prevăzut de lege și schimbarea modalității de executare a acestora, în sensul aplicării disp. art. 81 Cod penal, arătând că toți inculpații si-au gasit loc de muncă in Spania, au copii minori in întreținere.
În acest sens, solicită a se ține cont de imprejurarea că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, au avut o poziție procesuală sinceră, de recunoaștere și regret a faptelor comise – judecata in fond a cauzei făcându-se în condițiile art. 3201 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că pedepsele aplicate inculpaților sunt corect individualizate, atât in ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, fiind avute in vedere faptele inculpaților, modalitatea in care au acționat, circumstanțele personale ale acestora, atitudinea sinceră, dar și lipsa unui loc de muncă și a unor venituri, care să le asigure existența.
Cele învederate de apărare nu au nici o relevanță, în condițiile in care nu s-a făcut un minim de dovadă a existenței locului de muncă din Spania.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Recurenții inculpați având pe rând ultimul cuvânt, regretă faptele comise.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 586/04.11.2011 pronunțată de Judecătoria B., în baza art. 208 alin.1-art. 209 alin.1 lit.a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind.1 C.p.p., au fost condamnați inculpații I. P., I. C., C. M., B. M. S., la pedepse de cate 2(doi) ani inchisoare pentru fapta de furt calificat (fapta din 28.11.2009)
Potrivit art. 71 C.p. s-a interzis inculpatilor exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit.b C.p.
In temeiul art. 861C.p. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepselor de cate 2 ani inchisoare aplicate acestor inculpati, pe un termen de incercare de 5 ani stabilit conform art. 862 Cp.
Potrivit art. 863 alin.1 C.p., au fost obligați inculpatii ca pe durata termenului de incercare să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte lunar la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul I. la datele stabilite de acest Serviciu;
b)sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea;
c)sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d)sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
Conform art. 359 C.p.p., s-a atras atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art.864C.p.privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In temeiul art. 71 alin.5 C.p., pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
A fost disjunsă actiunea civila formulata de partea civila A.M.E. RO SRL fiind acordat termen pentru solutionarea acesteia la data de 07.12.2011 cu citarea partilor.
In temeiul art. 191 alin.1 C.p.p., au fost obligați inculpatii la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1291/P/2011 din 21.06.2011 al Parchetului de pe lângă Judecatoria B., verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului, conf. art. 264 alin.3 C.p.p, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatilor I. P., I. C., C. M. si B. M. S. pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- art. 209 alin.1 lit. a, g C.p. și a inculpatului E. Ș. pentru savarsirea infractiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin.1- art. 209 alin.1 lit. a, g C.p.
In esenta, s-a retinut, in fapt, ca la data de 28.11.2009, in baza unei intelegeri prealabile inculpatii I. P., I. C., C. M. si B. M. S. au sustras din curtea partii vatamate .. RO SRL cabluri in valoare de 7233,91 lei in conditiile in care inculpatul E. S., in calitate de paznic, le-a permis accesul acestora in curtea societatii a carei paza o asigura in schimbul sumei de 200 lei.
In fata instantei au fost ascultati, pe rând, inculpatii care au recunoscut si regretat faptele comise, solicitand judecarea in baza probelor administrate in faza urmaririi penale si, in consecinta, aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 C.p.p.
D. urmare, pe baza probelor administrate in faza urmaririi penale, respectiv: proces - verbal de depistare și planșa foto anexă, declarațiile inculpatilor, declarații de martor, procesul verbal de identificare a bunurilor sustrase, dovada de predare-primire a bunurilor sustrase, fișele de cazier ale inculpatilor, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 28.11.2009 lucratorii de poliție din cadrul Poliției orașului Otopeni aflate în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, au oprit pentru verificări autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. de înmatriculare_ condusă de inculpatul I. P., în care se mai aflau si inculpatii I. C., C. M. și B. M.-S..
Organele de poliție au întocmit procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 28.11.2009 în prezența martorilor asistenți I. A. și S. V., precum și planșa foto anexă, din care rezultă că în urma controlului efectuat au fost găsite în interiorul autoutilitarei mai multe bucăți de cabluri, de diferite lungimi și culori, despre care inculpatii au declarat că le-au sustras din curtea unei societăți comerciale din Otopeni, ulterior identificată ca fiind S.C. A.M.E. RO S.R.L.
Din cercetările efectuate s-a stabilit că în seara de 28.11.2009 inculpatul I. P. a împrumutat autoutilitara menționată de la numitul B. I., pe care a condus-o către orașul Otopeni însoțit de fratele său inculpatul I. C. și vărul său inculpatul C. M..
La . cei trei s-au întâlnit si cu inculpatul BIRCE M. S., mergând impreuna către stadionul din oraș, la
sediul S.C. A.M.E. RO S.R.L. pentru a sustrage cabluri din curtea acesteia.
In baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul B. M. S. a primit de la inculpatul I. P. suma de 200 de lei pe care i-a oferit-o paznicului E. Ș., pentru ca acesta din urmă să îi lase să sustragă bunuri din interiorul curții părții vătămate. Inculpatul E. Ș. a primit banii si s-a întors la postul său de pază în timp ce inculpatii au intrat în curtea societății și au început să taie diferite cabluri pe care le-au încărcat în auotutilitara cu nr. înmatriculare_ .
După ce au sustras cablurile cei patru inculpati au fost opriti in trafic de organele de poliție în vederea efectuării unui control, fiind astfel depistați în timp ce transportau bunurile sustrase.
Cu ocazia depistării inculpatilor și în urma declarațiilor acestora date organelor de poliție a fost descoperit și inculpatul E. Ș. care a declarat că a primit bani de la inculpatul B. M. S. pentru a-i permite accesul în interiorul curții societății pentru care lucra ca agent de pază și a-i lăsa pe inculpati să sustragă bunuri.
Din fișa postului agentului de pază E. Ș. rezultă că acesta avea obligația să păzească obiectivele și bunurile primite în pază și să asigure integritatea acestora, fiind angajat la S.C. AKA GROUP IMPEX SERVICE S.R.L. în funcția de agent de pază și ordine.
In cauză a fost identificat martorul I. A. care a declarat că, în calitatea sa de paznic al S.C. SOF Media S.R.L. care se învecinează cu S.C. A.M.E. RO S.R.L., a auzit la data de 28.11.2009 zgomote în curtea vecină și a observat o autoutilitară de culoare albă și că a însoțit organele de poliție în momentul în care acestea i-au depistat pe învinuiți.
Prin procesul verbal din 04.12.2009 organele de poliție au identificat toate bunurile sustrase din curtea S.C. A.M.E. RO S.R.L., bunuri care au fost predate părții vătămate conform dovezii de predare primire, aceasta constituindu-se parte civilă în procesul penal cu suma de 7233,91 lei întrucât cablurile sustrase au fosi derulate și tăiate nemaiputând fi folosite ulterior.
Fiind audiați in cursul urmaririi penale inculpatii I. P., I. C., C. M., B. M.-S. și E. Ș. au recunoscut săvârșirea faptei și au relatat organelor de cercetare penală modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei.
In drept, fapta inculpatilor I. P., I. C., C. M. si B. M.-S. care în seara de 28.11.2009, in jurul orei 22.00, in baza unei intelegeri prealabile, au sustras cabluri în valoare de 7233.91 lei din curtea părții vătămate S.C. A.M.E. RO S.R.L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și g din Cp.
Constatand ca faptele au fost savarsite cu vinovatie, pe baza unei intelegeri prealabile, fiind realizate si celalalte conditii prevazute de legea penala, instanța a dispus condamnarea inculpaților.
La individualizarea pedepselor au fost avute in vedere criteriile prev. de art. 72 C.p., precum si limitele sanctionatoare asa cum acestea vor fi stabilite in urma aplicarii prev. art. 320 ind. 1 C.p.p., atitudinea procesuala sincera, astfel incat pedepsele aplicate acestora au fost stabilite la limita minima legala.
La stabilirea modalitatii de executare, instanța a avut in vedere pe langa contributia materiala concreta a fiecaruia la savarsirea faptei si lipsa antecedentelor penale, apreciindu-se ca si fara o executare efectiva se pot realize cerintele inscrise in art. 52 C.p., privind preventia generala si speciala cat si reeducarea acestora.
Avand in vedere ca inculpatii I. C., B. M. S. si C. M., desi nu au condamnari, au in antecedente numeroase sanctionari cu amenzi administrative pentru fapte de aceeasi natura sau pentru alte fapte penale se apreciaza ca numai executarea pedepsei cu inchisoarea in conditiile art. 86 ind. 1 C.p. realizeaza conditiile legii.
Referitor la inculpatul I. P., desi acesta nu are sanctiuni administrative, se constata ca a avut initiativa savarsirii faptei de furt prin imprumutarea autoutilitarei si inmanarea sumei de 200 lei paznicului E. S. prin intermediul inculpatului B. M. S..
In acest context se apreciaza ca si pedeapsa acestui inculpat va asigura cerintele inscrise in art. 52 C.p. fara o executare efectiva potrivit art. 86 ind. 1 C.p. .
Avand in vedere existenta unor obiectiuni cu privire la intinderea prejudiciului cat si cu privire la modul de calcul al acestuia, formulate de inculpati prin aparatori, in vederea discutarii si administrarii probelor necesare solutionarii acestor aspecte in cadrul actiunii civile, precum si prevederile art. 320 ind. 1 alin.5 C.p.p., in scopul evitarii tergiversarii actiunii penale s-a procedat, in sensul dispozitiilor art. 347 C.p.p., la rezolvarea separata a actiunii civile prin disjungerea acesteia, fixandu-se termen pentru solutionarea ei la 07.12.2011 cu citarea partilor.
Împotriva sentinței penale au formulat recurs inculpații I. P., I. C., C. M. și B. M. S., solicitând redozarea pedepselor aplicate și suspendarea condiționată a executării acestora.
Inculpații critică sentința primei instanțe pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepselor - atât in ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare - pe care le apreciază ca fiind greșit individualizate în raport de prevederile art. 72 Cod penal; se solicită reducerea cuantumului pedepselor sub minimul prevăzut de lege și schimbarea modalității de executare a acestora, în sensul aplicării disp. art. 81 Cod penal.
Examinând sentința penală în raport de motivele de recurs invocate și de dispozițiile art. 320 ind.1 C.p.p., Curtea constată că recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate.
Inculpații au arătat în fața instanței că își mențin declarațiile date în cursul urmăririi penale și că recunosc fapta așa cum a fost reținută în rechizitoriu, fiind de acord ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și nu solicită alte probe.
Inculpații s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 320 ind.1 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor. În consecință, în calea de atac a recursului nu poate fi criticată existența vinovăției, ci aspecte de nelegalitate a pedepsei ori de individualizare a acesteia.
Din punct de vedere al legalității, Curtea constată că pedepsele stabilite de prima instanță respectă limitele prevăzute de art. 320 ind.1 C.p.p.
Potrivit art. 320 ind.1 C.p.p., în cazul procedurii recunoașterii vinovăției, instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Cum pentru infracțiunea prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a,g C.p. minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani și maximul de 15 ani, reiese că, în aplicarea art. 320 ind. 1 al.7 C.p.p., instanța nu putea stabili pedepse mai mici de 2 ani închisoare și mai mari de 10 ani închisoare.
Pedepsele aplicate inculpaților, de 2 ani închisoare, sunt legale și au fost stabilite ca urmare a reducerii limitei minime de pedeapsă pentru infracțiunea de furt calificat de la 3 ani la 2 ani închisoare prin aplicarea dispozițiilor art. 320 ind.1 al.7 C.p.p.
Față de gravitatea faptei în concret și circumstanțele personale ale inculpaților, pedeapsa de 2 ani închisoare, în cuantumul minim prevăzut de lege, este apreciată de Curte ca fiind aptă și necesară pentru a se atinge scopul prevăzut de art. 52 C.p.
Astfel, la data de 28.11.2009, în baza unei înțelegeri prealabile inculpații I. P., I. C., C. M. si B. M. S. au sustras din curtea părții vătămate .. RO SRL cabluri in valoare de 7233,91 lei, in condițiile in care inculpatul E. S., in calitate de paznic, le-a permis in schimbul sumei de 200 lei accesul acestora in curtea societății a cărei pază o asigura.
Referitor la solicitarea de reducere a pedepselor sub minimul prevăzut de lege, Curtea constată că în mod corect prima instanță nu a reținut dispozițiile art. 74 C.p., din moment ce nu sunt întrunite condițiile necesare pentru a se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților.
Astfel, dispozițiile art. 74 lit.a C.p. nu sunt incidente în cauză, având în vedere faptul că inculpații I. C., C. M. și B. M. S. au fost sancționați administrativ pentru mai multe fapte, fie de același gen cu cele deduse azi judecății, respectiv infracțiuni de furt calificat, fie pentru încălcări ale OUG 195/2002, astfel că nu se poate reține că ar fi avut o conduită bună anterior comiterii infracțiunii pentru care sunt judecați.
Mai mult, se constată că inculpatul C. M. a fost sancționat administrativ atât înainte de comiterea faptei deduse judecății cât și după începerea urmăririi penale în prezenta cauză, astfel că este evident că pentru acesta împrejurarea că este cercetat într-o cauză penală nu l-a împiedicat să încalce legea în continuare.
De asemenea, chiar dacă inculpații au avut o atitudine procesuală corespunzătoare pe tot parcursul procesului penal, această atitudine de recunoaștere nu poate fi avută în vedere de instanță prin reținerea incidenței art. 74 lit.c C.p., având în vedere împrejurarea că infracțiunea a fost una flagrantă, recunoașterile inculpaților datorându-se probatoriului administrat - proces - verbal de depistare și planșa foto anexă, declarații de martor, procesul verbal de identificare a bunurilor sustrase, dovada de predare-primire a bunurilor sustrase.
Din aceleași motive nu poate fi reținută nici circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.b C.p., având în vedere faptul că bunurile sustrase au fost recuperate numai ca urmare a intervenției organelor de poliție care i-a surprins în flagrant pe inculpați, însă la acest moment prejudiciul cauzat nu a fost stabilit, dispunându-se disjungerea laturii civile, deoarece obiectul material al infracțiunii de furt calificat îl constituie cabluri ce au fost tăiate și nu mai pot fi utilizate.
Curtea constată că nu există nici alte împrejurări favorabile inculpaților, care să poată fi reținute de instanță.
Poziția procesuală de recunoaștere a inculpaților în faza de judecată nu este suficientă pentru a se reține și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.c C.p.
Raportat la atitudinea inculpaților, care au continuat să săvârșească fapte penale și după ce a beneficiat de clemența organelor de urmărire penală prin aplicarea unor sancțiuni administrative, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art. 81 Cod penal deoarece este evident că sancțiunea anterioară nu și-au atins scopul, astfel că prevenirea comiterii unor noi infracțiuni de către inculpați se poate face numai prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Referitor la inculpatul I. P., în mod corect a reținut prima instanță că, deși acesta nu are sancțiuni administrative, se constată ca a avut inițiativa săvârșirii faptei de furt prin împrumutarea autoutilitarei si înmânarea sumei de 200 lei paznicului E. S. prin intermediul inculpatului B. M. S., astfel că nu se impune reținerea vreunei circumstanțe atenuante, aspect care este, de altfel, lăsat la aprecierea instanței.
Atitudinea procesuală a inculpaților a fost deja valorificată prin aplicarea dispozițiilor art. 320 ind.1 C.p.p., iar reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 cod penal nu se justifică, față de antecedentele penale ale acestora, ce înlătură posibilitatea reținerii dispozițiilor art. 74 lit.a Cod penal. Nu poate fi reținută nici circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.c Cod penal, față de împrejurarea că inculpații au fost surprinși în flagrant de organele de poliție astfel că nu pot nega comiterea faptelor, față de evidența probatoriului administrat; de asemenea, prejudiciul nu a fost stabilit iar bunurile sustrase au fost recuperat nu ca urmare a atitudinii inculpaților ci ca o consecință a intervenției organelor de poliție.
În aceste condiții, nu este îndeplinită niciuna dintre cerințele art. 74 Cod penal, pentru a fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților.
Toate aceste elemente descrise mai sus, modalitatea de comitere a faptei – prin oferirea de bani paznicului societății, și în mod special perseverența infracțională a inculpaților, conduc la ideea că nu se justifică pentru nici un temei reducerea pedepsei aplicate, sub minimul special.
Inculpații susțin că și-au găsit loc de muncă in Spania și au copii minori in întreținere, însă acest fapt nu a fost dovedit prin nici un mijloc de probă.
Faptul că inculpații au copii minori în întreținere, așa cum afirmă aceștia, nu poate constitui un argument pentru reducerea pedepsei, deoarece această situație invocată în apărare nu justifică nici comiterea repetată a unor infracțiuni.
În plus, stabilirea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării nu împiedică deplasarea inculpaților în străinătate, atâta vreme cât aceștia respectă obligația de a anunța orice deplasare mai mare de 8 zile, precum și întoarcerea.
În aceste condiții, Curtea apreciază, ca și prima instanță, că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru ca inculpații pentru un termen de încercare corespunzător să fie supravegheați de persoane calificate în acest scop.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați împotriva sentinței penale nr.586/4.11.2011 pronunțată de Judecătoria B..
În baza art. 192 al.2 C.p.p. va obliga recurenții la cheltuieli judiciare către stat, aceștia fiind în culpă procesuală prin promovarea unei căi nefondate de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind. 15 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații I. P., I. C., C. M. și B. M. S. împotriva sentinței penale nr.586/4.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 și 4 C.p.p. obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 700 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.02.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. C. M. C. R. M.
GREFIER
G. I.
Red.RM
Ex.2/20.02.2012
Judec.B.
Jud. M. A.N.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
