Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 83/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 83/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 83/2016
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.83/A
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2016
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
JUDECĂTOR: I.-T. C. B.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, soluționarea apelului formulat de condamnatul M. I. împotriva sentinței penale nr.237 din data de 19.10.2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns apelantul-revizuent-condamnat M. I., personal, aflat în stare de detenție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat lipsa apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, avocat Silbermann R..
Curtea desemnează apărător din oficiu pentru a asigura asistență juridică apelantului-revizuent-condamnat pe doamna avocat G. Justina, urmând să emită adresă către Baroul București în acest sens, punând în vedere acesteia să depună delegația la dosar.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului desemnat din oficiu să ia cunoștință de actele dosarului.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns apelantul-revizuent-condamnat M. I., personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat G. Justina.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apelantul-revizuent-condamnat M. I., personal, declară că își retrage apelul formulat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de declarația, prin care condamnatul a precizat că își retrage apelul.
Apărătorul din oficiu al apelantului-revizuent-condamnat M. I. solicită să se ia act de declarația acestuia, în sensul retragerii apelului formulat în cauză.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.237 din data de 19.10.2015, pronunțată de Judecătoria B., în temeiul art. 459 alin 5 C.pr.pen., a fost respinsă - ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul M. I., cu obligarea acestuia la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea sa, petentul - condamnat N. C. C. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 274/28.08.2014, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei B., pe care o consideră netemeinică și nelegală, rejudecarea cauzei și sa se dispună achitarea sa pentru comiterea celor trei infracțiuni.
În cerere, revizuentul a arătat că, prin sentința penala nr. 274/28.08.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, a fost condamnat la o pedeapsă totală de 2 ani si 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.p. (6 luni închisoare) și ultraj, art.257 alin. 1 și 4 C.p. (2 ani și 6 luni închisoare).
Prin decizia penală nr. 835/11.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel București a admis apelurile declarate în cauză, fiind condamnat la două pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj, prev. de art.257 alin. 1 și 4 Cp. și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.371 Cp.p.
Prin aceeași hotărâre a fost achitat, în baza art. 16 alin. 1 lit.c C.p.p., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art.253 Cp.
Mai precizează că, așa cum a arătat în declarațiile olografe date în faza de urmărire penală, nu a fost implicat în scandalul produs la data de 10.05.2012 în barul cu pariuri sportive GS Bet din orașul Otopeni.
Fiind condus la Poliția orașului Otopeni, a fost sancționat contravențional pentru tulburarea liniștii publice, deși a încercat doar să aplaneze conflictul și scandalul din barul respectiv.
Întrucât a refuzat sa semneze procesul-verbal de contravenție, a fost agresat atât de către polițiștii aflați în camera respectivă, cât și de către agenții de paza AKA.
În cursul agresiunii comise împotriva sa, polițistul Kirca i-a pus mâna în gât și l-a împins în geamul camerei respective. Geamul s-a spart, el fiind tăiat în zona arcadei stângi.
Mai arată că a susținut cele descrise mai sus pe tot parcursul procesului penal, dar nu a fost crezut datorită faptului că nu a putut dovedi cele afirmate.
După ce a fost condamnat definitiv, a intrat în posesia unei înregistrări video, care dovedește faptul că nu a comis infracțiunile de ultraj, și că a fost victima unei acțiuni agresive comisă de polițiștii din cadrul Politiei Otopeni și de către agenți de paza AKA.
La dosarul cauzei a fost atașată fișa de cazier a revizuentului și dosarul de fond nr._ al Judecătoriei B..
Analizând cererea de revizuire formulată sub aspectul admisibilității în principiu, prima instanță a constatat următoarele:
Având în vedere faptul că revizuirea este o cale extraordinară de atac, legiuitorul a reglementat ca judecarea acesteia să se realizeze în două etape, admiterea în principiu și judecarea cauzei în fond, limitând totodată situațiile în care se poate declanșa acest remediu procesual, stabilind anumite condiții pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Astfel, potrivit art. 452 alin. 1 Cod procedură penală, "hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă".
Articolul 453 alin. 1 Cod procedură penală reglementează cazurile de exercitare a acestei căi de atac, prevăzând că "revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".
Totodată, așa cum rezultă din prevederile art. 455 și art. 456 C.proc.pen., legiuitorul a stabilit instanța competentă să soluționeze această cale extraordinară de atac, persoanele care au calitatea să formuleze o astfel de cerere, precum și anumite condiții de formă pe care trebuie să le îndeplinească cererea de revizuire și, în mod corelativ, sancțiunile ce intervin în cazul neîndeplinirii acestor condiții.
Astfel, potrivit prevederilor art. 456 alin. 2 și 3 C.proc.pen., cererea de revizuire se formulează în scris și trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia, și trebuie să se atașeze înscrisurile de care revizuentul înțelege să se folosească, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv în traducere efectuată de un traducător autorizat, atunci când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină.
Potrivit art. 456 alin. 4 C.proc.pen., în cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute de alineatele 2 și 3, instanța pune în vedere celui ce a formulat cererea să o completeze, într-un termen stabilit de instanță, sub sancțiunea prev. de art. 459 alin. 5 C.proc.pen., respectiv respingerea cererii ca inadmisibilă.
Prima instanță a constatat că cererea formulată de către petentul condamnat nu îndeplinește condițiile cerute de textul de lege referitoare la admisibilitatea în principiu a acesteia, numitul M. I. arătând că, soluția de condamnare se întemeiază pe baza unor probe pe care a încercat să le combată în cursul procesului penal, însă nu a fost crezut de către judecători deoarece nu a putut dovedi cele susținute.
S-a apreciat de către prima instanță că susținerile inculpatului din cererea dedusă judecății au fost avute în vedere atât de către instanța de fond, cât și de instanța de control judiciar, existența la acest moment a CD-ului pus la dispoziție de către revizuent neconstituind o faptă sau o împrejurare care să dovedească netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
Totodată prima instanță a arătat că hotărârea de condamnare se întemeiază pe existența la dosarul cauzei a mai multor probe, referitoare la ambele infracțiuni de ultraj săvârșite de către revizuent, acesta apărându-se sub toate aspectele.
Prima instanță a concluzionat că, atât instanța de fond cât și instanța de control judiciar au reținut în mod corect situația de fapt existentă în dosar pe baza probelor administrate în cursul judecării cauzei, faptele de ultraj constând în adresarea de expresii jignitoare și amenințări cu acte violente la adresa agentului de poliție și a agenților de pază.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal (27.X.2015, data comunicării minutei) a declarat apel condamnatul M. I., fără să arate în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2016, condamnatul M. I., fiind prezent personal și asistat de apărător desemnat de Curte din oficiu, a arătat că își retrage apelul.
Potrivit art.415 alin.1 Cod procedură penală, „Până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelului declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.”
În raport cu dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere declarația condamnatului M. I. (personală, neechivocă, liber și conștient exprimată), Curtea urmează să ia act de retragerea apelului formulat de acesta.
Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului formulat de condamnatul M. I. împotriva sentinței penale nr.237 din data de 19.10.2015, pronunțată de Judecătoria B..
Obligă condamnatul la plata a 700 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru condamnat se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 21.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. D. G. I.-T. C. B.
GREFIER,
D. T.
red.I.T.C.B.
dact.L.G.
ex.4
red.R.C.I.–Jud.B.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 142/2014. Curtea... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
