Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 1/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-01-2016 în dosarul nr. 1/2016

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:168._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1/CO

Ședința publică din data de 04.01.2016

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – I. V. V.

GREFIER – I. D.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ – D. a fost reprezentat de procuror M. S..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatulY. M. împotriva încheierii din 21.12.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția I Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul – inculpat personal, adus de la locul de deținere – Penitenciarul Rahova și asistat de apărători aleși, avocat H. Lamya – D. care depune împuternicire avocațială nr._/04.01.2016 și P. Mitoi Tonel, fără împuternicire avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință.

La întrebarea Curții, contestatorul – inculpat menționează că vorbește și înțelege limba română, neavând nevoie de un interpret.

Avocatul contestatorului – inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în acte medicale, cu precizarea că i-au fost transmise de la Penitenciarul S. Jilava, unde se află în prezent inculpatul.

Reprezentantul Ministerului Public menționează că este de acord cu proba solicitată.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul ales al contestatorului – inculpat, pe care o constată administrată prin depunerea înscrisurilor la dosar.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe contestația formulată.

Apărătorul ales al contestatorului – inculpat, avocat H. Lamya – D. precizează că la instanța de fond s-a formulat, atât o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, cât și o cerere de revocare a măsurii arestării preventive, înțelegând să formuleze concluzii în sensul admiterii contestației și înlocuirii măsurii arestării preventive cu aceea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, cu precizarea că susținerea contestației în sensul admiterii cererea de revocare a măsurii arestării preventive va fi realizată de apărătorul ales al inculpatului, avocat P. Mitoi Tonel.

Învederează că au fost acordate 22 de termene de judecată în fond și s-au formulat 16 contestații, instanța de judecată menținând măsura arestului preventiv și respingând toate cererile de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, motivele fiind de fiecare dată aceleași, neargumentate și lipsite de temei. Menționează că, dacă se are în vedere scopul prev. de art. 223 Cpr.pen., în ceea ce privește buna desfășurare a procesului penal, se poate constata că în acest stadiu procesual, după ce au fost administrate o . probe, audiați inculpații, martorii denunțători, inculpatul nu ar putea impieta în vreun fel buna desfășurare a procesului penal. Referitor la împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată, nu s-a motivat de către instanța de fond în ce modalitate ar putea să se sustragă inculpatul de la judecată. În ceea privește săvârșirea unei alte infracțiuni, nu s-a făcut referire de instanța fondului la faptul că inculpatul ar putea pregăti săvârșirea unei alte infracțiuni. În art. 223 alin. 2 teza finală Cpr.pen., sunt prevăzute infracțiunile pentru care se poate lua măsura preventivă și se stabilește totodată că trebuie să se țină seama de antecedente, anturaj, persoana inculpatului, aspecte care nu au fost avute în vedere de instanța fondului în menținerea măsurii arestului preventiv, făcându-se referire doar la dispozițiile art. 223 alin. 1 Cpr.pen. Coroborând toate aceste dispoziții cu art. 118 Cpr.pen., rezultă că la aprecierea luării măsurii arestului la domiciliu trebuie să se aibă în vedere și gradul de pericol al infracțiunii, scopul măsurii, sănătatea, vârsta, situația familială a inculpatului, etc.

Menționează că inculpatul se află în arest preventiv de aproximativ 9 luni. Detenția preventivă, astfel cum însăși Curtea de Apel și ÎCCJ au statuat, nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică este efectiv amenințată, aspect nedemonstrat în niciun fel până la acest moment, pentru a se ajunge la concluzia că inculpatul trebuie să rămână în arest preventiv. Solicită a se avea în vedere că menținerea detenției nu poate servi pentru a anticipa o pedeapsă, cum nici măsura preventivă nu se poate transforma într-o pedeapsă veritabilă, iar măsura arestului la domiciliu este tot o reacție fermă care presupune o privare de libertate a inculpatului. Invocă, totodată, hotărârile CEDO referitoare la încălcarea art. 5 privind termenul rezonabil. Precizează că inculpatul se află de 9 luni în arest preventiv deoarece a vrut să ajute în mod legal, nu a făcut promisiuni, nu a pretins sume de bani.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul este o persoană publică cunoscută, care de 35 de ani și-a dedicat activitatea de medic cetățenilor acestei țări și are multe afecțiuni grave, între care și depresie de gradul 3, conform înscrisurilor medicale transmise de la S. P. Jilava și depuse la dosar.

Apărătorul contestatorului – inculpat, avocat P. Mitoi Tonel, în completarea susținerilor avocatului antevorbitor, precizează că cererea principală a fost aceea de revocare a măsurii arestului preventiv și, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu, a controlul judiciar, inclusiv a controlului judiciar sub cauțiune.

Aceste cereri nu au fost analizate și nu s-a argumentat de către instanța de fond soluția de respingere a acestora, ceea ce echivalează cu nemotivarea încheierii, CEDO punând un accent deosebit pe măsurile preventive alternative.

Solicită a se avea în vedere elementele de noutate pe care urmează a le expune, respectiv: până la acest moment nicio instanță, de la fond până la Curtea de Apel, nu a analizat nici măcar formal probele administrate pe fondul cauzei, cercetarea judecătorească fiind aproape de final. Dacă aceste probe ar fi fost analizate corespunzător, s-ar fi ajuns la o altă concluzie, inclusiv în ceea ce privește starea de arest. Mai precizează că în această cauză există trei denunțători, pe susținerile cărora se bazează întregul rechizitoriu, denunțători care sunt dușmani ai familiei inculpatului. Această ură este susținută de două dosare civile, unul soluționat definitiv și al doilea, suspendat până la soluționarea primului dosar. Acuzarea a reținut în rechizitoriu că nu mai există litigiul civil dintre inculpat și cei trei denunțători, ci că a fost soluționat definitiv, dar învederează că nu și irevocabil, dosarul judecata având loc potrivit legii vechi. Solicită a se avea în vedere că cei trei denunțători, fiind audiați la instanța de fond, la zeci de întrebări au răspuns: „răspunsul la această întrebare a fost dat la P.” și la întrebări referitoare la chestiuni favorabile inculpatului, au răspuns că nu-și mai amintesc. De asemenea, la P., pagini întregi ale declarațiilor date de cei trei inculpați sunt identice. Acuzația adusă inculpatului este aceea că ar fi avut influență asupra organelor judiciare, nu asupra unei persoane, nu asupra judecătorilor, organele judiciare reprezentând aproximativ 5 categorii de instituții de stat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Apreciază că nu se poate ca față de același inculpat să fie îndeplinite concomitent condițiile pentru înlocuirea unei măsuri, ca aceea a arestului la domiciliu, dar și pentru revocarea măsurii arestului preventiv și solicită a se cenzura această modalitate de efectuare a apărării. Menționează că, deși s-au formulat concluzii, inclusiv pe fondul cauzei, nu s-a făcut referire la acele elemente care să conducă la concluzia că măsura preventivă mai blândă este suficientă. Apreciază că termenul rezonabil nu a fost depășit, deoarece nu se poate imputa organului judiciar vreo inactivitate în cele 9 luni de arest preventiv, în raport de complexitatea cauzei, întrucât s-a finalizat urmărirea penală, s-a întocmit rechizitoriu, s-a depășit faza camerei preliminare, s-a avansat serios în etapa cercetării judecătorești.

Chestiunile legate de starea de sănătate a inculpatului, parte din ele au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și ulterior, de fiecare dată când s-a discutat menținerea acestei măsuri, s-a considerat că singura măsură suficientă este aceea a arestului preventiv. Mai precizează că actele depuse la acest termen, în proporție de 80% sunt ilizibile, iar din celelalte nu rezultă că inculpatul suferă de afecțiuni extrem de grave, sau atât de grave încât să nu-i permită starea de detenție, acesta nefiind un argument prevăzut de lege și nici o chestiune sustenabilă în condițiile art. 242 alin. 2 Cpr.pen., destul de clar.

Referitor la revocarea măsurii arestării preventive, solicită respingerea acesteia. Apreciază că a rezultat cu suficiență, atât pe parcursul urmăririi penale, dar și în cursul cercetării judecătorești, după ce au fost administrate probe ce au întărit acuzațiile Parchetului, că sunt îndeplinite condițiile art. 223 Cpr.pen.

În concluzie, solicită respingerea contestației inculpatului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, aceasta analizând în mod judicios și justificat de ce nu s-ar impune o altă măsură preventivă mai ușoară decât aceea a arestului preventiv față de inculpat.

Apărătorul ales al contestatorului – inculpat, avocat H. Lamya – D., în replică, face referire la art. 218 Cpr.pen., privind inclusiv starea de sănătate a inculpatului, iar actele medicale așa le-a primit de la locul de deținere.

Apărătorul contestatorului – inculpat, avocat P. Mitoi Tonel în replică, menționează că în principal a solicitat revocarea măsurii arestării preventive și, în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

Prin încheierea din data de 21.12.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în dosarul nr._ 5 s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii formulată de inculpatul Y. M., privind revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune.

În baza art.362 alin. 2 din C.p.p, rap la art. 208 alin.3 C.pr.pen. și art.207 alin. 4 C.pr.pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților Y. M. și TAHLI FADEL.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că:

Prin cererea formulată inculpatul Y. M. a solicitat revocarea măsurii arestului preventiv sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune pentru considerentele arătate în cererea scrisă și susținute oral de către apărător.

Tribunalul a constatat că cererea este neîntemeiată .

Prin rechizitoriul nr. 640/P/2014 al Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, a fost trimis în judecată inculpatul Tahli Fadel pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.291 alin.1 C.pen. și la art.6 din Legea nr.78/2000.

În sarcina inculpatului Y. M. s-a reținut faptul că, în perioada octombrie 2014 - martie 2015, în mod direct și prin intermediarul TAHLI Fadel, a pretins suma de aproximativ 2.000.000 euro, prevalându-se de influența exercitată asupra organelor judiciare, în vederea desființării, pe cale extraordinară, a hotărârii definitive de condamnare la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de terorism, aplicate inculpatului O. Hayssam, în dosarul penal nr._/2/2005 al Curții de Apel București, cu consecința punerii în libertate a condamnatului.

Tribunalul a reținut că, potrivit art. 242 alin. 1 Cpp măsura preventivă se revocă, din oficiu, sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.

Tribunalul a mai reținut că în conformitate cu alin. 2 al aceluiași articol procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, s-a apreciat că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Tribunalul a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventive nu au încetat și nici nu s-au schimbat și nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii, temeiuri care impun în continuare menținerea măsurii arestului preventiv, întrucât există în continuare indicii temeinice din care a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat și subzistă temerea rezonabilă că, față de natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptei, lăsarea acestuia în libertate prezintă o stare de pericol pentru ordinea publică.

Tribunalul a avut în vedere și aspectul că, în raport cu pericolul social concret al faptei deduse judecății, intervalul de timp scurs de la data luării măsurii arestării preventive s-a înscris în sfera noțiunii de termen rezonabil.

Tribunalul a mai reținut că nici împrejurările concrete ale cauzei și nici conduita procesuală a inculpatului nu justifică înlocuirea măsurii arestării preventive în sensul învederat de inculpat, o altă măsura preventivă mai ușoară nefiind suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că măsura arestului preventiv este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației.

În consecință, constatând că nu sunt întrunite cerințele art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul Y. M..

Deliberând asupra legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului Y. M. a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 640/P/2014 al Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, a fost trimis în judecatăși inculpatul Y. M. - în stare de arest preventiv - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și

Prin ordonanța nr. 640/P/2014, din data de 24.11.2014, ora 12:00, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză.

Prin ordonanța nr. 640/P/2014 data de 01.04.2015, ora 08:00, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și față de suspectul Y. M..

Prin ordonanța nr. 640/P/2014 din 02.04.2015, ora 12:15, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză și față de suspectul Y. M. cu privire la alte acte materiale care au intrat în conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care suspectul a fost pus sub acuzație penală, prin ordonanța din 01.04.2015, ora 08:00.

Prin ordonanțele din data de 03.04.2015 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul Y. M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, pentru care a fost pus sub acuzare prin actul procesual din data de 01.04.2015, ora 08:00.

Prin ordonanța nr. 640/P/2014, din data de 03.04.2015, s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii față de inculpatul Y. M., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 03.04.2015, ora 03:10, până la data de 04.04.2015, ora 03:10.

Prin încheierea de ședință din data de 04.04.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2015, s-a dispus arestarea preventivă și a inculpatului Y. M. pe o durată de 30 zile, de la 04 aprilie 2015, până la 03 mai 2015, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.175/UP/04.04.2015 și nr. 176/UP/04.04.2015.

Prin încheierea de ședință din data de 21.04.2015, Curtea de Apel București, Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2015 a respins, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Y. M. .

Prin încheierea de ședință din data de 28.04.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2015, s-a dispus prelungirea arestării preventive și a inculpatului Y. M. pe o durată de 30 zile, de la 04 mai 2015, până la 02 iunie2015.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.223 alin.2, în sensul că, în cauză, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Potrivit dispozițiilor art. 362 alin. 2 C.p.p., în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile menționate, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia, nu au încetat și nici nu s-au modificat impunând în continuare măsura privativă de libertate menționată.

S-a mai reținut faptul că, în cauză, există în continuare probe, în accepțiunea dispozițiilor art. 97 alin. 1 C.pr.pen., care au condus la suspiciunea rezonabilă că inculpatul Y. M. a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, relevante în acest sens fiind:

-denunțurile formulate de către CIRLAN A. (din data de 10.07.2013),O. C.-Khaled și O. C.-Khaldoun (din data de 24.11.2014);

- declarațiile martorilor denunțători O. C.-Khaldoun (din datele de 27.03.2015, 24.02.2015, 06.01.2015, 19.12.2014, 18.12.2014, 16.12.2014, 02.12.2014 și 24.11.2014) și O. C.-Khaled (din datele de 27.03.2015, 06.01.2015,19.12.2014, 18.12.2014, 16.12.2014, 11.12.2014, 06.12.2014, 02.12.2014 și 24.11.2014);

- declarațiile martorilor O. Hayssam (din datele de 19.02.2015, 11.11.2014, 19.11.2014 și 22.04.2015), D. S. (în data de 21.04.2015) și N. C.-C. (în data de 21.04.2015);

- extras de pe portalul „portal.just.ro”, din care a rezultat condamnarea inculpatului O. Hayssam;

- procesul-verbal de ridicare înscrisuri de la inc. O. Hayssam, prin intermediul apărătorului ales D. I., înscrisuri referitoare la contracte de vânzare-cumpărare, contracte de donație, raport de expertiză grafică, acte din dosarul 40/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T.;

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de către N. C.-C. și inculpatul Y. M., în datele de 28.11.2014, 15.12.2014, 17.01.2015 și 22.01.2015, întocmite conform Codului de procedură penală;

- procese-verbale de descărcare și imprimare pe suport optic a convorbirilor purtate în mediul ambiental de către martorii denunțători O. C.-Khaldoun și O. C.-Khaled cu inculpații TAHLI Fadel și Y. M., în datele de 01.12.2014, 05.12.2014, 08.12.2014, 10.12.2014, 19.12.2014, 20.02.2015, 23.02.2015, 23.12.2014, 26.12.2014;

- planșe fotografice privind principalele momente de la întâlnirile avute în datele de 19.12.2014 și 26.12.2014, de către martorii denunțători O. C.-Khaldoun și O. C.-Khaled cu inculpații TAHLI Fadel și Y. M.;

- procese-verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental, de către martorii denunțători O. C.-Khaldoun și O. C.-Khaled cu și cu inculpatul Y. M., în datele de 19.12.2014 și 26.12.2014, întocmite conform Codului de procedură penală;

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul TAHLI Fadel și inculpatul Y. M., în datele de 01.12.2014, 09.12.2014, 25.12.2014 și 26.12.2014, întocmite conform Codului de procedură penală;

- fotocopie rechizitoriu emis în dosarul penal 540/D/P/2005, privind pe inc. O. Hayssam;

- fotocopie încheiere din data de 26.04.2006, emisă în dosarul penal_/2/2005, privind punerea în libertate a inc. O. Hayssam, din motive de sănătate, precum și copii de pe încheierile anterioare emise de Curtea de Apel București;

- fotocopie sentință penală nr. 122/13.06.2007, emisă de Curtea de Apel București în dosarul penal_/2/2005, privind condamnarea inculpatului O. Hayssam;

- fotocopii note telefonice cu redarea convorbirilor telefonice privind discuțiile purtate de către O. Hayssam cu alte persoane, aflate la dosarul penal 540/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T.;

- fotocopie rechizitoriu emis în dosarul penal 276/D/P/2004, privind pe inc. O. Hayssam și alții;

- fotocopii înscrisuri din dosarul penal 540/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. (declarații, acte medicale, încheieri de ședință, etc.).

- procese-verbale de percheziții domiciliare, corporale și a autovehiculelor, efectuate și asupra inculpatului Y. M. (din data de 02.04.2015);

- procesele-verbale privind exercitarea dreptului de a nu da declarații, referitoare la Y. M., în calitate de suspect și, respectiv, de inculpat, din datele de 02.04.2015 și 03.04.2015;

- fișe cazier judiciar Y. M.;

- procese-verbale de verificare la domiciliul inculpatului Y. M.;

- planșe cuprinzând fotografii efectuate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilul inculpatului Y. M., din data de 02.04.2015;

- declarație suspect și ulterior inculpat Y. M.;

- extrase detalii societăți comerciale deținute de inc. Y. M.;

- înregistrare privată audio O. C.-Khaldoun, O. C.-Khaled, TAHLI Fadel, Y. M., fișier ”Voice 002m4a” ”Voice 002_001_001.m4a” ”yas_001.m4a”.;

- suportul optic tip CD-R marca Verbatim, cu . N110PG29D_, inscripționat „D. SCC DP 640/P/2014, Convorbiri telefonice din data de 28.11.2014 între Y. M. și N. C. C.”;

- suportul optic tip CD-R marca Verbatim, cu . 1070 27LB 3702, inscripționat „D. SCC DP 640/P/2014, Convorbiri telefonice arabă”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 457-RE A18074, inscripționat „C. Suport Th 1 cf art. 143 al. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 457-RE A14494, inscripționat „C. Suport Th 2 cf art. 143 al. 2 C.p.p. (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 457-RE D18071, inscripționat „C. Suport Th3 cf art. 143 alin. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 457-RE B14493, inscripționat „C. Suport Th 4 cf art. 143 alin. 2 Cpp (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 457 – REB_, inscripționat „CD NR. 2-C. CONVORBIRI TELEFONICE ARABĂ”;

- suportul optic tip CD-R marca Verbatim, cu . 2149 107 MA_, inscripționat „D. SCC DP 640/P/2014, Convorbire telefonică din data de 15.12.2014 între Y. M. și N. C.-C.”;

-suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . N121QB19D8025130B2, inscripționat „C. Suport Th 6 cf art. 143 alin. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . MAPA01QE_ 3, inscripționat „C. Suport Th 7 cf art. 143 al. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3357 425-RE B14312, inscripționat „C. Suport Th8 cf art. 143 al. 2 (duplicat probă digitală)”;

-suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . MAP678PLO8170956 2, inscripționat „C. Suport Th9 cf art. 143 al. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . MAP678PL08175629 3, inscripționat „C. Suport Th10 cf art. 143 al. 2 (duplicat probă digitală)”;

- suportul optic tip CD-R marca Verbatim, cu . 2110 57XE 4794, inscripționat „D. SCC DP 640/P/2014, C. CONVORBIRI TELEFONICE N. C. C.-Y. M. data 17.01.2015, 22.01.2015”;

- suporții optici cuprinzând aspecte de la perchezițiile domiciliare și asupra autovehiculului inculpatului Y. M., după cum urmează: suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3358 452-REE_, suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3357 425-REA_, suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3357 425-REA_, suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . 3357 425-RED_, suportul optic tip DVD-R marca Verbatim, cu . N117RL15D8062735A2, actele întocmite de către organele de urmărire penală.

Totodată, tribunalul a apreciat că este îndeplinită teza a II-a a art. 223 alin. 2 C.pr.pen., pe baza evaluării gravității faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a relațiilor sociale periclitate, a mijloacelor folosite, constatându-se că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol ridicat pentru ordinea publică și pentru restabilirea sentimentului de securitate al societății.

În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul Y. M. s-a reținut că acesta nu rezultă automat din limitele mari de pedeapsă, ci din natura și gravitatea deosebită a faptelor concrete imputate inculpatului, împrejurările și modalitatea în care se prefigurează că a acționat, existând posibilitatea comiterii unor noi fapte penale grave sau similare, generând un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generate de rezonanța socială negativă, actuală și persistentă a infracțiunilor de corupție.

Or toate aceste împrejurări, care au rezultat din probele administrate în cauză, au impus menținerea celei mai severe măsuri preventive, respectiv cea a arestului preventiv, ca singura în măsură să restabilească sentimentul de securitate al societății și a descuraja persoanele tentate să comită fapte de acest gen.

Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive este astfel proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse și respectiv cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, în raport cu particularitățile cauzei.

Față de considerentele ce preced, apreciind că măsura preventivă dispusă și față de inculpatul Y. M. este legală si temeinică, având în vedere și subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 3 C.proc.pen. Tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a inculpatului Y. M. menținând măsura arestării preventive a acestuia.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație, în termen legal, inculpatul Y. M., cauza fiind înregistrată la data de 28.12.2015 la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală sub nr._ (_ )

În motivarea căii de atac, contestatorul inculpat, prin apărător, a arătat că cererea principală a fost aceea de revocare a măsurii arestului preventiv și, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu, a controlul judiciar, inclusiv a controlului judiciar sub cauțiune.

Aceste cereri nu au fost analizate și nu s-a argumentat de către instanța de fond soluția de respingere a acestora, ceea ce echivalează cu nemotivarea încheierii.

A învederat că au fost acordate 22 de termene de judecată în fond și s-au formulat 16 contestații, instanța de judecată menținând măsura arestului preventiv și respingând toate cererile de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, motivele fiind de fiecare dată aceleași, neargumentate și lipsite de temei.

Apărătorul mai arată că până la acest moment nicio instanță, de la fond până la Curtea de Apel, nu a analizat nici măcar formal probele administrate pe fondul cauzei, cercetarea judecătorească fiind aproape de final. Dacă aceste probe ar fi fost analizate corespunzător, s-ar fi ajuns la o altă concluzie, inclusiv în ceea ce privește starea de arest.

A precizat că inculpatul se află de 9 luni în arest preventiv deoarece a vrut să ajute în mod legal, nu a făcut promisiuni, nu a pretins sume de bani.

Inculpatul, prin apărător, solicită admiterii contestației și înlocuirii măsurii arestării preventive cu aceea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

Examinând încheierea contestată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 206 C.p.p., Curtea va respinge ca nefondată contestația formulată, având în vedere următoarele considerente:

În mod just a reținut instanța de fond că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului Y. M. subzistă pe deplin, întrucât de la data ultimei verificări a măsurii și până în prezent nu au intervenit modificări de natură a conchide că s-ar fi schimbat sau ar fi încetat aceste temeiuri, respectiv că o măsură preventivă mai ușoară ar fi suficientă pentrurealizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 C.p.p., respectiv buna desfășurare a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată sau al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, instanța constată că probele administrate până la acest moment procesual conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, anume infracțiunea de trafic de influență, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.291 alin.1 C.pen. și la art.6 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada octombrie 2014 - martie 2015, în mod direct și prin intermediarul TAHLI Fadel, a pretins suma de aproximativ 2.000.000 euro, prevalându-se de influența exercitată asupra organelor judiciare, în vederea desființării, pe cale extraordinară, a hotărârii definitive de condamnare la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de terorism, aplicate inculpatului O. Hayssam, în dosarul penal nr._/2/2005 al Curții de Apel București, cu consecința punerii în libertate a condamnatului.

Relevante în acest sens sunt declarațiile martorilor denunțători O. C. – Khaldoun și O. C. – Khaled, declarațiile martorului O. Hayssam, înregistrările audio-video sau doar audio (inclusiv ale unor convorbiri telefonice) transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosar, înscrisuri din care rezultă raporturi juridice stabilite anterior între inculpatul Yassim M. și condamnatul O. Hayssam, care sunt readuse în discuție la sfârșitul anului 2014 - începutul anului 2015, declarațiile inculpatului Tahli Fadel care, fără a recunoaște acuzațiile Parchetului în ceea ce-l privește, face o . afirmații care se coroborează cu declarațiile martorilor denunțători, precum și declarațiile inculpatului Yassim M. caracterul vădit nesincer al unora dintre afirmațiile sale punând sub semnul întrebării și veridicitatea celorlalte afirmații făcute de acesta.

Instanța reține că nu doar martorii denunțători O. C. Khaled și O. C. Khaldoun susțin că inițiativa unei prime discuții i-a aparținut inculpatului Yassim M., acest lucru rezultând și din prima declarație dată în cauză de inculpatul Tahli Fadel. De asemenea, există și un schimb de replici între martorul O. C. Khaldoun și inculpatul Tahli Fadel, care atestă că lucrurile așa s-au petrecut. Astfel, după ce martorul afirmă „Am spus că ABU HALMI (apelativ folosit pentru inculpatul Yassim M.-n.n.) transmite vești că vrea să ajute și că vrea o nouă înțelegere”, inculpatul Tahli Fadel nu contestă realitatea acestei susțineri.

De asemenea, în cadrul altei convorbiri, inculpatul Tahli Fadel confirmă susținerea martorului O. C. Khaldoun în sensul că persoana care și-a manifestat prima disponibilitatea unei împăcări, unei rezolvări amiabile, a fost inculpatul Yassim M..

În contextul în care întâlnirea din data de 05.11.2014 a avut loc în urma unei invitații lansate de inculpatul Yassim M., prin intermediul coinculpatului Tahli Fadel, apare ca nesinceră afirmația inculpatului Yassim M. în sensul că întâlnirea din 05.11.2014 a avut loc după ce coinculpatul l-a implorat, efectiv, să îl primească la biroul său pe el și pe cei doi fii ai lui O. Hayssam, care sunt disperați, din cauza situației tatălui lor.

Totodată, în perioada următoare, există presupunerea rezonabilă că acesta a avansat propunerea de a efectua demersuri ilicite în vederea îmbunătățirii situației juridice a condamnatului O. Hayssam, condiționând aceste demersuri de obținerea unor beneficii patrimoniale.

Încă de la momentul primei întrevederi cu cei doi denunțători, din data de 05.11.2014, se vorbește despre relația strânsă pe care inculpatul Yassim M. pretinde că ar fi avut-o cu fostul președinte al României T. B., relație care s-ar fi stricat din cauza înstrăinării în baza unor procuri a imobilelor pe care O. Hayssam i le-ar fi transmis inculpatului Yassim M.. În ciuda acestei deteriorări a relației, inculpatul a pretins că în urmă cu o zi (04.11.2015), prin raportare la data convorbirii cu frații O. (05.11.2015), l-a sunat pe acesta de ziua lui, acest aspect fiind afirmat și de către martorul O. C. Khaldoun în declarația dată în data de 24.11.2014. Apelativul cu care interlocutorii îl identifică pe cel la care se referă este „Chiorul” și, deși inculpatul Tahli Fadel a pretins în declarația dată în fața procurorului că nu știe despre cine este vorba, martorul denunțător menționează în mod expres că este vorba despre fostul președinte al României, T. B.. Susținerea sa este credibilă, în condițiile în care este un fapt de notorietate că ziua de naștere a fostului președinte al României este în data de 4 noiembrie.

Totodată, în cadrul convorbirii din data de 28.11.2014 înregistrată în mediu ambiental, inculpatul Tahli Fadel, la insistențele fraților O. de a le spune cum înțelege inculpatul Y. M. să îi ajute, le-a dat un răspuns conform căruia, ceea ce încearcă să obțină acesta este înlăturarea acuzației de terorism. Din schimbul de replici care a urmat, rezultă că inculpatul Yassim M. ar fi afirmat că așteaptă ca fostul președinte („ăla mare”) „să se liniștească”, după care va merge să discute cu acesta. De altfel, în aceeași convorbire există și alte referiri cu privire la intenția pe care și-ar fi exprimat-o inculpatul Yassim M. de a solicita sprijinul fostului președinte al României.

În cadrul întrevederii pe care martorii denunțători au avut-o cu inculpatul Tahli Fadel în data de 28.11.2014, după ce frații O. și-au exprimat în mai multe ocazii disponibilitatea de a asigura contraprestația solicitată de inculpatul Y. M., la un moment dat, după ce O. C. Khaldoun spune că în situația în care li se cere mai mult de 4, 5 milioane, nu ar avea atât cash, inculpatul Tahli Fadel are următoarea replică: „(neinteligibil)...două, trei milioane.” În partea de final a convorbirii, după ce martorul O. C. Khaldoun a precizat că ei nu cer nimic de la inculpatul Yassim M., acesta din urmă fiind cel care a menționat că vrea soluționarea conflictului pe cale amiabilă, inculpatul Tahli Fadel a menționat că inculpatul Y. M. „a spus că vrea să rezolve problema terenurilor”.

Concluzii în sensul că inculpatul Yassim M. a promis celor doi frați O. că va încerca să obțină o îmbunătățire a situației juridice a tatălui lor, dar și cu privire la caracterul ilicit al acestor demersuri, rezultă din convorbirea telefonică pe care acesta a avut-o cu inculpatul Thali Fadel în data de 01.12.2014. Astfel, după ce inculpatul Tahli Fadel îi spune interlocutorului că au venit „copiii” la el și îl întreabă dacă să iasă la plimbare sau să treacă pe la el să bea un ceai, inculpatul Yassim M. respinge categoric propunerea, motivul fiind că nu există încă niciun rezultat.

Această convorbire este importantă și în reținerea rolului inculpatului Tahli Fadel, de persoană care a păstrat legătura între inculpatul Yassim M. și martorii denunțători, și care le transmite acestora din urmă mesajele inculpatului Yassim M..

De asemenea, inculpatul Yassim M. însuși a declarat că era interesat de soluționarea pe cale amiabilă a litigiului referitor la imobilele care anterior îi fuseseră transferate de condamnatul O. Hayssam, una dintre modalitățile posibile de soluționare a litigiului era aceea ca inculpatul să primească în schimbul renunțării la judecată, contravaloarea acestor imobile, de 1.985.000 de euro.

În acest context, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi solicitat „rezolvarea” problemei terenurilor în schimbul intervenției sale în favoarea numitului O. Hayssam, relevantă în acest sens fiind convorbirea interceptată ambiental din data de 19.12.2014 cu martorul O. C. Khaldoun.

Inculpatul Tahli Fadel a precizat în fața procurorului ce anume înțelegea inculpatul Yassim M. prin „prima treabă”: astfel, potrivit declarației date în calitate de inculpat de numitul Tahli Fadel, prin „prima problemă”, inculpatul Y. M. înțelegea redobândirea unor terenuri și case sau, în cazul în care nu se mai putea, valoarea acestora, valoarea la care se referea fiind de 1.000.000-1.500.000 de euro. El ar fi înțeles de la Y. M. că acesta ar fi impus rezolvarea problemei legate de terenurile și casele respective ca o condiție pentru a-l ajuta pe O. Hayssam. A mai menționat că ajutorul consta în angajarea unor avocați care să reușească să schimbe încadrarea juridică din infracțiunea de terorism în infracțiunea de sechestrare de persoane. În acel context Yassim M. i-a spus că va apela „la cineva mare”, sugerând că acea „persoană mare” i-ar fi reproșat că a restituit terenurile și casele lui O. Hayssam. Y. M. ar fi menționat că are nevoie de casele și terenurile respective, din cauza unei obligații pe care a făcut-o în trecut în numele lui O. Hayssam, susținând că a plătit-o din banii lui, și că acum trebuie să recupereze acea pierdere, referindu-se la casele și terenurile respective. Y. M. le-ar fi cerut fiilor lui O. Hayssam să aștepte momentul pe care el îl va stabili pentru introducerea cererii de revizuire. Y. M. ar fi susținut că din cauza lui O. Hayssam și-a stricat relațiile cu „acela mare”.

În acest context, Curtea apreciază ca fiind greu de crezut că o persoană (martorii denunțători) ar accepta să cedeze bunuri în valoare de aproape 2 milioane de euro în schimbul angajării unui avocat, indiferent de pregătirea profesională a acestuia.

Tot spre concluzia unor demersuri ilegale promise de inculpat duc și alte convorbiri purtate de numitul Tahli Fadel cu martorii denunțători, în care se discută despre problema judecătorilor de la Curtea de Apel București și de existența unor „relații” cu aceștia.

Referitor la argumentele inculpatului în sensul unei răzbunări împotriva sa pusă la cale de familia numitului O. Hayssam (martorii denunțători sunt fiii acestuia), cu care acesta s-ar afla în relații de dușmănie, Curtea apreciază că până la acest moment, probatoriul administrat nu confirmă apărările acestuia. Convorbirile interceptate nu duc la ideea unei dușmănii între inculpat și fiii numitului O. Hayssam și, totodată, denunțurile formulate de aceștia par a fi confirmate de probele administrate ulterior în cauză.

Totodată, în acest moment procesual, eliberarea inculpatului de sub restricțiile specifice arestului preventiv este de natură să prezinte pericol concret pentru ordinea publică. În acest sens, Curtea are în vedere, dincolo de pericolul social ridicat al faptelor de trafic de influență vizând organele judiciare și scopul în care pare a se fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat inculpatul – punerea în libertate a unei persoane condamnate la o pedeapsă extrem de mare pentru comiterea unor fapte de terorism, cu ramificații internaționale, persoană care anterior a reușit să se sustragă judecății și executării pedepsei lungi perioade de timp, inclusiv cu posibilul ajutor al unor funcționari publici.

Aceste ultime aspecte agravează semnificativ acuzațiile aduse inculpatului și sprijină concluzia că măsura arestului preventiv pare la momentul de față singura măsură preventivă de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Totodată, perioada în care inculpatul s-a aflat în arest preventiv nu a atins încă o durată excesivă în raport de complexitatea cauzei și de comportamentul autorităților, în sarcina cărora nu pot fi identificate perioade de inactivitate.

Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 206 C.proc.pen. va respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul Y. M. împotriva încheierii din data de 21.12.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.

În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 206 C.proc.pen. respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul Y. M. împotriva încheierii din data de 21.12.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.

În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4.01.2016.

PREȘEDINTE,

I. V. V. GREFIER,

I. D.

Red.jud.I.V.V.

Dact.EA-5 ex

T.B.S.I.P.-jud.T.V.M.

← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 154/2016. Curtea de...		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 224/2016. Curtea de... →

Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 1/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 1/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI