Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 397/2015. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Decizia nr. 397/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 10911/211/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIE PENALA NR. 397/A/2015

Ședința publică din data de 17 martie 2015

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE :V.-V. A.

JUDECĂTOR :L. H.

GREFIER :C. C.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat de P.: S. D.

S-au luat în examinare apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și de către inculpatul Madaraș D. împotriva sentinței penale nr. 1466 din 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanțe prev. și ped. de art. 336 alin.1 Cod Penal în condițiile art. 5 Cod Penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul Madaraș D. personal și asistat de apărător ales, av. B. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în data de 16.03.2015 s-au înregistrat la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, „Motivele de apel” formulate de inculpat.

În probațiune, apărătorul inculpatului depune la acest termen ca și practică judiciară, două hotărâri judecătorești și anume sentința penală pronunțată de Judecătoria Cluj-N. însoțită de decizia penală pronunțată de Curtea de Apel A. I., învederând totodată că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă

cuvântul părților prezente în dezbaterea apelurilor.

Reprezentantul Parchetului solicită în baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. admiterea apelului și pe cale de consecință a se dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, stabilită în condițiile art. 396 alin.10 NCPP, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81,82 Cod penal.

În susținerea apelului, apreciază că în mod corect în baza probatoriului administrat s-a reținut de către prima instanță vinovăția inculpatului, însă hotărârea este netemeinică raportat la modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate.

Astfel, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie de 1,10 g%0, chiar dacă era pe timpul nopții, era pe un tronson de drum intens circulat, deplasându-se pe sens interzis, punând în pericol nu doar siguranța celorlalți participanți în trafic dar și a celor trei pasageri care se aflau în autovehicul.

Instanța ar fi trebuit să aibă în vedere și atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, care a fost parțial sinceră, în condițiile în care ulterior, și-a schimbat declarațiile cu privire la consumul de alcool și la distanța parcursă. În condițiile în care numărul infracțiunilor referitoare la circulația pe drumurile publice este într-o continuă creștere, la fel și alcoolemia conducătorilor auto, iar accidentele rutiere soldate cu vătămarea corporală sau chiar decesul victimelor sunt, tot mai numeroase, modalitatea mai eficientă de reducere a fenomenului infracțional ar fi sancționarea cu o mai mare severitate a acestor fapte.

Apărătorul inculpatului M. D. solicită în baza art. 421 pct.2 lit.a NCPP admiterea apelului iar în urma rejudecării cauzei, în principal să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit.b teza I NCPP.

În doctrina elaborată sub vechiul C.p.p., în momentul în care achitarea s-ar pronunța în conformitate cu art. 10 lit.d, pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, dacă în urma administrării probelor se constată că faptei concrete îi lipsesc anumite elemente care ar permite așezarea în tiparul prevăzut de lege, urmează a se da o soluție prin care acțiunea penală să se stingă, deoarece fără realizarea cumulativă a elementelor prevăzute de lege nu poate exista tragerea la răspunderea penală.

În subsidiar, solicită a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei în baza art. 396 alin. 3 NCP, apreciind că atâta vreme cât NCP prevede pentru aceeași infracțiune un mod sancționator alternativ, sunt mai favorabile dispozițiile din Nou Cod penal, care trebuie să se aplice obligatoriu infracțiunii săvârșite de inculpat.

Raportat la împrejurarea că inculpatul a recunoscut în totalitate comiterea faptei, exprimându-și regretul profund, pe cale de consecință reiterează concluziile formulate solicitând în principal achitarea inculpatului în baza art. 16 lit.b teza I NCPP, iar în subsidiar, renunțarea la aplicarea pedepsei.

Referitor la apelul Parchetului, solicită a se dispune respingerea lui.

Cu privire la apelul promovat de inculpat, reprezentantul Parchetului apreciază că se impune respingerea lui, raportat la alcoolemia inculpatului, de asemenea, a se avea în vedete că, pe parcursul urmăririi penale, a revenit asupra declarațiilor inițiale, contestând valoarea alcoolemiei și nu se justifică atâta clemență din partea instanței de fond.

Inculpatul Madaraș D., având ultimul cuvânt, regretă profund fapta comisă, își ia angajamentul în fața instanței că nu se va mai repeta niciodată și este întru totul de acord cu concluziile puse de apărătorul său ales.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 1466 din 12.12.2014 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 336 alin.1 CP cu reținerea art. 5 CP, cu aplicarea art. 53 lit.c CP si art. 61 CP în condițiile art. 396 alin.10 CPP a fost condamnat inculpatul M. D., fiul lui Z. P. și Zsuzana, născut la data de 25.08.1993 în mun. Târgu M., jud. M., domiciliat în mun. Cluj-N., .. 9A jud. Cluj, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2025 lei ( contravaloarea a 135 zile amenda, fiecare in suma de 15 lei ) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante.

În temeiul art. 63 CP s-a atras atenția inculpatului cu privire la posibilitatea înlocuirii numărului zilelor-amendă neexecutate cu rea-credință cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

În temeiul art. 274 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis în dosar nr. 4177/P/2013 la data de 19.05.2014 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr. dosar_ /22.05.2014 s-a dispus trimiterea în judecată in stare de libertate a inculpatului M. D. sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere unui vehicul sub influenta alcoolului sau altor substanțe prev și ped de art. 336 alin. 1 Cod Penal în conditiile art. 5 Cod Penal, constând în aceea că în data de 02.05.2013, la ora 00:30 a fost depistat în traficul rutier conducând autovehiculul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din Cluj-N., respectiv pe . direcția . înspre . o îmbibație alcoolică de 1,10 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 01:00 și respectiv 1,05 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 02:00.

Situatia de fapt reținută in actul de sesizare a fost probată de către organul de urmărire penală cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare (f. 11); proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 10); rezultat aparat etilotest (f. 17); buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3366/IX/a/710 din 10.05.2013 (f. 18); raport de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 7659/IX/d/259 din 09.01.2014 (f. 19-20), cerere de analiză și proces-verbal de prelevare mostre de sânge (f. 15); buletin de examinare clinică (f. 16), declarații martor asistent M. I. (f. 27-28, 29); declarații martor K. D. (f. 21-22, 23); declarații martor Visciglia D. Giacomo Oliver (f. 24-25, 26); declarație martor H. R. O. (f. 30-31), declarațiile inculpatului M. D. (f. 39-40, 42-43, 44-45, 46); fișa de cazier (f. 38); fotocopii acte de identitate, permis de conducere și certificat de înmatriculare al auto cu nr. de înmatriculare_ (f. 47-48), proces-verbal de îndreptare eroare materială (f. 49);

Pe parcursul urmăririi penale învinuitul a avut o poziție oscilantă, declarând inițial consumul real de băuturi alcoolice, pentru ca ulterior să revină asupra declarațiilor sale.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 15 iulie 2014, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a respins cererea inculpatului formulată prin apărătorul ales privind restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii actului de sesizare, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală dispunând începerea judecății( f. 7-8 dos I).

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras în baza art. 374 Cod Procedura Penală a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța a întrebat pe inculpat, asistat fiind de apărătorul ales, dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod Procedura Penala, iar, în urma răspunsului afirmativ a acestuia, a procedat la audierea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 375 Cod Procedura Penala, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar( f. 27 dos I).

S-au mai depus la dosar cazierul judiciar și cel auto privind pe inculpat, referatul de evaluare nr. 162/RE/11.12.2014 efectuate de Serviciul de Probatiune Cluj, înscrisuri în circumstanțiere și concluzii scrise.

Analizând materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, s-a reținut:

Cu privire la starea de fapt:

La data de 01.05.2013 inculpatul M. D. s-a deplasat de la domiciliul său situat pe .. Cluj-N. cu autoturismul marca F. având nr. de înmatriculare_, în zona centrală a mun. Cluj-N., la localul Bulgakov, fiind însoțit de martorii Visciglia D. Giacomo Oliver și K. D.( f. 44-45 dos UP, f. 24-25, 26, f. 21-23, 23 dos UP). Până la ora 00:15, acesta a consumat 2 beri cu alcool, după care cei trei susnumiți, împreună cu martora H. R. O.( f. 30-31 dos UP), s-au urcat în autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_, pe care inculpatul M. D. l-a condus pe străzile din mun. Cluj-N., fiind oprit de către un echipaj de poliție întrucât conducea pe . interzis, înspre .( f. 10 dos UP).

În prezenta martorului inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest „Drager” care la poziția nr._ a indicat valoarea de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat, la ora 00:41( f. 17 dos UP).

Întrucât inculpatul prezenta și halenă alcoolică, a fost condus la Clinica UPU 1 Cluj-N. în vederea recoltării de probe biologice, în temeiul art.88 alin.6 din OUG nr.195/2002R. Astfel, s-a solicitat acestuia să se supună recoltării probelor biologice de sânge, ceea ce s-a și realizat, recoltându-se de la acesta o probă de sânge la ora 01,00, respectiv a doua probă de sânge la ora 02,00 (f.15 dos UP). Totodată inculpatul a fost examinat clinic de către medicul specialist rezultând că acesta părea sub influenta băuturilor alcoolice, astfel cum rezultă din buletinul de examinare clinică seria_ cu aceasta ocazie inculpatul recunoscând consumul de alcool constând în bere 2x500 ml, în intervalul orar 21, 45- 00,00(f.11 dos UP).

În urma analizei probelor de sânge recoltate a rezultat o alcoolemie a inculpatului la momentul prelevării primei probe – ora 01,00 de 1,10 gr %o, respectiv, de 1,05 gr %o la momentul prelevării celei de a doua probe - ora 02,00 conform buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.710/10.05.2013 întocmit de IML Cluj-N.(f.18 dos UP).

Din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat la data de 02.05.2013(f. 10 dos UP)care se coroborează cu buletinul de examinare clinică( f. 16 dos UP), rezultă că inculpatul M. D. a consumat în intervalul orar 21:45 – 00:00 două beri a câte 0,5 litri. În declarația dată olograf, inculpatul a recunoscut faptul că a consumat băuturi alcoolice în seara de 01.05.2013 și a condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din mun. Cluj-N., acesta precizând că aportul de alcool a fost acela de 2 beri a câte 0,5 litri în intervalul orar 22:00 – 00:15 din noaptea 01/02.05.2014( f. 46 dos UP).

Această stare de fapt rezultată din mijloacele probatorii retinute este confirmată de declarațiile martorilor K. D., Visciglia D. Giacomo Oliver și H. R. O., pasageri în autovehiculului condus de către inculpat, aceștia afirmând fiecare că aportul de alcool al inculpatului a constat în bere cu alcool, iar consumul efectiv a fost de 2 sticle de bere. Fiecare dintre martori a arătat că în jurul orei 00:15 au părăsit incinta barului Bulgakov și au urcat în autoturismul marca F. aparținând inculpatului. Au precizat martorii, că inculpatul M. D. a urcat la volanul autovehiculului și l-a condus pe străzile A. I., P-ța C., Ctin. B. și M. V. și .-N., unde a fost oprit de către un echipaj de poliție. Martorii K. D. și Visciglia D. Giacomo Oliver au arătat că la momentul la care a fost întrebat despre consumul de alcool, inculpatul M. D. a precizat un consum de 2 beri cu alcool, aspecte ce se coroborează cu percepțiile celor doi martori din incinta barului Bulgakov și care infirmă parțial susținerea martorului asistent M. I. care a arătat că după ce inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,60 mg/alcool pur în aer expirat, inculpatul a declarat un consum de o bere.

În ciuda acestor elemente de fapt cu valoare de certitudine, în declarația din 18.10.2013 inculpatul a revenit asupra declarației sale, calificând astfel mărturisirea prin precizarea că, consumul real de alcool a fost de 2 beri de 0,5 l și 100 ml whisky, băutura spirtoasă fiind consumată imediat înainte de a se urca la volan, la ora 00:20. Față de această variantă a realității, inculpatul a solicitat calculul retroactiv al alcoolemiei( f. 44-45 dos UP).

Prin raportul de expertiză medico-legală privind calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 7659/IX/d/259 din data de 09.01.2014 efectuat de IML Cluj-N. s-a stabilit că, raportat la valoarea de consum de băuturi alcoolice indicate cu ocazia declarației din 18.10.2013 și a aportului alimentar prezentat, inculpatul M. D. ar fi realizat o alcoolemie în sânge cuprinsă între 0,65-0,75 g 0/00( f. 19-20 dos UP).

Acest mijloc de probă împreună cu declarația inculpatului din 18.10.2013 urmează a fi înlăturate întrucât ele nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, consumul ulterior de whisky fiind un element factual neprobat și infirmat inclusiv prin declarațiile martorilor pasageri din autoturism care au declarat la unison că momentul părăsirii localului Bulgakov a fost în jurul orei 00:15 iar singura băutură alcoolică consumată de către inculpat a fost berea, similar cu tipul de alcool pe care l-au servit și ei în acea seară.

Din aceeași perspectivă se mai retine că astfel cum rezulta din chiar cuprinsul expertizei medico legale efectuate, concluziile raportului se bazează pe datele prezentate de inculpat și este condiționat de verosimilitatea și certitudinea probării lor, iar calculul retroactiv al alcoolemiei s-a efectuat strict pe depoziția inculpatului luata in calitate de învinuit la data de 18.10.2013, depoziție care însă nu se coroborează cu nici un alt mijloc de proba.

F. de ansamblul materialului probator administrat s-a constatat că pentru a lipsi de relevanta rezultatul alcoolemiei stabilit prin singurele probe științifice certe de la dosar constând în testul de respirație și buletinul de analiza toxicologica alcoolemie inculpatul a recurs la o apărare ce a devenit o practica in ultimii ani, respectiv a încercat să dovedească consumul unei cantități de alcool de concentrație ridicată, . scurt de timp cat mai apropiat de momentul depistării sale in trafic, inculpatul înțelegând să declare că a consumat și 100 ml whisky, băutura spirtoasă chiar înainte de a se urca la volan, la ora 00:20.

În acest context aceste afirmații nu sunt susținute de nici un alt mijloc de proba fiind simple apărări subiective ce denota lipsa de sinceritate a inculpatului la acel moment procesual.

În același sens, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciara (Curtea de Apel Suceava, decizia penală nr. 363/06.10.2008, Curtea de Apel Cluj, decizia penală nr. 267/R/08.05.2007) s-a statuat că apărările fundamentate doar pe parametrii subiectivi si oscilanți prezentați de inculpat nu pot fi luate in considerare daca nu se coroborează cu alte probe.

Cert este că la puțin timp după depistarea sa inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, la ora 00,41 rezultând o alcoolemie de 0,60 mg/l in aerul expirat, or, după cum se știe din practica, alcoolemia unei persoane(in sânge ) este de regula dublul acestei valori, prin buletinul de analiza toxicologica alcolemie stabilindu-se de altfel că alcoolemia inculpatului la ora 01,00 era de 1, 10 g 0/oo alcool pur in sânge, ceea ce înseamnă că la ora conducerii autovehiculului inculpatul avea o alcoolemie peste limita legală. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că alcoolemia inculpatului era . descendenta: 1,10 gr.o/oo la ora 01,00 respectiv, de 1,05 gr%o la ora 02,00, ceea ce susține punctul de vedere mai sus menționat.

De altfel în fata instanței de judecata inculpatul a recunoscut comiterea faptei precum și valoarea alcoolemiei stabilita conform buletinului de analiza toxicologica alcoolemie, fără a mai contesta valoarea acesteia( f. 27 dos I).

Cu privire la legea penală mai favorabilă și încadrarea juridică a faptei

Dacă anterior intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal activitatea infracțională a inculpatului s-a subsumat prevederilor art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 R ( dispoziții legale încă în vigoare la data săvârșirii faptei - 02.05.2013) din perspectiva noilor prevederi penale (Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal) aceasta se circumscrie dispozițiilor art. 336 alin.1 Cod Penal. Astfel, în actuala reglementare constituie infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevării mostrelor biologice are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge si se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 5 ani sau cu amenda, valoarea indubitabila de proba științifica obiectiva care exprima imbibatia reala fiind numai cea determinata prin analiza sângelui in momentul prelevării. Din aceasta perspectiva, astfel cum a statuat si Înalta Curte de Casație si Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala prin decizia nr. 3/12 mai 2014, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare.

Potrivit art.5 alin.1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, iar potrivit deciziei Curții Constituționale nr.265 din 6 mai 2014, publicată în M.Of.nr.372 din 20 mai 2014, data la care a intrat în vigoare, legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, iar nu pe instituții autonome, neputându-se combina dispoziții din legi succesive, iar atata timp cat numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia mentinandu-se astfel prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, instantele judecatoresti trebuie sa se conformeze deciziei Curtii si sa o aplice ca atare. De asemenea, prin aceeași decizie Curtea a statuat ca o data cu publicarea acesteia in Monitorul Oficial al României efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a ICCJ încetează in conformitate cu prevederile art. 147 alin.4 din Constituție si cele ale art. 477/1 Codul de Procedura Penala.

În același context instanța a mai reținut astfel cum a statuat și instanța de contencios european art. 7 paragraful 1 din Convenția EDO presupune o comparație în concreto a legilor penale aplicabile cauzei acuzatului, inclusiv legea in vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii ( legea veche ) și cea in vigoare la momentul judecării ( noua lege), lex mitior trebuind sa fie stabilita în concreto, judecătorul fiind chemat sa confrunte fiecare lege penala aplicabila ( cea veche si cea noua) cu faptele specifice cauzei, cu scopul de a stabili care ar trebui sa fie pedeapsa in cazul in care se aplica fie legea veche, fie cea noua (…) trebuind sa se aplica legea care este efectiv cea mai favorabila acuzatului ( Hotărârea Scoppola nr. 2).

Potrivit art.147 alin.4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Întrucât de la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului și până la judecarea definitivă a cauzei au fost în vigoare succesiv Codul Penal din 1969 și Noul Cod penal, instanța va aplica legea penală mai favorabilă care este în acest caz Noul Cod Penal întrucât deși limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de ambele legi pentru infracțiunea comisă sunt egale ( închisoarea de la 1 la 5 ani), dar față de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 R, Noul Cod Penal prevede în art.336 și pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii, având în vedere că aplicând criteriul aprecierii globale, instanța se va orienta în ceea ce îl privește pe inculpat asupra sancțiunii penale constând în amenda penală prin raportare la circumstantele comiterii faptei si valoarea scăzută a alcoolemiei dar si aspectele pozitive ce caracterizeaza persoana inculpatului, în contextul în care retinerea de circumstante atenunate judiciare in favoarea acestuia nu este totusi justificată.

În drept, fapta inculpatului M. D., care în data de 02.05.2013 în jurul orei 00,30 a condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din mun. Cluj-N., respectiv pe . direcția . înspre . o îmbibație alcoolică de 1,10 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 01:00 și respectiv 1,05 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 02:00 întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev și ped de art. 336 alin.1 Cod Penal în condițiile art. 5 Cod Penal.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.336 alin.1 din OUG nr. 195/2002 R, instanța a reținut că elementul material constă în acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala, de 0,80 g/l alcool pur in sange la momentul prelevării probelor biologice. Așadar, acțiunea inculpatului care în data de 02.05.2013 in jurul orei 00, 30 a fost depistat în traficul rutier conducând autovehiculul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din Cluj-N., respectiv pe . direcția . înspre . o îmbibație alcoolică de 1,10 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 01:00 și respectiv 1,05 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 02:00, realizează elementul material al infracțiunii deduse judecatii, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul siguranței si securității circulației pe drumurile publice, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din însăși materialitatea faptei ( ex re) atâta timp cât infracțiunea dedusa judecații este una de pericol.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin.1 pct. 1 lit.a Cod Penal din 1969 (actualul art. 16 alin. (3) lit. a) Cod Penal), întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța a avut in vedere ca aceasta sanctiune penala reprezinta a masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni ; instanta va tine cont si de faptul ca prin executarea acesteia se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, fara insa ca executarea pedepsei sa cauzeze suferinte fizice si nici sa înjoseasca persoana inculpatului .

Așadar în procesul de individualizare judiciara si dozare a pedepsei ce se va aplica inculpatului pentru infractiunea comisa instanta s-a raportat la gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea inculpatului urmand a avea in vedere in mod plural criteriile generale prevazute de art. 74 Cod Penal constand in imprejurarile si modul de comitere a infractiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala, raportandu-se la limitele speciale de pedeapsa prevazute de textul incriminator ( închisoarea de la 1 la 5 ani alternativ cu amenda cu limite cuprinse in acest caz între 180 și 300 zile amendă ) reduse cu 1/3 respectiv ¼ din perspectiva prevederilor art. 396 alin. 10 Cod Procedura Penală.

Referitor la gradul de pericol social al infracțiunii, instanța a apreciat că acesta este unul mediu spre scăzut în contextul in care inculpatul s-a deplasat la volanul autovehiculului pe drumurile publice din mun. Cluj- N. la o ora la care traficul pe sectorul de drum pe care a circulat inculpatul nu era unul intens, însă în condiții de noapte, când gradul de oboseala este ridicat iar aptitudinile conducătorului auto de a conduce in conditii de siguranta si securitate sunt diminuate, valoarea scazuta a alcoolemiei apropiata de limita legala (1,10 gr.o/oo), împrejurarea că inculpatul nu a fost implicat în producerea vreunui eveniment rutier dar a fost depistat de catre organele de politie ca urmare a incalcarii normelor rutiere intrucat a condus pe sens interzis expunand totusi pasagerii (trei persoane cu care se mai afla in masina) unui pericol real, imprejurari în care trebuia sa adopte o conduita mai preventiva.

Un alt criteriu care trebuie avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei este cel legat de persoana inculpatului. Instanța a apreciat că trebuie analizate atât aspectele care caracterizează persoana inculpatului anterior săvârșirii faptei ce face obiectul cauzei, pentru a se stabili dacă este vorba de o persoană cu predispoziție spre adoptarea unui comportament infracțional, cât și aspectele care rezultă în privința inculpatului din modul de săvârșire al faptei și conduita ulterioară a acestuia, pentru ca atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare să ducă la atingerea scopului sancționator și preventiv al acesteia, la îndeplinirea funcțiilor pedepsei. În acest sens instanța urmeaza a constata ca inculpatul este o persoana tanara în varsta de 19 ani la data comiterii faptei ( 20 de ani în prezent ) ce beneficiaza de pregatire scolara fiind in prezent student in anul III al Facultatii SEGA Cluj . În ce privește conduita anterioară a inculpatului instanta va constata ca aceasta se afla la prima confruntare majora cu legea penala avand un comportament corespunzator in societate, fiind implicat in diferite actiuni voluntare, culturale aspect ce rezulta atat din lipsa antecedentelor pénale dar si din caracterizarile depuse la dosar si referatul de evaluare efectuât în cauza de Serviciul de Probatiune Cluj.

Cu toate acestea chiar daca imediat după comiterea faptei inculpatul a colaborat cu organele de urmarire penală recunoscând comiterea faptei, pe parcursul urmaririi pénale a revenit asupra declaratiilor initiale, contestand valoarea alcoolemiei si solicitand recalcularea acesteia, noua declaratie fiind dată în mod évident in scopul inlaturarii raspunderii sale pénale, astfel încat atitudinea sa nu poate fi catalogata în totalitate ca loială, chiar daca in fata instantei de judecata a adoptat o pozitie de recunoastere totala, neconditionată, manifestand regret fata de fapta comisa.

Față de complexul împrejurărilor mai sus mentionate, in contextul in care infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legală este totusi o infractiune de pericol, pericol constand tocmai in aceea ca legea a stabilit ca a conduce un autovehicul cu o alcoolemie de peste 0,80 gr%o constituie infracțiune iar pericolul unei astfel de fapte este unul obiectiv, legal si efectiv instanța nu a apreciat oportun a retine in favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare in contextul in care numărul infracțiunilor de conducere a vehiculelor sub influenta alcoolului este in crestere, ceea ce implică din partea instanțelor de judecată aplicarea unor sanctiuni mai severe pentru sanctionarea și reeducarea celor vinovati de comiterea unor astfel de infractiuni .

Complexul imprejurarilor care caracterizeaza fapta comisă face ca in cauza retinerea de circumstante aténuante judiciare in favoarea inculpatului sa nu fie una oportuna si justificata cu atat mai mult cu cat lipsa antecedentelor penale nu semnifica mai mult decât un comportament normal, de conformare a oricarei persoane la normele sociale neputand fi privite izolat sau unilateral, ci in contextul celorlalte criterii menționate anterior, toate aspectele pozitive ce caracterizeaza persoana inculpatului urmând a fi avute în vedere la alegerea sanctiunii ce se va aplica inculpatului. În acelasi sens instanța nu apreciază că modalitătile de individualizare a executarii pedepsei constand in renuntarea la aplicarea pedepsei -neputandu-se aprecia ca fapta prezinta un grad de pericol redus și respectiv amanarea aplicarii pedepsei reprezinta moduri apte de a satisface scopul preventiv special al unei eventuale pedepse.

Cu toate acestea văzând circumstantele in care fapta s-a comis si care imprimă acesteia un grad de pericol social mai scăzut, dar si apectele pozitive ce caraterizeaza persoana inculpatului, faptul ca acesta nu a mai fost implicat in activitati cu caracter infractional, varsta, regretul manifestat de acesta dar si modalitatea in care acesta a perceput experienta procesului penal care l-a maturizat și l-a determinat sa reflecteze, instanța a apreciat ca amenda penala ca sanctiune aplicabila inculpatului este apta de a satisface scopul preventiv special al pedepsei .

Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.15 Cod Penal îndeplinind condițiile de tipicitate, în temeiul art. 396 alin.2 din Codul de Procedura Penală instanța l-a condamnat pe inculpatul M. D. la pedeapsa amenzii in cuantum de 2025 lei (contravaloarea a 135 zile amenda, fiecare in suma de 15 lei ) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. și ped. de art. 336 alin.1 Cod Penal cu reținerea art. 5 Cod Penal, cu aplicarea art. 53 lit. c Cod Penal și art. 61 Cod Penal în condițiile art. 396 alin.10 Cod Procedură Penală, apreciind că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru acesta de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde sub aspectul naturii și cuantumului scopului sancționator și preventiv(special și general) dar si dublului caracter al pedepsei cel coercitiv si cel corectiv.

De asemenea în temeiul art. 63 Cod Penal s-a atras atenția inculpatului cu privire la posibilitatea înlocuirii numărului zilelor-amendă neexecutate cu rea-credință cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

Văzând și prevederile art. 274 alin.1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-N. și inculpatul M. D..

P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-N. a criticat sentinta atacata ca fiind netemeinică si a solicitat desfiintarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în conditiile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 81-82 V.C pen., cu aplicarea art. 5 C pen.

În motivarea apelului s-a arătat că sanctiunea aplicată constând în pedeapsa amenzii într-un cuantum redus că aplicarea unei pedepsei cu amenda si într-un cuantum atât de redus, nu este justificată fata de valoarea alcoolemiei si nu este în măsură să îl determine pe inculpat să resimtă consecințele faptei sale, iar aspectele pozitive retinute pot fi, eventual, valorificate în procesul de individualizare judiciară a pedepsei închisorii ce urmează a fi aplicată inculpatului.

Inculpatul MADARS D. a criticat sentinta apelată ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat, în principal, achitarea sa în baza art.16 lit.b teza I N.C.proc.pen., iar în subsidiar să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei în baza art.396 alin.3 N.C.proc.pen.

În motivarea apelului s-a arătat că în noul sistem procesual, lipsa elementelor constitutive a fost preluată de teza I a art.16 lit.b NCPP, cazul fiind incident nu doar în situația dezincriminării în abstract a unei fapte, ci și în cazul dezincriminării în concret, respectiv atunci când fapta continuă să fie incriminată ca infracțiune, însă a fost restrânsă sfera de incidență a acesteia, astfel încât fapta concretă nu mai întrunește trăsătura tipicității. A mai arătat că sunt îndeplinite condițiile art.80-82 NCP pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei si că datorita comportamentului anterior si în cursul proceuslui penal, precum si educația de care a beneficiat pana la momentul comiterii infracțiunii, va înțelege constrângerea pedepsei chiar și fara executarea ei concreta iar aplicarea măsurii avertismentului îl va preveni pe viitor în legătura cu conduita sa.

Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivit art. 417 al. 2 N.C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:

Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 374 al. 4, 375, 377, 396 al. 10 N.C.proc.pen.

Astfel, s-a retinut în mod corect că în data de 02.05.2013 in jurul orei 00, 30 inculpatul a fost depistat în traficul rutier conducând autovehiculul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din Cluj-N., respectiv pe . direcția . înspre . o îmbibație alcoolică de 1,10 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 01:00 și respectiv 1,05 g 0/00 alcool pur în sânge la ora 02:00, fiind oprit de către un echipaj de poliție întrucât conducea pe . interzis, înspre .( f. 10 dos UP).

Vinovăția inculpatului este pe deplin probată cu declarațiile inculpatului de recunoaștere, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 10), rezultat aparat etilotest (f. 17); buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3366/IX/a/710 din 10.05.2013 (f. 18); buletin de examinare clinică (f. 16), declarații martorului asistent M. I. (f. 27-28, 29); declarațiile martorilor K. D. (f. 21-22, 23), Visciglia D. Giacomo Oliver (f. 24-25, 26) si H. R. O. (f. 30-31).

Raportat la starea de fapt retinută prima instanta a stabilit corect că fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală de o,80gr/%o alcool pur în sânge.

Apărarea privind incidenta art. 16 lit.b teza I N.C.proc.pen., respectiv că fapta nu este prevăzută de legea penală nu poate fi primită.

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea 286/2009 privind Codul penal care în art. 336 al. 1 sanctionează infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Prin decizia nr. 732/2014 Curtea Constitutională a statuat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 al. C.pen. este neconstitutională.

Sub imperiul legii vechi, conform art.87 alin.1 din OUG 195/2002, se sanctiona infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având in sânge o îmbibație alcoolica peste limita legală de 0,80 gr%o.

Potrivit art.4 Cod penal legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

În art.3 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, se precizează că dispozițiile art.4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăției, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

Astfel, având în vedere aceste dispoziții legale precum și cele ale art.16 C.proc.pen. care suprimă distincția între ipoteza neprevederii faptei în legea penală și cea a lipsei unui element constitutiv al infracțiunii, aprecierea intervenției legii de dezincriminare se face prin aprecierea in concreto, în sensul că este vorba despre o dezincriminare atunci când, în raport de legea nouă, fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală.

Analizând prevederile Codului penal, respectiv ale art. 336 alin.1 se observă că nu este restrânsă sfera de incidență a acestora raportat la vechea reglementare a infracțiunii, ambele texte de lege sanctionând conducerea pe drumurile publice a unui vehicul având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală, astfel încât fapta concretă de care este acuzat inculpatul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Considerăm că prin stabilirea neconstitutinalitatii sintagmei ” la momentul prelevării mostrelor biologice” nu atrage consecinta dezincriminării faptei de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală, ci duce la aparitia unui conflict de legi penale în timp si că prin eliminarea sintagmei arătate continutul infractiunii sunt identice cu cele ale art. 87 din OUG nr. 195/2002.

Se are în vedere si art. 6 lit. c din normele metodologice privind recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie care prevede că se recomandă ca prima recoltare să fie efectuată la un interval de timp de până la 30 minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea recoltării de sânge, ceea ce inseamna ca o proba biologica luată înainte sau dupa trecerea primelor 30 de minute poate fi folosita ca si proba in procesul penal.

Totodata inculpatul a invocat rezultatul expertizei de recalculare retroactive a alcoolemiei, insa reamintim inculpatului ca expertiza a fost facuta exclusiv raportat la declaratia sa privind consumul de alcool, declaratie care oricum este neverosimila si nu este sustinuta de probe de vreme ce chiar martorii în compania cărora s-a aflat nu-i confirmă sustinerea privind consumul de băuturi alcoolice, acestia arătând că inculpatul a consumat doar bere. Dar si asa, analizand demersul stiintific al raportului de expertiza retinem ca in jurul orei 01,00 inculpatul atingea valoarea maxima a alcoolemiei, de 1,10 gr %o, respectiv, de 1,05 gr %o la momentul prelevării celei de a doua probe - ora 02,00 conform buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.710/10.05.2013 întocmit de IML Cluj-N.(f.18 dos UP).

Analizand buletinul de analiza toxicologica retinem ca eliminarea alcoolului din organism s-a facut cu o rata de 0,05/ora. Având în vedere că inculpatul a fost suprins în trafic la ora 00,41 când a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,60 mg/alcool pur în aer expirat, si având în vedere că momentul primei recoltări s-a situat la un interval de circa 15 minute fata de cel a opririi în trafic, se poate conchide asupra faptului că acel consum declarat de catre inculpat si mai ales inervalul orar sunt dincolo de adevar.

Cu privire la sanctiunea penală aplicată, Curtea consideră că în mod netemeinic instanta de fond a concluzionat asupra unui grad de pericol redus al infractiunii si că aplicarea pedepsei amenzii realizeaza scopul urmărit prin norma de incriminare. Totodată, raportat la alcoolemia stabilita si conditiile în care s-a comis fapta, solicitarea privind renuntarea la aplicarea pedepsei este nefondată.

Infractiunea comisă de inculpat se caracterizeaza printr-o gravitate sporita, fiind o infractiune de pericol, iar încălcarea valorii sociale ocrotită prin norma penală are de multe ori urmări ce exced siguranța traficului rutier și interferează cu alte valori sociale ocrotite prin norme distincte, cum ar fi integritatea corporală, sănătatea sau chiar viața.

Tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să sancționeze penal cu o pedeapsă cuprinsă între unu și cinci ani închisoare atitudinea unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibatie alcoolica peste limita legală.

Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având in sânge o îmbibație alcoolica de 1,10 gr%o este o infracțiune de pericol, acest pericol constând tocmai in aceea ca legea a stabilit ca a conduce un autovehicul cu o alcoolemie de 0,80 gr%o constituie infracțiune iar pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal si efectiv. Astfel încât a considera ca o astfel de fapta ori alcoolemia redusa este lipsita de pericolul social al unei infracțiuni ar însemna a scoate din sfera penalului ce însăși legea stabilește ca infracțiune.

Alcoolemia de 1,10 gr%o deși este suficienta prin ea însăși pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretata printr-un context mai larg, astfel încât fapta inculpatului este cu atât mai grava cu cat a condus autovehiculul in condițiile unor procese mentale si a unor reflexe fizice alterate . periculoasa prin ea însăși, iar consecințele ce puteau fi produse daca nu urmărite, in orice caz prevăzute si asumate de inculpat dau măsura pericolului social extrem de ridicat al faptei.

Prin fapta săvârșită inculpatul a creat posibilitatea să se fi vătămat grav integritatea corporală a unor persoane fizice sau să intervină decesul acestora, iar acesta a avut un grad ridicat de alcoolemie în sânge de 1,10 gr%o. Se va avea în vedere traseul și ora la care inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice, pe o stradă când traficul este in general intens si care cumulata cu întârzierea reacțiilor putea sa aibă consecințe grave, iar inconștiența inculpatului a expus participanții la trafic unui pericol ce putea interveni in orice moment.

Este adevărat că inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, se află la prima încălcare a legii penale, dar însă obiectul prezentului dosar îl constituie o infracțiune de pericol cu posibile consecințe nefaste pentru ceilalți participanți la trafic.

Cu privire la persoana inculpatului, acesta a manifestat lipsa de responsabilitate deoarece, deși consumase băuturi alcoolice, a condus autoturismul pe drumurile publice, pe timp de noapte când oboseala este de natura a potenta efectele negative ale consumului de acool în sensul diminuării semnificative a aptitudinilor fizice și psihice, având în masina doi pasageri, expunându-i astfel posibilitatii de a fi victime ale unui accident rutier cu consecinta punerii în pericol a securitătii circulației pe drumurile publice. De altfel, este binecunoscut faptul că, alcoolul diminuează simțurile puterii de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacție, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor și al încălcărilor de lege crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerat

Totodată, se constată împrejurarea că acest fenomen al conducerii sub influența băuturilor alcoolice cunoaște o creștere accentuată, fapt ce creează un sentiment de insecuritate pentru toți participanții Ia trafic, acestora fiindu-le puse în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori garantate constituțional, precum și un sentiment de nemulțumire a opiniei publice, care constată urmările deseori tragice ale acestui fenomen. De aceea, aplicarea unei sanctiuni blânde ar putea genera o creștere a fenomenului menționat, putând încuraja consumul de alcool și apoi conducerea unor autovehicule pe drumurile publice, repercusiunile juridice ale faptelor de acest gen fiind aproape irelevante.

F. de considerentele enuntate Curtea consideră că doar aplicarea unei pedepse constând în închisoare este în măsură să asigure functia de reeducare a inculpatului, precum si realizarea rolului de prevenție generală și specială a sanctiunii penale.

Cu privire la stabilirea legii penale mai favorabile aplicabile în cauză, Curtea va avea în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 care arată că "... lex mitior trebuie să fie stabilită în concreto, adică judecătorul trebuie să confrunte fiecare lege penală aplicabilă (cea veche și cea nouă) cu faptele specifice cauzei, cu scopul de a stabili care ar trebui să fie pedeapsa în cazul în care se aplică fie legea veche, fie cea nouă.

După stabilirea pedepselor care rezultă din legile aplicabile și în lumina faptelor cauzei, trebuie să se aplice legea care este efectiv cea mai favorabilă acuzatului." Totodată, "pentru a stabili care este lex mitior în temeiul art. 7 paragraful 1 din Convenție, trebuie să se procedeze, de asemenea, la o comparație globală a regimului represiv al fiecăreia din legile penale aplicabile în cazul acuzatului (metoda comparației globale).

Asa fiind, Curtea retine că legea penală favorabilă în cazul inculpatului este legea penală veche, respectiv art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 deoarece sub aspectul modalitatii de individualizare a executării pedepsei oferă conditii mai blânde decât actuala reglementare, art. 81 din vechiul Cod penal, spre deosebire de amânarea aplicării pedepsei prev. de art. 83 din Codul penal, implicând mai puține obligații de respectat în sarcina celui condamnat

Pentru aceste motive, potrivit art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. se va admite apelul declarat în cauză P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., iar sentinta apelată se va desfiinta în latura penală si, judecând, se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 5 N.C.pen. si art. 396 al. 10 C.proc.pen. apreciind că este o sanctiune justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și finalitatea acesteia, respectiv exemplaritatea și prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen.

Potrivit art. 71 C.pen. de la data rămânerii definitive a sentintei si până la executarea acesteia inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art. 62 lit. a teza II si lit b V.C.pen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a si lit. b V.C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate.

Curtea reține că prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii raportat la gravitatea faptei, nu se impune ca inculpatul să fie decăzut din dreptul de acces în funcții de demnitate publică sau în legătură cu funcția publică în stat, deoarece severitatea unei astfel de interdicții, semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional nu este justificată și în legătură directă cu tipul infracțiunii reținute în cauză.

Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C.pen. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza S. și P. c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.

Constatând îndeplinite condițiile prevăzute în art. 81, 82 V.C.pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenul de încercare de 3 ani si 2 luni, Curtea apreciind că scopul prevăzut de art. 52 V.C.pen. poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, remarcând că acesta nu prezintă o periculozitate care să justifice o pedeapsa cu executare sau impunerea unor măsuri de supraveghere, că scopul legal al pedepsei aplicate poate fi realizat cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând si că îndreptarea inculpatului poate avea loc și fără executarea efectivă a pedepsei.

Potrivit art. 359 V.C.proc.pen. se va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate prev.de art.83 V.C.pen..

În temeiul art. 71 al.5 V.C.pen. pe durata termenului de încercare se va suspenda si executarea pedepselor accesorii.

Vor fi mentinute restul dispozitiilor sentintei penale atacate.

Pe cale de consecinta, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefundat apelul inculpatului declarat împotriva aceleiasi sentinte penale.

Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească suma de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul cheltuielilor judiciare vor rămâne în sarcina statului în temeiul art. 192 al. 3 C.proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-N. împotriva sentinței penale nr. 1466 din 12.12.2014 a Judecătoriei Cluj-N. pe care o desființează cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate si reținerea art. 5 N.C.pen.

Judecând în aceste limite, condamnă inculpatul M. D., pentru comiterea infracțiunii de infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o alcoolemie peste limita legală prev. și ped. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.proc.pen. si art.5 cod penal la pedeapsa de 8 luni închisoare.

Aplică art. 71, 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b C.pen.

În baza art. 81, 82 V.C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni.

Aplică art. 71 al. 5 C.pen.

Pune în vedere dispozițiile art. 83 C.pen.

Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Respinge apelul declarat de inculpatul M. D. împotriva sentinței penale nr. 1466/12.12.2014 a Judecătoriei Cluj-N..

Obligă inculpatul să plătească suma de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V. V. A. L. H.

GREFIER,

C. C.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./07.04.2015

Jud.fond. T. L. I.

← Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia...		Mandat european de arestare. Sentința nr. 172/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia nr. 350/2015. Curtea de Apel CLUJ