Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 75/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 75/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 75/2016

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Decizia penală nr.75/A

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2016

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: D. D.

JUDECĂTOR: A. M.-R.

GREFIER: I. C. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror N. A.-M..

Pe rol, se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și de inculpații B. G. V., I. M. B. și C. S. împotriva Sentinței penale nr.166/12.06.2015 a Judecătoriei B., din Dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 12 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta Decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 21 ianuarie 2015, astăzi, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.166/12.06.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria B. a hotărât următoarele:

I.În baza art.386 C.p.p, cu aplicarea art.5 n.C.P. a schimbat încadrarea juridică a faptelor, pentru inculpatul B. G. V., din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art.239 alin.1,2 și 5 C.p. 1968 și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 v.C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.1968, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art.257 alin.1 și 4 n.C.P și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 n.C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin.1 n.C.p.

În baza art.396 alin.1 și 2 din C.p.p. cu aplicarea art.5 C.p., a fost condamnat inculpatul B. G. V. la pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art.257 alin.1 și 4 n.C.P.

În baza art.396 alin.1 și 2 din C.p.p. cu aplicarea art.5 C.p., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 n.C.P.

În temeiul art.38 alin.1 C.p. și art.39 alin.1 lit.b C.p., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, inculpatul având de executat în final 11 luni închisoare.

S-a dedus perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 7.11.2013.

În baza art.66 alin.1 lit.a), b) C.p. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) C.p. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul acelorași drepturi drepturi, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.91 alin.(1) C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art. 92 C.p. În baza art.93 alin.(1) C.p., pe durata termenului de supraveghere s-a dispus că inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. În baza art.93 alin.(2) lit.b C.p., s-a dispus ca inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.(3) C.p., s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 zile.

În baza art.93 alin.(2) lit.b C.p., s-a dispus că inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.(3) C.p., s-a dispus ca inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul uneia dintre instituțiile din comunitate cu care Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov are încheiat protocol de colaborare, pe o perioadă de 60 zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art.404 alin.(2) C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

S-a făcut aplicarea art.68 alin.1 lit.b C.p. în privința executării pedepsei complementare aplicate.

În baza art.404 alin.(3) C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

II.În baza art.386 C.p.p. cu aplicarea art.5 n.C.p., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor, pentru inculpatul I. M. B., din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art.239 alin.1, 2 și 5 C.pen. 1968 și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 v.C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. 1968 și art.37 lit.a C.pen.1968, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art.257 alin.1 și 4 n.C.P și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 n.C.p., totul cu aplicarea art.38 alin.1 n.C.p.

În baza art.396 alin.1 și 2 din C.p.p. cu aplicarea art.5 C.p., a fost condamnat inculpatul I. M. B. la pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzută de art.257 alin.1 și 4 n.C.P.

S-a dedus perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 7.11.2013.

În baza art.66 alin.1 lit.a), b) C.p. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) C.p. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul acelorași drepturi de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.91 alin.(1) C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art. 92 C.p.

În baza art.93 alin.(1) C.p., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.(2) lit.b C. p., s-a dispus că inculpatul va frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.(3) C.p., s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 zile.

În baza art.93 alin.(3) C.p., s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul uneia dintre instituțiile din comunitate cu care Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov are încheiat protocol de colaborare, pe o perioadă de 60 zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

S-a făcut aplicarea art.68 alin.1 lit b C.p. în privința executării pedepsei complementare aplicate.

III. În baza art.386 Cod procedură penală, cu aplicarea art.5 n.C.p., a fost schimbat încadrarea juridică a faptelor, pentru inculpatul C. S., din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 v.C.pen., în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 n.C.pen.

În baza art.396 alin.1 și 4 din C.p.p. raportat la art.83 C.p., cu aplicarea art.5 C.pen. a stabilit în sarcina inculpatului C. S. pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 n.C.P.

S-a dedus perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 08.11.2013.

În baza art.83 alin.1 C.p. a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art.84 C.p., de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art.85 alin.(1) C.p. s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

IV.În baza art.386 C.p.p. cu aplicarea art.5 n.C.p., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor, pentru inculpatul I. V. F., din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 v.C.pen. în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 n.C.pen..

În baza art.396 alin.1 și 4 din C.p.p. raportat la art.83 C.p., cu aplicarea art.5 C.p., s-a stabilit în sarcina inculpatului I. V. F. pedeapsa închisorii de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 n.C.p.

S-a dedus perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 27.08.2013.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt, că în data de 08.08.2013, după ora 17.00, inculpații B. G. V., I. M. B., C. S. și I. V. F. au mers împreună la restaurantul A. din orașul Chitila, județul Ilfov, unde cei patru s-au așezat la o masă din interiorul restaurantului și au început să consume băuturi alcoolice (bere), fiind serviți de ospătărița localului, martora T. A..

La aceeași dată, pe terasa restaurantului se aflau între 6 și 8 clienți, printre care și martorii M. G. și O. C. (martora T. A. a precizat că erau 6-7 clienți, în timp ce patronul F. G. a precizat că ar fi fost circa 8 clienți), iar în interiorul restaurantului se aflau între 7 și 12 clienți (conform estimărilor martorului O. C. ar fi fost circa 7-8, iar conform declarației martorului F. G. ar fi fost circa 12).

Estimările au diferit și datorită posibilității ca martorii să se fi raportat la momente diferite din decursul aceleiași după-amiezi.

Inculpații au avut permisiunea să folosească DVD-playerul care permitea difuzarea de muzică în interiorul localului, în acest sens inserând un CD ce conținea piese muzicale, adus de B. G.-V., astfel cum a reieșit din declarația martorei T. A..

În același corp de clădire, într-un spațiu separat, se află sediul școlii de șoferi, respectiv al societății S.C. „AUTO CRISTIOLTEANU" S.R.L., administrată de martorul O. C..

În interiorul sediul școlii de șoferi se efectuau la data respectivă lucrări de amenajare, la care participau, în afara martorului O. C., martorii O. V. (fratele acestuia din urmă), H. F.-M. și G. G..

Pe măsură ce inculpații au început să consume din ce în ce mai multe băuturi alcoolice, aceștia au dat volumul muzicii mai tare, fapt ce a deranjat ceilalți clienți aflați în local.

Această stare de fapt inițială a fost confirmată și de inculpatul B. G.-V., atât în cuprinsul primei declarații olografe a acestuia date în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății precum și de inculpații C. S. („patronul barului ne-a solicitat să dăm muzica mai încet") și I. V.-F. („patronul barului care în unele momente a stat cu noi la masă ne-a solicitat să dăm muzica mai încet").

La un moment dat, inculpații au cerut să fie serviți cu vin, această băutură fiind cumpărată de F. G., proprietarul localului și pusă la dispoziția celor patru inculpați, întrucât nu se afla în stocul de băuturi al restaurantului.

Între timp, la terasa restaurantului s-a așezat și martorul O. C..

Martora T. A. a susținut că la un moment dat i-a sunat telefonul mobil și nu a reușit să vorbească în interiorul localului, din cauza nivelului de zgomot fiind nevoită să meargă afară pentru a vorbi, moment în care i-a atras atenția patronului localului, martorul F. G., că în interior muzica este dată prea tare.

Acesta din urmă a intrat și el în local și pentru a nu mai permite inculpaților să asculte muzică la un volum ridicat, întrucât între timp clienții au început să plece din local, a luat DVD-player și l-a trântit de podea, conform declarației martorei T. A..

Martora T. A. a reintrat în local și s-a așezat la masa pe care o ocupa în timpul serviciului, iar la un moment dat, în timp ce vorbea la telefon, de ea s-a apropiat inculpatul B. G.-V. care a întrebat-o ce s-a întâmplat cu CD-ul aflat în interiorul DVD-player-ului.

Aceasta i-a spus că nu știe nimic despre acest lucru și i-a spus să vorbească cu F. G..

În acel moment, martora T. A. a fost lovită de B. G.-V. în zona feței, fără ca aceasta să poată preciza dacă a fost lovită cu pumnul sau cu palma.

Declarația inculpatului B. G.-V. - conform căreia doar ar fi împins-o pe chelneriță - a fost contrazisă de declarația martorului ocular F. G. și de declarația martorului T. G., tatăl acesteia, în același sens fiind și declarația inculpatului dată în cursul judecății, când s recunoscut că a lovit-o pe angajata localului.

Între timp, inculpații C. S. și I. M.-B. s-au ridicat de la masă, s-au îndreptat înspre chelneriță și au început să o înjure, astfel cum a reieșit din declarația martorei T. A..

Martorul F. G., care observase că T. A. fusese agresată a intervenit în ajutorul acesteia.

Astfel, așa cum a reieșit din declarația martorei T. A., patronul F. G. i-a scos pe cei patru inculpați afară, inclusiv pe I. V.-F. .

În drumul spre ieșirea din restaurant, cei patru inculpați au răsturnat mese și scaune, atât din interiorul restaurantului cât și de pe terasă, astfel cum a reieșit din declarația martorei T. A.: "Am observat că cei patru inculpați se aflau în stradă, în dreapta localului, iar pe terasă am observat câteva mese și scaune răsturnate, iar toți clienții plecaseră", declarația martorului F. G.: „I. B., C. și I. au început să trântească scaunele și mesele de pe terasă, clienții încercând să se strecoare și să scape nevătămați."), „clienții restaurantului au plecat fiind indignați și fiindu-le teamă de comportamentul acestora [...]", din declarația martorului T. G.: „/...] am văzut că scaunele și mesele din interior dar și de pe terasă erau răsturnate, era evident că acolo avusese loc un scandal. Nu am văzut clienți în restaurant."

Martorul M. G., client al localului, a declarat că „în timp ce stăteam la terasă am văzut că la capătul celălalt al terasei s-a iscat un scandal. Am recunoscut în acest grup pe patron și pe ospătăriță[...]. Cred că erau în jur de 7-8 persoane. Trei dintre aceștia pe care nu îi știu au venit la noi la masă și au început să ne înjure și ne-au spus să plecăm. Ne-am ridicat ă plecăm și unul dintre aceștia l-a lovit pe V. C. și noi am scăpat întrucât un altul, cel mai înalt dintre ei, a intervenit și ne-a scos afară din terasă (...]".

De asemenea, unul dintre inculpați, neputându-se stabili care dintre aceștia, a rupt scândurile din lemn ce împrejmuiau terasa restaurantului, astfel cum a reieșit din procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care se consemna că gardul terasei „prezintă distrugeri prin rupere la un număr de patru scânduri, numerotate cu numerele 0 și 1".

Martorul O. C., care se afla în acel moment pe terasa localului, a fost lovit cu pumnul în zona feței de unul din cei patru inculpați, fără a se putea stabili de care dintre aceștia, astfel cum a reieșit din declarația martorei T. A. („l-am observat pe patronul școlii de șoferi care se afla lângă local, numitul O. C. și am observat că acesta avea fața umflată și însângerată și că totodată avea hainele murdare de sânge") și din declarația martorului F. G. („Singurul care a rămas pe loc a fost O. C. care este administratorul școlii de șoferi, dar când. aproape ieșise de pe terasă s-a trezit cu pumni în cap. Nu știu care dintre inculpați l-a lovit dar erau toți patru în spatele lui, dar cred că I. B. sau C. a lovit".

Totodată, unul dintre inculpați, care nu a putut fi identificat, „C. sau I. B. nu mai știu exact care dintre ei s-a pus cu pumnii pe parbrizul mașinii școlii de șoferi și l-au făcut zob" (declarație martor F. G.), a spart parbrizul autoturismului marca Renault Symbol, aparținând de asemenea martorului O. C., astfel cum a rezultat și din declarația martorului ocular H. F.-M. .

Auzind zgomote din exterior, martorii O. V., H. F.-M. și G. G. au ieșit din interiorul școli de șoferi pentru a vedea ce se întâmplă, văzând astfel că O. C. fusese agresat, astfel cum a rezultat din declarațiile acestora.

Cei patru menționați anterior s-au retras în interiorul școlii de șoferi, fiind urmați de inculpații B. G.-V., I. M.-B., C. S. și I. V.-F., până când au ajuns în ultima încăpere a sediului școlii de șoferi, a cărei ușă au ținut-o pentru a nu permite accesul celor patru inculpați, (martorul F. G. l-a observat doar pe inculpatul I. M.-B. când a intrat în sediul școlii de șoferi „eu am văzut că doar I. B. s-a dus după O. C. care intrase în sediul școlii de șoferi și i-a distrus ușa cu picioarele"), în acest sens fiind declarațiile martorilor O. V., O. C., H. F.-M. și G. G.. (declarații martori H. F., G. G., O. V.

Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că respectiva ușa prezenta urme de distrugere prin îndoire și spargerea geamului cu care era prevăzută .

Între timp, martora T. A. apelase serviciul 112 și totodată își anunțase părinții că fusese agresată. Tatăl acesteia, martorul T. G. s-a deplasat la local cu autovehiculul de serviciu, respectiv o ambulanță a societății BGS. Fiica acestuia i-a spus că a fost agresată de B. G.-V., motiv pentru care T. G. și acest inculpat au început să se lovească reciproc.

Astfel, inculpatul B. G.-V. a declarat că „[...] cel care pretindea că este tatăl chelneriței m-a lovit cu pumnul în zona feței. Eu ca să mă apăr l-am luat în brațe și în acel moment am fost lovit de mai multe ori de alte persoane care se aflau în față" .

Totodată și martorul T. G. a declarat că „eu atunci i-am dat o palmă peste față și el s-a enervat și mai rău și a sărit la mine" .

Totodată, și inculpatul I. M.-B. a început să îl lovească pe T. G., acesta din urmă fiind pus pe capota unei mașini, astfel cum a reieșit din declarația martorului M. D.-Ș., agent de pază al societății GSS, „când am ajuns conflictul era în fața restaurantului și am văzut cum 2 indivizi (am recunoscut din foto pe inc. B. G. și I. M.) bătându-l pe un șofer al firmei BGS (așa cred că era). Deși noi venisem ei continuau să-l bată pe șofer."

Astfel, a fost apreciată ca nesinceră declarația inculpatului I. M.-B. conform căreia la un moment dat a mers la toaleta localului și când a ieșit a observat că ceilalți trei inculpați erau îmbrânciți de polițiștii locali, iar el nu a participat în nici un fel la acest conflict, întrucât a fost contrazisă de declarațiile martorului ocular mai sus menționat.

La acest moment cei patru inculpați ieșiseră deja din perimetrul restaurantului „A." și se aflau în stradă, în fața restaurantului, la o distanță de circa 100 metri de local.

Un echipaj al Poliției Locale a Orașului Chitila, formată din martorul N. D.-A. (polițist local), B. S. și M. G.-D. (aceștia doi fiind agenți de pază în cadrul societății de pază „GSS") se afla în apropierea localului, respectiv pe . Chitila, și a fost anunțată că are loc un scandal de către martorul M. G., care părăsise terasa localului „A.".

Echipajul de poliție s-a deplasat la adresa indicată, ajungând în acel loc în momentul în care T. G. era agresat de inculpații I. M.-B. și B. G.-V., pe capota unei mașini.

La scurt timp, la fața locului a sosit și martorul S. D., de asemenea agent de pază al societății de pază „GSS", care a fost chemat în ajutor.

Martorul N. D.-A., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu și fiind îmbrăcat cu uniforma specifică, astfel cum a reieșit și planșa fotografică aflată la dosarul cauzei, a intervenit și a încercat să oprească această agresiune, moment în care a fost și el agresat de inculpații B. G.-V. și I. M.-B., astfel cum a reieșit din administrarea următoarelor mijloace de probă:

- proces-verbal încheiat de martorii D. Nicușor și F. F.-I., în care s-a consemnat că atunci când au fost chemați să intervină în restaurantului „A.", au observat „un grup de patru indivizi care au un comportament agresiv și violent exercitând acte de violență atât asupra lucrătorului din cadrul poliției locale cât și a agenților de pază ce se aflau acolo pentru a acorda sprijin, aducându-le acestora și injurii și amenințări;

- proces-verbal de eveniment încheiat de martorul N. D.-A. la data de 08.08.2013, orele 20⁴⁰, în care acesta a consemnat că „am observat două persoane de sex masculin, respectiv B. G. și M. B. I. care loveau cu pumnii și picioarele o persoană de sex masculin, identificat anterior ca fiind O. C. (în realitate, martorul T. G.). Am intervenit în aplanarea conflictului iar numiții I. M. B. și B. G. au devenit recalcitranți și violenți lovindu-mă cu pumnul în zona pieptului, iar B. S. și M. D., persoane care mă însoțeau au mers după numiții I. F. și C. S., persoane care au participat la scandal în momentul în care eu i-am condus la mașina poliției pe n M. B. și B. G. V. am observat cum I. F. și C. S. îi loveau pe cei doi agenți de pază din cadrul firmei GSS.”;

- declarația martorului F. F.-I. „Se aflau în fața restaurantului aproximativ 30 persoane însă se observa foarte clar un grup format din 4 persoane din care l-am recunoscut pe B. G. (acesta fiind cunoscut pe raza P.O. Chitila) acestea exercitau acte de agresiune adică îi loveau cu pumnii, picioarele, îi scuipau și înjurau pe polițistul de la Pcl. Locală Chitila și pe cei 2 agenți de pază și ordine care se aflau cu el. Menționez că polițistul local era înjurat și amenințat (amenințări cu acte de violență mai cu seamă decât ceilalți)."(fila 130-131 d.u.p,), în același sens și fiind declarația acestui martor dată în timpul judecății (filele 257-258 dosar instanță);

- declarația martorului D. Nicușor („am văzut că lângă mașina echipajului P.O. Chitila se afla o persoană agresivă care aducea injurii și amenințări, atât colegului meu F. F. cât și polițistului local și agenților de pază. Văzând fotografiile inculpaților arăt că persoana agresivă era inculpatul I. M.-B.")

- declarația martorului B. S. „Precizez că toți cei patru inculpați încercând să fugă ne-au lovit în sensul că ne-au îmbrâncit pe noi cei doi agenți de pază dar și pe ag. D. N.."^:"

În cursul cercetării judecătorești acest martor și-a modificat declarația, susținând că la fața locului nu a observat pe niciunul dintre inculpați implicați propriu zis în scandal și nici nu a observat manifestări violente din partea inculpaților.

Având în vedere că aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, precum și faptul că probele nu au valoare mai dinainte stabilită, instanța de fond a reținut că, în cauza de față, raportat și la intervalul de timp scurs între data evenimentelor relatate și data audierii în fața judecătorului, declarația acestui martor dată în cursul urmăririi penale este cea care exprimă adevărul, coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate.

- declarația martorului M. D.-Ș.: „în timp ce încercam să-i despărțim pe aceștia (inc. B. G.-V. și I. M.-B.) au opus rezistență, îmbrâncindu-ne, în acest timp colegul meu N. D. a fost și el îmbrâncit, inculpații fiind violenți" (s.n.) Inculpatul B. înjura și scuipa pe toți cei care se apropiau de mașină. Inc. I. M. spunea să-i dăm drumul că nu a făcut nimic. ;

- declarația martorului S. D. care îl recunoaște și indică pe B. G.-V. ca făcând parte dintr-un grup de patru persoane care „i-au împins și îmbrâncit pe cei de la poliția locală"";

- declarația martorului M. G.: „am văzut că cei patru dintre cei are fuseseră implicați în scandalul de pe terasă erau agresivi cu organele de poliție, creându-se o altercație în care cred că au fost loviți și polițiștii", „ au tras de uniforma polițiștilor și din câte am văzut i-au lovit pe unul dintre polițiști cu pumnii."

Instanța a reținut că în cursul cercetării judecătorești acest martor a susținut că nu-și mai amintește declarațiile date în cursul urmăririi penale, declarând, fără a fi în măsură să ofere detalii, că în data de 08.08.2013 a văzut mai multe persoane implicate într-un conflict verbal, iar una dintre acestea l-a ajutat să se deplaseze către ieșire dar că nu poate preciza dacă era unul dintre inculpați.

Raportat la starea de sănătate a martorului și la intervalul de timp scurs între data evenimentelor relatate și data audierii în fața judecătorului, instanța a reținut că declarația acestui martor dată în cursul urmăririi penale este cea care exprimă adevărul, coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate.

- martorul O. V. a declarat „[...] am observat că cei patru bărbați care cu puțin timp în urmă încercaseră să ne agreseze o luaseră la fugă și au fost prinși la mijloc de echipajele Poliției locale și ale Poliției naționale și au început să se împotrivească și să aducă injurii membrilor echipajelor și totodată să îi îmbrâncească pe aceștia care încercau să îi introducă în mașinile de poliție"".

La scurt timp după sosirea echipajului de Poliție Locală, la fața locului a sosit și un echipaj al Poliției Orașului Chitila, format din agentul F. F.-I., căruia i s-a alăturat și inspectorul D. Nicușor, din cadrul aceleiași unități de poliție.

Între timp, la fața locului, respectiv pe șoseaua Banatului, în fața restaurantului „A.", se strânseseră foarte multe persoane, astfel cum a reieșit din declarația martorei T. A., din procesul-verbal încheiat la orele 20³⁰ de martorii D. Nicușor și F. F.-lonuț care au consemnat că la fața locului se afla „un grup format din 15-20 de persoane", din declarația martorului F. F.-I. conform căreia „se aflau în fața restaurantului aproximativ 30 de persoane", din declarația martorului D. Nicușor („un grup de aproximativ 30 de persoane"), din declarația martorului T. G. („între timp se strânseseră mai multe persoane la fața locului (în jur de 10 persoane) și care asistau la conflictul dintre inculpați, agenții de pază și polițistul local), declarație martor B. S. [„erau în jur de 20-30 de persoane"), declarație martor H. F.-M. („la fața locului se strânseseră foarte multe persoane, circa 15-20 persoane"), declarație martor M. G. („menționez faptul că în jurul celor patru agresori și a polițiștilor s-au strâns mai multe persoane creându-se agitație"), declarație martor O. V. („la fața locului s-au strâns foarte multe persoane").

La un moment dat, inculpatul I. V.-F. și-a pierdut cunoștința, acesta căzând la pământ, astfel cum a reieși din declarația acestui inculpat („am fost lovit cu pumnul în zona feței de către o persoană pe care nu am văzut-o și cu privire (la care) nu pot da alte detalii urmare acestei lovituri mi-am pierdut cunoștința și nu mai știu ce s-a întâmplat ulterior, îmi amintesc că m-am trezit la sediul poliției orașului Chitila. Precizez că în momentul în care am fost lovit de acea persoană la fața locului nu se afla niciun polițist (...] Revin și arăt că (urmare) a loviturii primite am fost transportat la spitalul universitar Elias unde mi s-au oferit îngrijiri medicale.", precum și din declarația martorei T. A. („Am observat că I. V.-F. era întins pe jos " .

La dosarul cauzei a fost depusă o fișă de diagnostic eliberată de Spitalul Universitar de Urgență „Elias" - Unitatea Primiri Urgențe, care atestă că inculpatul I. V.-F. a fost diagnosticat cu un traumatism cranio-cerebral minor, plagă contuză temporo-parietală dreapta saturată, plagă endobucală, contuzie obraz stâng.

Cei patru inculpați au continuat să se manifeste agresiv, fiind urcați cu dificultate în mașinile de poliție și conduși la sediul Poliției Orașului Chitila.

Cu privire la aceste evenimente, inculpatul B. G.-V. a recunoscut doar că „l-am scuipat pe polițistul care se afla la fața locului fără să să-l lovesc." .

Inculpatul C. S. a susținut că nu a avut nici o implicare în scandalul provocat în incinta restaurantului „A." și că la momentul sosirii echipajului de Poliție Locală a dorit să plece acasă, dar a fost oprit de un polițist și întrebat dacă a participat la scandal, după care i s-a pulverizat spray lacrimogen în față, motiv pentru care a căzut. Aceeași declarație a fost dată și în cursul judecății inculpatul susținând că nu a adresat injurii vreunei persoane, ci doar a trântit unul dintre scaunele aflate pe terasă.

Instanța de fond a reținut că declarația inculpatului este nesinceră, fiind contrazisă de probatoriul administrat, respectiv declarația martorei T. A., a martorului H. F. M. și martorului F. G. .

Pe parcursul audierilor, inculpații au recunoscut că au consumat băuturi alcoolice și că au manifestat un comportament neadecvat însă nu au recunoscut că au provocat scandal și că au adus injurii organelor de poliție.

Inculpații s-au limitat la a nega caracterul penal al faptelor, fără a propune și probe în susținerea negării faptelor, or, simpla declarație nu a fost reținută ca o dovadă a celor ce se invocă în lipsa unui suport probator care să și confirme susținerile.

Avându-se în vedere declarațiile tuturor martorilor audiați a rezultat fără echivoc faptul că inculpații au provocat scandal public, respectiv au tulburat ordinea și liniștea publică, provocând indignarea și temerea celor aflați în local în seara respectivă.

Agresiunile asupra polițistului local N. D.-A. au fost exercitate doar de B. G.-V. și I. M.-B., iar ceilalți doi inculpați, C. S. și I. V.-F. l-au agresat pe agentul de pază B. S., astfel cum a rezultat din interpretarea sistematică a celorlalte declarații ale martorilor audiați, respectiv: declarație martor F. flavius I., declarație martor F. G.; declarație martor T. G.; declarație martor B. S..

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în actul de sesizare, instanța a adus următoarele precizări:

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice (reținută în sarcina inculpaților B. G.-V. și I. M.-B.) reglementată de art.321 alin.1 C.pen. din 1969, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Infracțiunea este incriminată și de Noul Cod penal sub denumirea de tulburarea ordinii și liniștii publice, iar potrivit art.371 fapta se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Analizând limitele de pedeapsă din cele două acte normative instanța a observat că atât minimul special, cât și maximul special prevăzute de noul cod penal sunt mai favorabile.

Ca urmare instanța, în aplicarea dispozițiilor art.5 alin.1 C.p. a reținut încadrarea juridică potrivit prevederilor art. 371 n.C.p.

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj, reținută în sarcina tuturor inculpaților, prevăzută de art. 239 alin.1 și 5 C.pen. 1969, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă (limitele pedepsei fiind majorate cu jumătate, dată fiind calitatea de polițist a persoanei vătămate).

Potrivit dispozițiilor art.257 alin.1 și 4, raportat la dispozițiile art.206, 193 din noul Cod penal, pedeapsa pentru ultraj (în forma amenințării) este de la 3 luni la un an sau amendă iar în forma lovirii, de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, aceste limite de pedeapsă majorându-se cu jumătate dată fiind calitatea de polițist a părții vătămate.

Deși modul în care se aplică instituția concursului de infracțiuni ar putea reclama aplicarea legii anterioare, care nu presupune aplicarea obligatorie a sporului de pedeapsă, așa cum prevede legea nouă, totuși, analizând limitele de pedeapsă din cele două acte normative instanța a observat că atât minimul special, cât și maximul special prevăzute de noul Cod penal sunt mai favorabile.

Ca urmare instanța, în aplicarea dispozițiilor art.5 alin.1 C.p. a reținut încadrarea juridică a infracțiunii de ultraj potrivit prevederilor art. 257 alin.1 și 4 din n.C.p.

Prin urmare, în raport de aspectele arătate, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B. G. V. care la data de 08.08.2013, în timp ce se afla împreună cu ceilalți inculpați în restaurantul A. din Chitila, jud. Ilfov, cu intenție a comis violențe împotriva altor persoane aflate în local, folosind cu același prilej expresii jignitoare la adresa altor clienți aflați în bar, provocând în acest mod o stare de indignare și temere celor din jur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 371 n.C.pen.

Fapta aceluiași inculpat care, cu același prilej, în fața barului A., l-a amenințat și a exercitat acte de violență (îmbrânceli și lovituri) împotriva agentului N. D. A., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu întrunește elementele constitutive a infracțiunii de ultraj, faptă prevăzută de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.

Fapta inculpatului I. M. B. care la data de 10.05.2012, în afara și în incinta barului A. din Chitila, jud. Ilfov, cu intenție a adresat expresii jignitoare și amenințări la adresa persoanelor aflate în local, provocând în acest mod o stare de indignare și temere celor din jur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 371 n.C.pen.

Fapta inculpatului C. S., care, în seara zilei de 08.08.2013, în timp ce se afla împreună cu ceilalți inculpați în restaurantul A. din Chitila, jud. Ilfov, cu intenție a comis violențe împotriva altor persoane aflate în local, folosind cu același prilej expresii jignitoare la adresa altor clienți aflați în bar, provocând în acest mod o stare de indignare și temere celor din jur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 371 n.C.pen.

Fapta inculpatului I. V. F., care, în seara zilei de 08.08.2013, în timp ce se afla împreună cu ceilalți inculpați în restaurantul A. din Chitila, jud. Ilfov, cu intenție, a folosit expresii jignitoare la adresa altor clienți aflați în bar, provocând în acest mod o stare de indignare și temere celor din jur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 371 n.C.pen.

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța a avit în vedere dispozițiile art.74 C.pen. În conformitate cu dispozițiile art.74 alin.1 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Astfel, instanța urmează a avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu privire la inculpatul B. G. V., instanța a constatat că are vârsta de 37 ani și este cunoscut cu antecedente penale, respectiv amenzi administrative pentru loviri sau alte violențe, fiind însă împlinit termenul de reabilitare cu privire la condamnarea anterioară (28.12.1996).

În ceea ce privește participarea sa la evenimentul din data de 08.08.2013, instanța a reținut că acest inculpat este cel care a escaladat primul conflictul verbal, devenind violent și fizic față de angajata restaurantului.

Cu privire la inculpatul I. M. B., instanța a constatat că are vârsta de 27 ani și este cunoscut cu antecedente penale, faptele inculpatului fiind săvârșite în stare de concurs, însă nu s-a reținut și starea de recidivă postcondamnatorie, dat fiind faptul că potrivit dispozițiilor art.41 NCP, hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii mai mică de un an (în speță 8 luni, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, definitivă la data de 12.02.2013), nu constituie prim termen al recidivei.

Față de comportamentul inculpatului și gradul de implicare al acestuia în violențele exercitate în seara de 08.08.2013, s-a apreciat că se impune condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin.1 și 4 n.C.P. și respectiv la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 n.C.P.

Faptele fiind săvârșite în concurs, în temeiul art. 38 alin.1 C.pen. și art.39 alin.1 lit.b C.pen., instanța a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare.

Cu privire la inculpatul I. V. F., instanța a reținut că este în vârstă de 33 de ani, cunoscut cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. În cursul urmăririi penale, inculpatul s-a prezentat la audieri iar pe parcursul judecății s-a prezentat în fața instanței.

Punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța a apreciat că în cauză se impune stabilirea unei pedepse și constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.83 Cod penal, a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii, stabilind un termen de supraveghere conform art.84 C. p.

Cu privire la inculpatul C. S., judecătorul cauzei pe fond a reținut că are vârsta de 24 de ani, este necunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier judiciar iar în cursul urmăririi penale s-a prezentat la audieri, pe parcursul judecății s-a prezentat în fața instanței însă nu a recunoscut implicarea sa în violențele din data de 08.08.2013.

Față de aceste împrejurări, instanța a constatat că în cauză se impune stabilirea unei pedepse de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice și constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 Cod penal a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii, stabilind un termen de supraveghere conform art.84 C.p.

Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații B. G. V., I. M. B. și C. S..

În motivarea apelului, P. a arătat că instanța de fond în mod greșit nu a reținut starea de recidivă în care se afla inculpatul I. M. B. la momentul săvârșirii infracțiunilor, iar în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate tuturor inculpaților, acestea sunt prea mici și a solicitat majorarea lor.

În cursul soluționării apelului, procurorul a extins și modificat motivele de apel, în sensul reținerii pluralității intermediare pentru inculpatul I. M. B. și înlăturarea suspendării condiționate a executării pedepsei, reținerea pentru toți inculpații a circumstanței agravante prev. de art. 77 lit. a C.p., înlăturarea suspendării condiționate a executării pedepsei pentru inculpatul B. G. V., majorarea pedepsei pentru acest inculpat pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare, referitor la inculpații C. S. și I. V., a solicitat o soluție suspendarea a executării pedepsei, iar nu amânarea aplicării acesteia, iar referitor la inculpatul I. V., apreciază hotărârea ca fiind nelegală, întrucât inculpatul nu a fost întrebat de către instanța de fond dacă este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

În motivare apelului formulat de inculpații B. G. V. și I. M. B. au solicitat achitarea în ceea ce privește infracțiunea de ultraj săvârșită împotriva martorului N. D. A., deaoarece fapta nu există și aplicarea unei amenzi penale pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, apelul fiind devolutiv conform art.417 alin.2 C.p.p., Curtea constată și reține următoarele:

În examenul propriu asupra cauzei, Curtea constată că instanța de fond, în urma coroborării probelor administrate în cauză, a reținut în mod corect situația de fapt, din care rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatii au săvârșit faptele de care sunt acuzati.

În ceea ce privește solicitarea de achitare în baza art. 16 al. 1 lit. a C.p.p. în ceea ce privește infracțiunea de ultraj săvârșită împotriva martorului N. D. A. de către inculpații B. G. V. și I. M. B., Curtea urmează a nu-i da curs având în vedere următoarele considerente:

1.Însuși inculpatul B. G. V. a declarat la urmărire penală (f. 81 dup) „l-am scuipat pe polițistul de la fața locului, fără să-l lovesc”. Or, este cunoacut că în doctrină, dar și în practică s-a stabilit că gesturi ca, de pildă, a scuipa pe cineva, a speria pe cineva sunt considerate „alte violențe” și intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de lovirea și alte violențe.

2.Chiar dacă martorul N. D. A., subiect pasiv al infracțiunii de ultraj, și-a nuanțat declarațiile pe parcursul urmăririi penale, și după ce inițial, în procesul verbal de eveniment (f. 45 dup) a arătat că B. G. V. și I. M. B. l-au lovit cu pumnul în zona pieptului, ulterior a declarat că a fost îmbrâncit ușor, neintenționat (f. 127 dup), totuși, Curtea reține că inculpatul a acționat cu vinovăția prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj deoarece, în momentul în care un lucrător de poliție intervine într-un conflict, făptuitorul trebuie să se oprească din agresiune, în caz contrar existând riscul ca polițistul să fie agresat.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care infracțiunea de ultaj protejează relațiile sociale privitoare la autoritate, tocmai pentru ca în prezenta acesteia, subiectul angajat într-o acțiune să aibă o atitudine rezervată, de respect față de factorul care asigură ordinea publică.

Or, în cauză inculpatii B. G. V. și I. M. B. nu numai că nu s-au oprit în a agresa alte persoane, dar au acceptat și faptul că pot lovi chiar și lucrătorii de poliție. În acest caz, starea de ebrietate, în care se pare că se găseau inculpații poate reprezenta o explicație, dar în niciun caz o justificare pentru comportamanetul lor.

În plus, martorul N. D. A. a arătat (f. 128 verso dup) că inculpatul B. G. V. l-a amenințat, în sensul că să aibă grijă pe unde merge pe stradă, întrucât . periculos.

Or, amenințarea este de asemenea o acțiune ce intră în latura subiectivă a infracțiunii de ultraj.

3. Martorul F. F. I. (f. 130 dup) a arătat că inculpatul B. G. V. a exercitat acte de violență fizică asupra polițistului de la Poliția Locală Chitila.

4. Cu privire la amenințările aduse de către inculpatul I. M. B. martorului N. D. A., face vorbire martorul D. Nicușor (f. 132 dup), care a arătat că a văzut o persoană agresivă care aducea injurii și amenințări polițistului local și colegului său F. F. I..

5. Martorii B. S. (f. 136, 137 dup) și S. D. (f. 138 dup) au confirmat că toți cei patru inculpați (deci și inculpații B. G. V. și I. M. B.) i-au lovit, i-au scuipat pe agenții de pază și pe martorul N. D. A., iar inculpatul B. G. V. i-a amenințat cu moartea. Faptul că martorul N. D. A. a fost lovit în zoa pieptului de inculpatul B. G. V. a fost confirmat de asemenea de către martorul B. S. (f. 136 dup).

6. Faptul că ambii inculpați atât B. G. V. cât și I. M. B. au fost violenți a fost confirmat și de martorul M. D. Ș. (f. 141 dup) care a arătat că cei doi inculpați au recurs la îmbrânceli în momentul în care s-a încercat aplanarea conflictului, iar după imobilizare sa, inculpatul I. M. B. spunea să i se dea drumul că el nu a făcut nimic.

7. Exercitarea de acte de violență, în sensul că cei doi inculpați B. G. V. cât și I. M. B., după imoblizarea lor de către poliție se împingeau și încercau să scape este confirmată și de martorul M. G. (f. 157 dup).

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, exercitarea de acte gen „îmbrănceli”, „împinsături” „împotrivirea la imobilizarea de către poliție” reprezintă acte de ultraj, ce intră în conținutul acestei infracțiuni, sub formă de „alte violențe”, acțiuni ce pot fi exercitate atât cu intenție directă, cât și indirectă.

Nu se poate reține afirmația apărării conform căreia inculpatul I. M. B. nu a fost în preajma martorului N. D. A., dat fiind că chiar acest martor, deși și-a schimbat declarațiile în cursul urmăririi penale, totuși a confirmat că cei doi inculpați, B. G. V. cât și I. M. B. agresau o persoană și, pentru a-i despărți, a fost nevoit să-l îndepărteze pe I. M. B. (f. 127 dup), pe care apoi l-a încătușat împreună cu martorul F. F., agresiunile acestuia, fiind confirmate de martori, așa cum s-a explicat mai sus.

Motivul pentru care o parte din acești martori și-au schimbat sau nuanțat declarațiile în favoarea inculpaților, în cursul cercetării judecătorești, nu a fost explicată în mod pertinent de acești martori, motiv pentru care Curtea va lua în considerare declarațiile date la urmărire penală, mult mai apropiate de momentul săvârșirii faptei, deci mai verosimile.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor inculpatilor, Curtea constată că:

1.Pentru inculpatul B. G. V. legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, având în vedere că, pentru motivele pe care le vom arăta, ne vom orienta spre mediul intervalului de pedeapsă, iar limitele de pedeapsă conform noului cod sunt mai reduse. Astfel, pentru infracțiunea de ultraj prin loviri și alte violențe, limitele conform noului cod sunt de la 4 luni la 3 ani închisoare sau amendă, iar conform vechiului cod penale de la 9 luni la 4 ani și 6 luni închisoare sau amendă; iar pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice, limitele conform noului cod sunt de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă, iar conform vechiului cod penale de la 1 an la 5 ani închisoare sau amendă. De asemenea inculpatul a săvârșit infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice împreună cu alte trei persoane, motiv pentru care se va reține circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. a C.p.

Pentru aceste motive, încadrarea juridică corectă a faptelor pentru care inculpatul B. G. V. a fost trimis în judecată este infracțiunea de ultraj prevăzută de art.257 al.1 și 4 C.p. și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371C.p. rap. la art.77 lit.a C.p., totul cu aplicarea art.38 al.1 C.p.

2. Pentru inculpatul I. M. B. legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, având în vedere că, pentru motivele pe care le vom arăta, ne vom orienta spre minimul intervalului de pedeapsă, iar limitele de pedeapsă conform noului cod sunt mai reduse. Astfel, pentru infracțiunea de ultraj prin loviri și alte violențe, limitele conform noului cod sunt de la 4 luni la 3 ani închisoare sau amendă, iar conform vechiului cod penale de la 9 luni la 4 ani și 6 luni închisoare sau amendă; iar pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice, limitele conform noului cod sunt de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă, iar conform vechiului cod penale de la 1 an la 5 ani închisoare sau amendă.

De asemenea inculpatul a săvârșit infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice împreună cu alte trei persoane, motiv pentru care se va reține circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. a C.p.

În plus, inculpatul a săvârșit faptele la data de 08.08.2013, când se afla în termenul de încercare de 2 ani și 8 luni al suspendării executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin s.p. nr. 61/28.01.2013 a Judecătoriei sectorului 1 București. def. prin neapelare la 12.02.2013, motiv pentru care, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile de la recidivă, pedeapsa aplicată fiind mai mică de 1 an, se va reține starea de pluralitate intermediară, prev. de art. 44 C.p.

Pentru aceste motive, încadrarea juridică corectă a faptelor pentru care inculpatul I. M. B. a fost trimis în judecată este infracțiunea de ultraj prevăzută de art.257 al.1 și 4 C.p. și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.p. rap. la art.77 lit.a C.p. ambele cu aplicarea art.44 C.p., totul cu aplicarea art.38 al.1 C.p.

Curtea nu va aplica regimul juridic al pluralității intermediare, dat fiind dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 și ale deciziei nr. 13/2015 a ÎCCJ date pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform cărora, în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplinește condițiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii și, respectiv, o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea și executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiționate, se realizează potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior.

Tocmai de aceea, având în vedere că regimul sancționator aplicabil în această situație este cel de la recidivă, iar nu cel de la pluralitate intermediară, Curtea, urmărind să respecte „filosofia” noului cod penal, vâzând și faptul că legiuitorul nu a reglementat această situație „tranzitorie” până la capăt, va aplica dispozițiile art. 43 al. 3 C.p., conform cărora, când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultantă se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată.

A dispune altfel, înseamnă a crea și o situație discriminatorie dintre inculpații care, săvârșind mai multe infracțiuni pentru care legea penală mai favorabilă este noul cod penal, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie conform noului cod penal, având așadar în antecedență o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare, și inculpații care, săvârșind mai multe infracțiuni pentru care legea penală mai favorabilă este noul cod penal, s-ar afla în stare de pluralitate intermediară, deoarece au în antecedență o pedeapsă de 1 an închisoare sau mai mică, dar pentru care au primit o pedeapsă cu suspendarea conform vechiului cod penal, primii având o situație juridică mai favorabilă, deși antecedența penală este mai gravă.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 38 al.1 C.p. și art.39 al.1 lit.b C.p., va contopi mai întâi pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea la care se va adauga un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, iar apoi în baza art.15 din Legea nr.187/2012 rap. la art.83 C.p. din 1969 va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 61/28.01.2013 a Judecătoriei sectorului 1 București, pedeapsă ce se va adauga la pedeapsa rezultantă în urma contopirii.

3. Pentru inculpatul C. S. legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, având în vedere că, pentru motivele pe care le vom arăta, ne vom orienta spre minimul intervalului de pedeapsă, iar limitele de pedeapsă conform noului cod sunt mai reduse. Astfel, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice, limitele conform noului cod sunt de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă, iar conform vechiului cod penale de la 1 an la 5 ani închisoare sau amendă. De asemenea inculpatul a săvârșit infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice împreună cu alte trei persoane, motiv pentru care se va reține circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. a C.p.

Pentru aceste motive, încadrarea juridică corectă a faptelor pentru care inculpatul C. S. a fost trimis în judecată este infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.p. rap. la art.77 lit.a C.p.

4. Pentru inculpatul I. V. F. legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal, chiar dacă limitele de pedeapsă sunt mai mari, dat fiind că, pentru motivele pe care le vom arăta, în ceea ce privește acest inculat, se impune aplicarea disp. art. 81 C.p. din 1969, care nu se mai regăsesc în noul Cod penal. În plus și acest inculpat, a săvârșit infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.321 al.1 C.p. din 1969, împreună cu alte trei persoane, motiv pentru care se va reține circumstanța agravantă prev. de art. 75 al.1 lit.a C.p. din 1969.

Pentru aceste motive, încadrarea juridică corectă a faptelor pentru care inculpatul I. V. F. a fost trimis în judecată este infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.321 al.1 C.p. din 1969 cu aplicarea art.75 al.1 lit.a C.p. din 1969.

Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatilor, Curtea va proceda în felul următor, pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:

1. În ceea ce privește pe inculpatul B. G. V., Curtea va majora pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunea de ultraj de la o pedeapsă de 9 luni închisoare la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare și pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice de la o pedeapsă de 6 luni închisoare la o pedeapsă de 1 an închisoare, având în vedere că inculpatul a dat dovadă de totală dezinhibiție și lipsă de respect față de lucrătorul de poliție care a intervenit în aplanarea conflictului, încercând să exercite acte de violență asupra persoanei cu care se afla în conflict, chiar cu riscul de a agresa pe lucrătorul de poliție, iar după ce acesta a fost imobilizat a încercat să se opună și a proferat amenințări și injurii la adresa polițiștilor. Prin comportamentul său atât anterior sosirii organelor de ordine, cât și ulterior, inculatul a atras atenția a zeci de persoane care s-au strâns la fața locului, perturbând grav liniștea publică. De asemenea se va reține faptul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, încercând să minimalizeze pericolul social al faptelor pe care le-a săvârșit.

Având în vedere că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, dar și faptul că după ce a fost pus în libertate după ce a fost arestat preventiv, inculpatul a dat dovadă de fidelitate procesuală, Curtea apreciază că, în mod corec,t instanța de fond a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, această măsură fiind suficientă pentru atingerea scopului pedepsei.

De asemenea, având în vedere inconsecvența instanței în ceea ce privește numărul de zile de muncă pe care inculpatul trebuie să-l presteze neremunerat, Curtea va stabili ca acesta să fie de 80 zile.

2. În ceea ce privește pe inculpatul I. M. B., Curtea constată că că instanța de fond a aplicat pedepse în limitele legale astfel cum au fost reținute la capitolul „în drept” și apreciază că aceastea sunt judicios individualizate, având în vedere că, în ceea ce privește ultrajul la martorul N. D. A., acesta a constat în îmbrânceli, opunere la imobilizare și amenințări, nematerializate prin lovire cu intenție directă, iar în ceea ce privește tulburarea ordinii și liniștii publice, aceasta, deși a fost declanșată de inculpați, care consumaseră băuturi alcoolice și apoi au dat muzica tare, a fost determinată ulterior și de celelalte persoane care au intrat în conflict, patronul barului și tatăl ospătăriței, care s-au luat la bătaie cu inculpații.

Solicitarea apărării de a aplica inculpatului doar o amendă penală, nu este totuși întemeiată, dat fiind că inculpatii au tulburat liniștea publică nu numai prin conflictul pe care l-au avut cu celelalte persoane fizice de la fața locului, dar și prin atitudinea violentă și ostilă față de organele de ordine, motiv pentru care numai aplicarea unei pedepse cu închisoarea este considerată proporțională cu gravitatea faptelor.

Nu se poate reține nici apărarea inculpaților conform căreia, aplicarea unei amenzi administrative atrage imposibilitatea aplicării unei pedepse, dat fiind că răspunderea penală și cea contravențională pot coexista, având temeiuri diferite, ele neexcluzându-se reciproc. Faptul că inculpații au achitat amenda contravențională sau au reparat prejudiciile produse, se va reflecta în cuantumul pedepselor aplicate care vor fi, în cazul a trei inculpați la limita minimă, iar în cazul inculpatului B. G. V. nu va depăși mijlocului intervalului de pedeapsă.

În ceea ce privește modalitatea de executare, Curtea nu poate aplica inculpatului disp. art. 91 C.p. privitoare la suspendarea pedepsei sub supraveghere, astfel cum s-a solicitat, dat fiind că, fiind aplicabile disp. art. 83 C.p. din 1969, astfel cum s-a reținut la capitolul „în drept”, aceste dispoziții nu permit executarea pedepsei decât în regim de detenție.

3. În ceea ce privește pe inculpatul C. S., Curtea constată că instanța de fond a stabilit o pedeapsă în limitele legale astfel cum a fost reținută la capitolul „în drept” și apreciază că aceasta este judicios individualizată sub aspectul cuantumului pedepsei, având în vedere că, în ceea ce privește tulburarea ordinii și liniștii publice, aceasta, deși a fost declanșată de inculpați, care consumaseră băuturi alcoolice și apoi au dat muzica tare, a fost determinată ulterior și de celelalte persoane ce au intrat în conflict, patronul barului și tatăl ospătăriței, care s-au luat la bătaie cu inculpații.

Totuși, Curtea apreciază că această pedeapsă este necesar a fi aplicată, amânarea ei fiind o măsură nejustificat de blândă raportat la pericolul social al faptei și la conduita procesuală a inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea acesteia, motiv pentru care apelul Parchetului este întemeiat sub acest aspect.

Și cu privire la acest inculpat, având în vedere că se află la primul conflict cu legea penală, dar și faptul că, după ce a fost pus în libertate din arestul preventiv a dat dovadă de fidelitate procesuală, Curtea apreciază că, executarea pedepsei aplicate sub supraveghere, este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei.

4. În ceea ce privește pe inculpatul I. V. F., Curtea apreciază că în mod judicios a orientat instanța de fond pedeapsa la minimul prevăzut de lege, motiv pentru care, pentru aceleași considerente, Curtea va aplica tot minimul prevăzut de Codul penal din 1969 și anume 1 an închisoare, deoarece, legea penală mai favorabilă inculpatului este legea veche.

Pentru a aprecia asupra legii penale mai favorabile, sunt necesare a fi luate în considerare mai multe criterii, astfel cum s-a stabilit de către Curtea Constituțională în consideretele deciziei nr. 1470 din 8.11.2011, publicată în Monitorul Oficial nr.853 din 2.12._, considerente ce sunt obligatorii, conform deciziei Curții Constituționale nr. 1/1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 16 din 26.01.1995.

Astfel, Curtea Constituțională a statuat că „determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuatumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.”

Având în vedere considerentele teoretice ce preced, se constată că dacă Curtea i-ar aplica inculpatului disp. art. 91 C.p., în conformitate cu disp. art. 93 al. 3 C.p. instanța trebuie să impună și obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, or, instanța de fond a omis să întrebe inculpatul despre acest aspect, iar procurorul de ședință de la instanța de fond a solicitat aplicarea disp. art. 81 C.p. din 1969, astfel încât nu este culpa inculpatului, care a fost asistat de avocat din oficiu și ale cărui concluzii nu apar în practicaua sentinței de la Judecătoria B., că nu a fost lămurit de către instanța de fond dacă inculpatul este sau de acord cu munca în folosul comunității.

Având în vedere că inculpatul nu a formulat cale de atac și în prezent este plecat din țară, la muncă, Curtea apreciază că numai prin aplicarea disp. art. 81 C.p. pedeapsa este judicios individualizată și proporțională cu gravitatea faptei, motiv pentru care, văzând necesitatea aplicării acestor dispoziții în cauză, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal.

Față de considerentele mai sus expuse, Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.166/12.06.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, sentință pe care o va desființa și, după rejudecare, o va modifica în sensul celor expuse. Va respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanții-inculpați B. G. V., I. M. B. și C. S. împotriva aceleiași sentințe și îi va obliga pe aceștia, în baza art.275 al.2 C.p.p., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, în cuantum de 500 lei fiecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.166/12.06.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr. _ .

Desființează în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

I. În baza art.386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul B. G. V. a fost trimis în judecată din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art.239 al.1, 2 și 5 C.p. din 1969 și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 al.1 C.p. din 1969, cu aplicarea art.33 lit.a C.p. din 1969 în infracțiunea de ultraj prevăzută de art.257 al.1 și 4 C.p. și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371C.p. rap. la art.77 lit.a C.p., totul cu aplicarea art.38 al.1 C.p.

În baza art.257 al.1 și 4 C.p. condamnă pe inculpatul B. G. V. la pedeapsa închisorii de 1 an și 8 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În baza art.371 C.p. rap. la art.77 lit.a C.p. condamnă pe inculpatul B. G. V. la pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

În temeiul art.38 al.1 C.p. și art.39 al.1 lit.b C.p., contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.91 al.1 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art. 92 C.p.

În baza art. 93 al. 1 C. p. pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 lit.b C.p., inculpatul va frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 al.3 C.p., inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 zile la Primăria Chitila sau la Școala nr.1 I. V..

În baza art. 96 C.p. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, și anume revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Deduce perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 7.11.2013.

Menține dispozițiile din sentința penală referitoare la pedepsele accesorii și complementare.

II. În baza art.386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul I. M. B. a fost trimis în judecată din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 al.1, 2 și 5 C.p. din 1969 și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 al.1 C.p. din 1969, cu aplicarea art.33 lit.a C.p. din 1969 și art.37 lit.a C.p. din1969 în infracțiunea de ultraj prevăzută de art.257 al.1 și 4 C.p. și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.p. rap. la art.77 lit.a C.p. ambele cu aplicarea art.44 C.p., totul cu aplicarea art.38 al.1 C.p.

În baza art.257 al.1 și 4 C.p. cu aplicarea art.44 C.p. condamnă pe inculpatul I. M. B. la pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În baza art.371C.p. rap. la art.77 lit.a C.p. cu aplicarea art.44 C.p., condamnă pe inculpatul I. M. B. la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

În temeiul art. 38 al.1 C.p. și art.39 al.1 lit.b C.p., contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 11 luni închisoare.

În baza art.15 din Legea nr.187/2012 rap. la art.83 C.p. din 1969 revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 61/28.01.2013 a Judecătoriei sectorului 1 București, pedeapsă ce se adaugă la pedeapsa de 11 luni aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 1 (un) an și 7 (șapte) luni închisoare, în regim de detenție.

Înlătură dispozițiile din sentința penală apelată referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Deduce perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 7.11.2013.

Menține dispozițiile din sentința penală referitoare la pedepsele accesorii și complementare.

III. În baza art. 386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul C. S. a fost trimis în judecată din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.321 al.1 C.p. din 1969 în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.p. rap. la art.77 lit.a C.p.

În baza art.371C.p. rap. la art.77 lit.a C.p., condamnă pe inculpatul C. S. la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.91 al.1 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, potrivit art. 92 C.p.

În baza art.93 al.1 C. p., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 lit.b C.p., inculpatul va frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 al.3 C. p., inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Primăria Chitila sau la Școala I. O..

În baza art.96 C.p. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, și anume revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Deduce perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 8.11.2013. Menține dispozițiile din sentința penală referitoare la pedepsele accesorii și complementare.

IV. În baza art. 386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatului I. V. F. i s-a stabilit o pedeapsă de către Judecătoria B., din infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p. în infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.321 al.1 C.p. din 1969 cu aplicarea art.75 al.1 lit.a C.p. din 1969.

În baza art. 321 al.1 C.p. din 1969 cu aplicarea art.75 al.1 lit.a C.p. din 1969 cu aplicarea art.5 C.p. condamnă pe inculpatul I. V. F. la pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Deduce perioada arestării preventive de la 09.08.2013 la 27.08.2013.

În baza art.71 C.p. din 1969, interzice inculpatului exercițiul drepturilor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza II și b C.p. din 1969.

În baza art.81 C.p. din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, conform art.82 C.p.

În baza art.71 al.5 C.p. din 1969 suspendă executarea drepturilor accesorii pe durata suspendării condiționate.

În baza art.83 C.p. atrage atenția inculpatului asupra săvârșirii de noi infracțiuni în termenul de încercare, care atrage revocarea suspendării executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei.

Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanții-inculpați B. G. V., I. M. B. și C. S. împotriva aceleiași sentințe.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.166/12.06.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ .

În baza art.275 al.2 C.p.p. obligă pe apelanții inculpați B. G. V., I. M. B. și C. S. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D. D. R.-M. A.

GREFIER,

I. C.-M.

Red.A.M.R./Th.red.C.V.M.-ex.8/26.02.2016

Judecătoria B. – judecător Tășcan A.

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 169/2016. Curtea de...		Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 1715/2015.... →

Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 75/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 75/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI