Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 72/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 72/2016
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.72/C
Ședința publică din data de 08.02.2016
Curtea constituită din:
Președinte: C. M. M.
Grefier: O. C. B.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin procuror S. C..
Pe rol, pronunțarea asupra contestației declarate de inculpatul V. M. D. împotriva încheierii din data de 27.01.2016 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ 15.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, judecătorul de cameră preliminară stabilind pronunțarea la data de 08.02.2016 când, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată în data de 27.01.2016 în dosarul penal nr._ al Tribunalului București în baza art. 362 alin. 2 Cpp raportat la 208 alin. 5 Cpp s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar a inculpaților V. M. D.(fiul lui D. și E., născut la 28 februarie 1968 în București, sectorul 5, C.N.P._, domiciliat în București, ., ., sectorul 2 și ffl în ., ., jud. Ilfov), N. M.-S. (fiul lui I.-C. și M., născut la 20.12.1976 în București, sectorul 6, domiciliat în București, ., ., ., CNP_), C. S.-Ș. (fiul lui A. și I., născut la 06.10.1967 în București, sectorul 5, domiciliat în București, ., ., ., sectorul 4, CNP_) și C. L. (fostă C.) (fiica lui C. G. și C. R., născută la 13.08.1964 în mun. B., județul B., C.N.P._, domiciliată în mun. București, ., sectorul 4) și s-a menținut măsura controlului judiciar a acestora.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr.381/P/2014 din data de 07.07.2015 P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului V. M.-D.– cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, în modalitatea normativă prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal actual; opt infracțiuni de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de dispozițiile art. 297 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 309 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual; o infracțiune de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de dispozițiile art. 297 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual și șapte infracțiuni de spălare de bani, în modalitatea normativă prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal actual, și sub control judiciar a inculpaților N. M.-S., trimis în judecată pentru comitere a șapte infracțiuni de complicitate la luare de mită, în modalitatea normativă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal actual, raportat la art. 289 alin. 1 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal actual; șapte infracțiuni de spălare de bani, în modalitatea normativă prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual; toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal actual; C. S.-Ș. trimis în judecată pentru comitere a infracțiunii de spălare de bani, în modalitățile normative prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual; C. L. (fostă C.) trimisă în judecată pentru comitere a câte unei infracțiuni de complicitate la luare de mită, în modalitatea normativă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal actual, raportat la art. 289 alin. 1 din Codul penal actual, cu aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal actual; spălare de bani, în modalitatea normativă prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal actual cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal actual.
În fapt, în esență, în ceea ce îl privește pe inculpatul V. M.-D. s-a reținut că:
În perioada 2006 – 2014 inculpatul V. M.-D., în această perioadă primar al Sectorului 5 din București, ajutat de inculpatul N. M.-S. (vărul celui dintâi, director la societatea comercială București S.A.) și parțial de inculpata C. L. (director la societatea comercială ECONOMAT SECTOR 5 S.R.L.), a solicitat și primit de la inculpatul D. M. (om de afaceri care controlează activitatea societăților comerciale Societatea comercială DIOMA INTERNAȚIONAL EXIM S.R.L. și . SRL Construct S.R.L.) foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări), pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 și de către serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor incidente în materie, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ_ de lei).
Sintetic, foloasele necuvenite solicitate și primite de inculpatul V. M.-D. de la inculpatul D. M. au constat, în principal, în:
1) predarea de sume bani lichizi (cea mai mare parte a foloaselor fiind astfel asigurate);
2) încheierea și executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăți comerciale controlate de către inculpatul V. M.-D. ori în legătură cu care acesta avea un interes personal;
3) cedarea părților sociale – și, implicit, a patrimoniului – unei societăți comerciale către persoane indicate de către inculpatul V. M.-D.;
4) transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de inculpatul V. M.-D.;
5) achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale;
6) darea de bunuri de valoare (ceasuri);
7) încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 București, în vederea susținerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru inculpatul V. M.-D.;
8) achitarea unor sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susținerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare;
9) suportare costurilor unor lucrări de renovare la imobile indicate de inculpatul V. M.-D.;
10) suportarea costurilor de renovare și amenajare la patru magazine aparținând societății Fashion Brand management, controlată de inculpatul V. M.-D.;
11) achitarea costurilor aferente unor petreceri private.
În vederea atribuirii acestor contracte și pentru a facilita efectuarea plăților aferente acestora, inculpatul V. M.-D. fie nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, fie și le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale Sectorului 5 din București (vătămare constând în cheltuirea în mod nejustificat a resurselor bănești aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale).
Astfel, pentru ca societățile comerciale controlate de către inculpatul D. M. să dispună de resursele bănești necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de către inculpatul V. M.-D., contractele de achiziții publice au fost încheiate la prețuri mult superioare față de valoarea reală a serviciilor prestate; astfel, costurile reale de execuție a lucrărilor, și implicit valoarea efectivă a acestor lucrări, au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor.
În schimbul încheierii acestor contracte și a dispunerii plății lucrărilor aferente lor, în această perioadă inculpatului V. M.-D. a solicitat și primit de la inculpatul D. M. foloase materiale necuvenite, valoarea acestor foloase materiale necuvenite fiind stabilită de cei doi la 20% din valoarea plăților nete (valoare netă rezultată prin scăderea din valoarea brută a sumelor încasate a valorii taxei pe valoare adăugată, 19% până la data de 1 iulie 2010 și 24% ulterior, și a plăților reprezentând restituirea garanției de bună execuție, 5% în situația contractelor încheiate cu Administrația Domeniului Public Sector 5 și 10% în situația contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 5).
Date fiind perioada mare de timp în care s-au efectuat plățile și devalorizarea în acest interval a monedei naționale, pentru a stabili valoarea actuală a acestor plăți (și a „comisionului” aferent acestora), s-a procedat la convertirea tuturor plăților în euro, întrebuințând pentru fiecare plată cursul de schimb al Băncii Naționale a României de la data plății.
În executarea acestor contracte, valoarea totală a sumei nete plătite de Administrația Domeniului Public Sector 5 și Primăria Sectorului 5 către societatea comercială DIOMA INTERNAȚIONAL EXIM S.R.L. și societatea comercială IMOB LUX CONSTRUCT S.R.L. a fost de_ de euro; valoarea s-a stabilit prin însumarea valorii tuturor plăților, în cazul fiecărei astfel de plăți fiind avută în vedere o valoare rotunjită, prin diminuare, la suma de 1000 de euro.
Valoarea totală a obiectului infracțiunilor de luare de mită care fac obiectul cauzei este de 30.403.000 de euro.
În aceeași perioadă, o parte considerabilă din sumele de bani și din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită de către inculpatul V. M.-D. de la inculpatul D. M. au fost supuse unor operațiuni de spălare de bani, operațiuni desfășurate de inculpații V. M.-D., N. M.-S., C. L. și C. S.-Ș..
Ca atare, prejudiciul total cauzat bugetului Sectorului 5 prin activitatea infracțională a inculpatului V. M.-D. este de_ de lei.
Mijloacele de probă relevate în acest sens sunt următoarele: declarațiile martorilor A. E.-L., A. V.,B. G.; B. M.; B.;B. I.-R.; B. V.;C. L.; C. F.; C. F.-D.; D. C.-D.;D. M.-C.; D. D.-N.; Disăgilă N.-I.; D. M.; D. M.-C.;D. E.;D. C.;E. M.-M.; F. C.-C.; G. M.-D.;G. B.-C.; G. L.;G. C.; G. I.; osip D.; L. I.;M. L.-I.; M. T.; M. G.-A.; M. O. - București; N. I.;N. E.-R.; N. T.-C.; O. S.; O. A.-G.; P. P.; P. M.; P. I.; P. I.; P. M.; P. N.;R. C.-M.; Ș. M.; Tanasiciuc E.;T. A.; Ț. V.; V. M.-R.; Walter A.-C. Ziscovici R., declarațiile coinculpaților N. M. S., C. L., C. S. Ș. și D. M., documente de la A., documente de la executorul judecătoresc, adrese DNA către bănci cu privire la solicitare date financiare, documente ridicate din autoturismul Dacia Duster, dovada de inventar depunere ceasuri, rapoarte de constatare DNA serviciu specialiști, situația analitica si facturi . SRl si ., informare spălare bani de la OPNSCB, precum și toate celelalte înscrisuri aflate la dosarul de urmărire penală, instanța reținând că materialul probator administrat conferă date suficiente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși in judecată.
Examinând temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar a inculpatului V. M. D., prin încheierea nr. 1388/C/16.12.2015 a Curții de Apel București – Secția I Penală și a inculpaților N. M.-S., C. S.-Ș. și C. L. (fostă C.) în cursul urmăririi penale, prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză și având în vedere materialul probator administrat de la data începerii urmăririi penale până la data sesizării instanței, instanța a reținut că în cauză există în continuare mijloace de probă care justifică existența suspiciunii rezonabile că cei patru inculpați V. M. D., N. M.-S., C. S.-Ș. și C. L. (fostă C.) ar fi comis infracțiunile imputate, indiciile decurgând din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și amintit mai sus.
Conform Tribunalului București, aceste probe administrate în cursul urmăririi penale reliefează existența unui risc ridicat de periclitare a ordinii publice, prin modul și mijloacele de săvârșire și urmarea produsă, constând in prejudiciul estimat a fi fost creat prin faptele de care inculpații sunt acuzați, dar și un risc referitor la posibilitatea de repetabilitate a faptelor, existând riscul de a se periclita buna desfășurare a procesului penal, măsura preventivă a controlului judiciar, măsura cea mai puțin restrictivă de drepturi, impunându-se pentru realizarea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, fiind aptă a asigura buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea influențării martorilor sau prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni.
Tribunalul a constatat faptul că i se impută inculpatului V. M. D. săvârșirea unui număr mare de infracțiuni, respectiv nouă infracțiuni de luare de mită, opt infracțiuni de abuz în serviciu, o infracțiune de abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani, infracțiuni cu un grad de pericol social generic ridicat, având în vedere numărul mare de infracțiuni comise, perioada îndelungată de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională (perioada 2006 – 2014), modalitatea concretă de comitere a acestora (constând în obținerea de beneficii materiale, în schimbul ajutorului dat inculpatului D. M., ajutor constând in acordarea de numeroase contracte de lucrări publice, pentru care inculpatul a perceput un comision de aproximativ 20%, din valoarea acestora, contracte in valoare totala de 2 miliarde lei noi, încheiate intre Primăria Sectorului 5 si instituții din subordinea acesteia pe de o parte și societățile controlate de către inculpatul D. M. pe de alta parte,comisionul fiind plătit de inculpatul D. M. prin intermediul unor persoane apropiate, dar si prejudiciul estimat ce ar fi fost creat prin activitatea infracțională a inculpatului, in cuantum de_ lei, acesta reprezentând diferența minima de 40%, intre preturile plătite si valoarea efectiva a lucrărilor executate, așa cum rezulta din actele de urmărire penala, activitate infracțională derulată în perioada în care a deținut funcția pe primar al Consiliului Local al sectorului 5 București) că acest gen de infracțiuni, prin amploarea lor deosebită aduc atingere unora dintre cele mai importante valori proteguite de legea penală, respectul datorat reprezentanților autorității statale și încrederea populației în modul de desfășurare a activității persoanelor alese în anumite funcții de conducere și care prin natura lor ar trebui să reprezinte interesele cetățenilor, iar nu să le afecteze interesele prin manevrarea frauduloasă a banului public.
În plus, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, dar si urmarea produsă, constând în cuantumul ridicat al prejudiciul estimat precum și circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, denota faptul că inculpatul V. M. D. a creat si dezvoltat un mecanism apt sa-i satisfacă nevoile de acumulare de bunuri si beneficii materiale, încercând sa disimuleze ulterior proveniența ilicită a acestora prin transferul acestor bunuri provenite din comiterea presupuselor infracțiuni de luare de mita, prin achiziționarea de bunuri mobile si imobile si sub forma introducerii acestora in patrimoniul societarilor comerciale controlate de inculpat si de vărul sau inculpatul N. M. S..
Având în vedere aceste aspecte, precum și intervalul de timp scurt scurs de la data luării măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul V. M. D., respectiv de la data de 16.12.2015, tribunalul a apreciat că nu se impune încetarea ori înlocuirea vreuneia dintre obligațiile impuse inițial, fiind necesar a se păstra măsura controlului judiciar cu tot setul de obligații stabilite de către Curtea de Apel București în vederea realizării scopului procesului penal prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.
Tribunalul a opinat că temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii controlului judiciar nu au suferit modificări, iar în absența incidenței condițiilor art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, în cauză nu poate fi justificată măsura revocării controlului judiciar.
Conform art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, „măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii”
Din analiza actelor de urmărire penală nu rezultă că temeiurile care au stat la baza măsurii controlului judiciar ar fi încetat și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar.
De asemenea, tribunalul a constatat faptul că de la momentul ultimei mențineri a măsurilor preventive la data de 08.12.2015 cu privire la inculpații N. M.-S., C. S.-Ș. și C. L., respectiv de la momentul înlocuirii măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar de la data de 16.12.2015 cu privire la inculpatul V. M. D. nu au intervenit împrejurări noi de natură a atrage necesitatea revocării măsurilor preventive, iar modalitatea în care se reține că faptele imputate celor patru inculpați ar fi fost comise, natura acestora și consecințele potențiale demonstrează necesitatea și proporționalitatea controlului judiciar și în actualul stadiu al procedurii.
Față de aceste considerente, tribunalul a dispus menținerea măsurii controlului judiciar cu privire la inculpați.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul V. M. D..
Contestația nu a fost motivată în scris, în susținerea orală a acesteia solicitându-se revocarea măsurii iar în subsidiar, fie modificarea obligațiilor impuse în așa fel încât să se permită deplasarea inculpatului pe teritoriul întregii țări, fie înlăturarea interdicției de a mai ocupa funcția sau de a desfășura activitatea în legătură cu care se presupune că au fost săvârșite infracțiunile.
În ceea ce privește solicitarea principală, s-a arătat că măsura preventivă nu mai este necesară pentru atingerea scopurilor prev. de art. 202 al. 1 C.p.p., respectiv pentru buna desfășurare a procesului penal în condițiile în care nu există nici un indiciu că inculpatul ar putea impieta aflarea adevărului în cauză sau ar încerca să se sustragă judecății. De asemenea, s-a susținut că nu există riscul săvârșirii de noi infracțiuni.
Cu referire la cererile subsidiare, s-a arătat, pe de o parte, că inculpatul este înscris la cursurile facultății din C., prin urmare fiind necesară deplasarea la această unitate de învățământ și, pe de altă parte, că, pentru găsirea și ocuparea unui loc de muncă, inculpatul ar trebui să aibă libertate de deplasare pe o arie mai largă de teritoriu.
De asemenea, s-a arătat că este nejustificată menținerea interdicției de a derula activitate ca primar având în vedere că nu ar exercita atribuții de ordonator de credite, prin urmare neputându-se susține legătura dintre funcția sa și infracțiunile deduse judecății.
Analizând contestația formulată în cauză, Curtea o apreciază ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica privind menținerea măsurii controlului judiciar, Curtea va avea în vedere dispozițiile art. 207 al. 4 C.p.p., la care face trimitere art. 208 al. 5 C.p.p. în conformitate cu care dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară/instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
În cauză, la momentul la care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o astfel de măsură, respectiv cele prevăzute de art. 211 al. 1 C.p.p. coroborat cu art. 202 al. 1 C.p.p. vizând existența unor indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă a săvârșirii infracțiunilor și necesitatea acestei măsuri pentru atingerea scopurilor prev. de art. 202 al. 1 C.p.p., respectiv buna desfășurare a procesului penal precum și prevenirea săvârșirii de infracțiuni.
În prezent, instanța constată că prevederile legale amintite sunt în continuare incidente în cauză și justifică menținerea controlului judiciar.
Astfel, este de necontestat că există în continuare probe (și nu doar indicii) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare. Sub acest aspect, nu a intervenit nici o modificare, materialul probator existent la momentul luării măsurilor preventive nesuferind vreo modificare și deci nefiind justificată o interpretare diferită a situației de fapt avută în vedere anterior în condițiile în care, după depășirea fazei de cameră preliminară, nu a fost realizat nici un act în cauză care a suferit amânări la termenele de judecată stabilite.
În ceea ce privește caracterul necesar al măsurii, Curtea, în acord cu prima instanță, constată că, raportat la stadiul procesual, când încă cercetarea judecătorească nu a demarat, inculpații nu au fost audiați și nu se cunoaște probatoriul care urmează a fi administrat în cauză, inclusiv în apărare, măsura controlului judiciar este în continuare necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, scop prevăzut de art. 202 al. 1 C.p.p.
De asemenea, după cum s-a arătat și în încheierea contestată, nu se poate ignora faptul că măsura controlului judiciar a fost dispusă după ce inculpatul a fost arestat preventiv iar apoi în arest la domiciliu, fiecare măsură fiind înlocuită succesiv cu o măsură mai blândă, apreciindu-se că aceasta ar fi suficientă pentru înlăturarea pericolului prezentat de inculpat și pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 202 al. 1 C.p.p. Or, în condițiile în care măsura controlului judiciar a fost dispusă doar începând cu luna decembrie 2015, inculpatul aflându-se deci sub imperiul acestei măsuri neprivative o perioadă relativ scurtă de timp, nu se poate stabili că, în lipsa oricăror măsuri de supraveghere, acesta va adopta un comportament prin care să nu influențeze negativ derularea prezentului proces penal.
În raport de toate acestea, constatând că temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii se mențin, în mod legal și temeinic s-a dispus menținerea măsurii controlului judiciar și respingerea cererii de revocare a acesteia.
Cu referire la solicitările formulate în subsidiar, în ceea ce privește cererea privind modificarea obligației stabilite în sarcina sa în sensul de a i se permite deplasarea pe teritoriul întregii țări, Curtea o consideră neîntemeiată. Astfel, urmarea unor cursuri la o unitate de învățământ superior s-ar putea realiza nu numai în C. dar și la București, existând posibilitatea unui transfer sau înscrierii la o facultate din această localitate, în funcție de anul de studii în care se află inculpatul. De altfel, inculpatul nu a depus dovezi cu privire la tipul de studii urmate (cursuri la zi, cu frecvență redusă, la distanță etc.) pentru a justifica necesitatea deplasării la C. în scopul invocat.
De asemenea, nu există nici un fel de date din care să rezulte că găsirea/ocuparea unui loc de muncă ar presupune depășirea limitei teritoriale fixate de instanță, prin urmare cererea inculpatului justificată în această modalitate este lipsită de orice suport probatoriu. Oricum, în condițiile în care este de notorietate că în București și Ilfov numărul de locuri de muncă disponibile este mai mare decât în restul țării, este greu de crezut că inculpatul necesită să se deplaseze pe teritoriul întregii țări pentru a putea derula o activitate lucrativă.
În ceea ce privește cererea inculpatului vizând înlăturarea interdicției de a exercita funcția deținută la momentul presupusei săvârșiri a faptelor deduse judecății, Curtea o consideră de asemenea neîntemeiată. Nu se poate reține, astfel cum a susținut apărarea, că, în măsura în care inculpatul nu va exercita atribuții de ordonator de credite, nu se mai justifică menținerea acestei interdicții raportat la faptul că întreaga activitate, astfel cum se conturează la acest moment, are legătură cu calitatea inculpatului de primar și nu strict cu o anumită atribuție exercitată în baza acestei calități.
Față de toate acestea, soluția Tribunalului București dispusă prin încheierea din data de 27.01.2016 este legală și temeinică motiv pentru care, în baza art. 206 rap. la art. 208 al. 5, 207 al. 4 C.p.p. Curtea va respinge ca neîntemeiată contestația formulată împotriva acesteia de inculpatul V. M. D..
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va obliga contestatorul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 150 lei din care suma de 34 lei onorariu parțial apărător desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 206 rap. la art. 208 al. 5, 207 al. 4 Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul V. M. D. împotriva încheierii din data de 27.01.2016 pronunțată de Tribunalului București – Secția I Penală în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală obligă contestatorul - inculpat la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 34 lei onorariu parțial apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. MOISĂOANA C. B.
Red./Dact. MCM
24.02.16 4 ex.
Jud. fond: B. A. O., Tb. București
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 243/2016. Curtea de... | Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 128/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
