Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 653/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 653/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 653/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.653/CO
Ședința publică din data de 22 decembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte:L.-C. C.
Grefier: E.-A. N.
**************
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror I. D..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația declarată de inculpatul C. T. împotriva încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2015, a Tribunalului București-Secția I penală, pronunțată în doasarul nr._ 15
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul-inculpat C. T., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărători aleși-avocat C. A. și P. M., conform împuternicirii avocațiale nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al contestatorului-inculpat C. T.-avocat C. A., având cuvântul, solicită admiterea contestației, casarea încheierii atacate și, în consecință, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, apreciind că această din urmă măsură satisface interesul public și interesul inculpatului de a avea grijă de sănătatea sa.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită să se aibă în vedere starea de sănătate a acestuia.
Precizează că inculpatul nu contestă probele, urmând să arate acest lucru.
Al doilea apărător ales al contestatorului-inculpat C. T.-avocat M. P., având cuvântul, arată că starea de sănătate a inculpatului s-a schimbat de la momentul luării măsurii arestării preventive.
Astfel, arată că inculpatul are diabet zaharat tipul II, un singur rinichi iar un picior i-a fost amputat.
Arată că la fila 214 există un raport de expertiză medico-legală extrajudiciară.
Mai arată că inițial a solicitat în scris să se dispună o expertiză medico-legală, însă, cererea i-a fost respinsă și nu a mai putut fi atacată deoarece urmărirea penală a fost finalizată tocmai datorită faptului că inculpatul a recunoscut.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită să se aibă în vedere vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale, situația familială, în sensul că este căsătorit și are 5 copii, precum și poziția procesuală a acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată și menținerea încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că, în mod corect, judecătorul fondului a considerat că nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu arestul la domiciliu.
Arată că infracțiunea săvârșită de către inculpat a avut la bază disprețul acestuia față de actul de justiție, dispreț care a fost analizat și coroborat de către instanța de fond cu afecțiunile inculpatului.
Totodată, arată că instanța de fond a avut în vedere actele medicale din care nu reiese în mod concret faptul că inculpatul nu poate suporta regimul de arest preventiv, având în vedere afecțiunile de care suferă.
Apreciază că măsura arestării preventive este necesară și oportună pentru realizarea scopului procesului penal.
Contestatorul-inculpat C. T., personal, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales și dorește să-i fie înlocuită măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
CURTEA
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea de ședință din 14.12.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în baza art. 348 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 207 alin. 6 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului C. T., zis „T.” și a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr.247/P/2015 din data de 30.09.2015, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul C. T., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de trafic de influență din care una în formă continuată, prev. de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale în raport de denunțătorul Bozdoro), art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în raport de denunțătorul A.) și art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în raport de denunțătorul D.), cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen..
Prin actul de sesizare s-a reținut, în privința acestui inculpat, următoarea situație de fapt:
- în raport de denunțătorul Bozdoro M.:
- a pretins, în perioada martie – aprilie 2015, de la denunțătorul Bozdoro M., suma de 220.000 euro, fiind sprijinit în activitatea sa de convingere a denunțătorului de către inculpații C. M. și L. T., cel din urmă fiind prezentat ca fiind judecător la Curtea de Apel București, lăsând să se înțeleagă că prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar poate influența judecarea procesului penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii judecătorilor și obținerii unei soluții favorabile denunțătorului;
- a pretins la data de 15 aprilie 2015, de la același denunțător Bozdoro M., de data aceasta fiind sprijinit doar de inculpatul C. M., suma de 4.000 euro, promițând că prin relaționarea pe care o are cu un „grefier” de la Curtea de Apel București poate influența distribuirea aleatorie a unui dosar în care Judecătoria Sectorului 1 București pronunțase o hotărâre de condamnare a denunțătorului la pedeapsa de 1 an și 9 luni cu executare, către un complet de judecată de la Curtea de Apel București ce ulterior poate fi corupt în vederea pronunțării unei soluții favorabile denunțătorului.
- în raport de denunțătorul A. A.:
- a pretins, în prima parte a anului 2014, de la denunțătorul A. A., suma de 200.000 euro și de a primi efectiv suma de 100.000 euro, fiind sprijinit în activitatea sa de convingere a denunțătorului de către inculpații C. M. și L. T., cel din urmă fiind prezentat ca fiind cel care relaționează cu judecătorii, lăsând să se înțeleagă că prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar (sens în care a invocat numele unui procurore la D., numele soției acestuia judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și numele unei judecătoare președintă de secție penală la Curtea de Apel București), poate influența judecarea procesului penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii judecătorilor și obținerii unei soluții favorabile denunțătorului;
- în raport de denunțătorul D. D. C.:
- a pretins, în a doua parte a anului 2014, de la denunțătorul D. D. C., diverse foloase materiale constând în nerestituirea unui împrumut în sumă de 8.000 lei și remiterea unui autoturism marca AUDI A6, lăsând să se înțeleagă că prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar poate influența judecarea procesului penal de la Curtea de Apel București, în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii judecătorilor și obținerii unei soluții favorabile denunțătorului.
Analizând măsura arestării preventive a inculpatului C. T., Tribunalul a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin, nu au încetat și nici nu s-au modificat până la acest moment procesual.
S-a reținut că inculpatul este acuzat de săvârșirea unor grave infracțiuni de corupție - trafic de influență, lăsând să se creadă că justiția poate fi controlată de anumite persoane care exercită o anume influență asupra persoanelor care dețin funcții judiciare implicate în actul de justiție, dovedind astfel disprețul fățiș față de legi, față de instituții bazale ale statului de drept – instanțele de judecată: Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Judecătoria B. (instanțe nominalizate explicit în convorbirile ambientale), față de ideea de justiție privită în mod generic și față de cetățenii ale căror interese trebuie apărate, protejate de asemenea acțiuni.
Tribunalul a apreciat că, în ceea ce îl privește pe inculpatul C. T., pe lângă pericolul social deosebit de mare al infracțiunilor reținute în sarcina sa, probele administrate evidențiază și pericolul concret al acestuia pentru siguranța publică. În acest sens, s-a constatat că inculpatul nu are antecedente penale, însă a fost judecat în alte două dosare. Chiar dacă acesta a fost achitat, soluție ce nu poate fi pusa discuție, faptul că inculpatul a trecut prin experiența unor procese penale în calitate de inculpat, după care a comis o infracțiune, denotă faptul ca acesta știa care sunt consecințele încălcării legii și a pericolului la care se expune.
Chiar dacă inculpatul C. T. suferă de anumite afecțiuni medicale, susținute de înscrisurile medicale depuse la dosar (inclusiv de opinia medicală extrajudiciară depusă la termenul de judecată trecut), Tribunalul a constatat că nu există probe în sensul că inculpatul nu ar suporta regimul de detenție, de altfel, pentru acesta, existând și posibilitatea tratamentului medical sub pază permanentă, potrivit dispozițiilor art. 240 C.pr.pen. Faptul ca acesta are o infirmitate fizică, având o proteză la un picior, nu este de natură să conducă la eliberarea inculpatului din arest preventiv, având în vedere gravitatea faptelor descrise mai sus, inculpatul având conform Legii 254/2013 drepturi speciale in acest sens.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul C. T. susținând, în esență, că îndeplinește condițiile pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu.
Analizând actele și lucrările dosarului ce i-a fost prezentat, Curtea constată că, în speță, contestația cu care a fost sesizată este nefondată, pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a făcut o corectă analiză sub aspectul examenului de legalitate și temeinicie asupra măsurii arestării preventive a inculpatului C. T., prin prisma dispozițiilor Codul de procedură penală, apreciind în mod just că temeiurile care au determinat luarea măsurii subzistă și impun în continuare menținerea acesteia, până în prezent neintervenind modificări de natură a conchide că s-ar fi schimbat sau ar fi încetat aceste temeiuri, respectiv că o măsură preventivă mai ușoară ar fi suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 CPP.
Probele administrate în cauză susțin în continuare o suspiciune rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, prin gravitatea ridicată și prin reacția puternică de dezaprobare a societății față de astfel de fapte creându-se o stare de indignare capabilă să justifice menținerea acestei măsuri preventive .
În raport de aceste considerente, elementele în circumstanțiere aduse în atenție de către inculpat și problemele de sănătate nu pot constitui un motiv suficient care să justifice admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, din actele medicale depuse la dosar nerezultând că inculpatul necesită pentru bolile de care suferă îngrijiri speciale, incompatibile cu regimul detenției, care nu pot fi acordate în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor ori sub pază permanentă, conform art. 240 din Codul de procedură penală.
Așadar, conform art.4251 alin. 7 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge contestația ca nefondată, iar în baza art.275 al.2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul C. T. împotriva încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2015, a Tribunalului București-Secția I penală, pronunțată în dosarul nr._ 15
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2015.
PREȘEDINTE,
L. C. C.
Grefier,
E. A. N.
red. L.C.C.
dact. A.L. 2 ex./14.01.2016
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 101/2016.... → |
|---|
