Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 995/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 995/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 408/328/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ nr. 995/A/2015

Ședința publică din data de 09 septembrie 2015

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: I. – C. M.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: D. S.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către partea civilă B. L. ROMÂNIA S.A. împotriva sentinței penale nr. 385/08.12.2014, pronunțate de către Judecătoria T., în dosar nr._, în care inculpata P. M. D. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria T., dat în dosarul de urmărire penală nr. 1820/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prevăzute de art. 26 și art. 27 alin. 1, 2 și 4, lit. a din Legea 365/2002 și art. 290, alin. 1 din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a din vechiul Cod penal.

La apelul nominal, se prezintă inculpata P. M. D. personal, lipsind reprezentantul părții civile B. L. ROMÂNIA S.A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că a fost înregistrat la dosar, în data de 21 aprilie 2015, din partea părții civile, un script prin care arată că își înțelege să își retragă apelul.

Curtea pune în discuția părților prezente manifestarea de voință exprimată de către partea civilă B. L. ROMÂNIA S.A. prin script înregistrat la dosar în data de 21 aprilie 2015.

Inculpata P. M. D. solicită instanței să ia act de retragerea apelului de către partea civilă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să ia act de manifestarea de voință exprimată de către partea civilă.

Inculpata P. M. D., având ultimul cuvânt, solicită să se ia act de retragerea apelului de către partea civilă.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 385 din 8 decembrie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei T., în temeiul art. 386, alin. 1 s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei P. M.-D.(fostă S.) după cum urmează:

din

- fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. de art. 26 și art. 27 alin. 1, 2 și 4, lit. a din Legea 365/2002 și art. 290, alin. 1 din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art. 33, lit. a din vechiul Cod penal

în

-delapidare prev. de art. 215 ind. 1, alin. 1 din vechiul Cod penal,

-fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290, alin. 1, cu aplicarea art. 41, alin. 2 din vechiul Cod penal,

cu aplicarea art. 33, lit. a din vechiul Cod penal, totul cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

În temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpata P. M.-D. (fostă S.), fiica lui V. și M., născută la data de 18.08.1965, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, cetățean român, fără antecedente penale, cu studii superioare, domiciliată în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, C.N.P._, după cum urmează:

I. La o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 215 ind. 1, alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

II. La o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290, alin. 1, cu aplicarea art. 41, alin. 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

În temeiul art. 34, alin. 1, lit. b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatei pedeapsa ce mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

În temeiul art. 86 ind. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 86ind. 2 din vechiul Cod penal(pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un termen de 2 ani).

În temeiul art. 86ind. 3 alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, pe durata termenului de încercare, inculpata s-a supus următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta;

- să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 86 ind. 4 din vechiul Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 25, alin. 3 din Codul de procedură penală s-a desființat, în întregime, următoarele înscrisuri:

- „Cerere de închidere cont” din 04.05.2011 – fila 107 dosar U.P.;

- Chitanță ridicare numerar pentru suma de 5.297, 00 euro, din data de 04.05.2014 – fila 108 dosar U.P.;

În temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală s-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligată inculpata P. M.-D., în solidar cu partea responsabilă civilmente B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata în favoarea părții civile C. R. domiciliat în mun. T., ., ., jud. Cluj, a sumei de 5297 euro(echivalentul în lei la data plății) împreună cu dobânda legală calculată de la data de 04.05.2011 până la data plății.

În temeiul art. 276, alin. 1 și alin. 4 raportat la art. 274, alin. 3 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civilă după cum urmează:

- suma de 100 de euro(echivalentul în lei la data plății) și suma de 549 lei;

- suma de 2258 lei reprezentând onorariu avocațial.

În temeiul art. 274, alin. 1 și alin. 3 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei(200 lei avansate în cursul urmăririi penale și 300 lei în cursul judecății).

Pentru a se dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 1820/P/2011 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria T. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei P. M.-D.(fostă S.), fiica lui V. și M., născută la data de 18.08.1965, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, cetățean român, fără antecedente penale, cu studii superioare, domiciliată în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, C.N.P._, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. de art. 26 și art. 27 alin. 1, 2 și 4, lit. a din Legea 365/2002 și art. 290, alin. 1 din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art. 33, lit. a din vechiul Cod penal.

Prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:

Partea vătămata C. R. a deschis la data de 03.08:2010 la banca B. L. România SA - Sucursala T., un depozit bancar „Zefir” cu nr._, pentru suma de 21.000 Iei.

La data de 19.10.2010, deoarece era plecat în străinătate, în Portugalia, partea vătămată C. R. a împuternicit-o pe soacra sa, martora G. C., să semneze în numele acestuia prelungirea contractului de depozit, aceasta fiind împuternicită cu drept de semnătură individual pe cont.

În luna aprilie a anului 2011, partea vătămată C. R. a fost încunoștințat de către inculpata P. M. D., angajata B. L. România S.A. - Sucursala T. și totodată administratorul contului aparținând părții vătămate, despre faptul că sucursala din mun. T. a băncii urmează să fie închisă, iar partea vătămata i-a solicitat acesteia să-i transfere suma de bani existentă în depozit, într-un cont deschis pe numele părții vătămate la o bancă cu sediul în Portugalia.

La data de 04.05.2011, inculpata P. M. D., a completat în fals o cerere de închidere a contului deschis pe numele părții vătămate C. R., cerere pe care apărea ca titular martora G. C..

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 05.04.2013 a reieșit faptul că scrisul depus pe cererea de închidere a contului a fost executat de către inculpata P. M. D..

La aceeași dată, respectiv 04.05.2011 inculpata P. MIRBLA D. a ridicat în numerar din contul RO62DAFB_EUOT, aparținând părții vătămate C. R., suma de 5297 euro, semnând în dreptul rubricii semnătură client cu numele martorei G. C..

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 4601 din 17.02.2012 a reieșit faptul că semnăturile de pe cererea de închidere cont și de pe formularul de ridicare numerar nu au fost efectuate de către martora G. C. și că aceste semnături sunt contrafăcute prin copiere, fiind probabil efectuate după aceeași semnătură model.

Martora G. C. a fost supusă unei constatări tehnico-științifice - testare poligraf, iar cu privire la întrebările relevante cauzei ce i-au fost adresate, respectiv „În data de 04.05.2011, d-ta ai solicitat închiderea contului bancar al lui C. R. la banca L.?”, „În data de 04.05.2011, d-ta ai ridicat suma de 5279 euro din contul lui C. R.?” și ,În data de 04.05.2011, d-ta ai semnat sau completat vreun act la banca L. din mun. T.?”răspunsurile negative „nu au produs modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat”.

Cu ocazia audierii sale, în faza actelor premergătoare, inculpata P. M. D. a arătat faptul că în data de 04.05.2011 s-a prezentat la sediul L. România S.A. - Sucursala T., martora G. C., persoană împuternicită pe contul părții vătămate C. R. și că aceasta a solicitat închiderea depozitului și ridicarea sumei de bani existente în aceste cont.

Inculpata a arătat faptul că ea personal a completat formularul de închidere cont, motivând această acțiune prin faptul că în majoritatea cazurilor proceda în acest fel cu scopul de a veni în ajutorul clientului băncii. Totodată, inculpata P. M. D. a mai arătat și faptul că martora G. C. a semnat atât formularul de închidere cont cât și chitanța de ridicare numerar. Aceste aspecte arătate de către învinuită sunt contrazise de concluziile rapoartelor de constatare grafice ce denotă faptul că semnătura de pe cele două documente a fost contrafăcută.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, dar și din declarația inculpatei P. M. D. nu rezultă date cu privire implicarea altor persoane în comiterea faptelor, ca atare se desprinde concluzia că cele două documente la care se face referire mai sus au fost falsificate de către inculpata P. M. D. și că suma de 5279 de euro a fost însușită de către aceasta.

Totodată, analizând probele administrate reiese faptul că inculpata P. M. D. a completat în fals cererea de închidere cont(fapt rezultat din declarația inculpatei și raportul de constatare grafică nr._ din 05.04.2013), a procesat operațiunea de închidere a contului în baza de date a băncii și a ridicat suma de 5279 do euro din contul părții vătămate C. R.(aspect reliefat de chitanța de ridicare a banilor.

Astfel, concluzionând P. arată că inculpata P. M. D. a operat fără acordul titularului contului la închiderea contului, a închis acest cont prin folosirea unei declarații false, a retras suma de bani aflată în acest cont prin efectuarea unor operațiuni financiare în mod fraudulos și totodată a falsificat înscrisurile ce atestă aceste activități nelegale.

Pentru dovedirea stării de fapt expuse, în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: plângere și documente atașate, declarațiile părților vătămate, declarațiile învinuitei, declarațiile martorilor, documente bancare, rapoarte de constatare tehnico-științifică, cele două înscrisuri falsificate, documente bancă, fișa postului, contracte de angajare învinuită, cazierul judiciar.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale incidente, instanța a reținut următoarele:

Din analiza probatoriul administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești rezultă următoarea stare de fapt:

La data de 03.08.2010 partea civilă C. R. a deschis la banca B. L. România SA - Sucursala T., un depozit bancar „Zefir” cu nr._, pentru suma de 21.000 lei(f. 12, 65-88 dosar U.P.).

La data de 19.10.2010, întrucât era plecat în străinătate(în Portugalia), partea civilă C. R. a împuternicit-o pe soacra sa, martora G. C., să semneze în numele acestuia prelungirea contractului de depozit, aceasta fiind împuternicită cu drept de semnătură individual pe cont, așa cum rezultă din plângerea(f. 7-8 dosar U.P.) și declarația părții civile(17-18 dosar U.P.), din declarația martorei G. C.(f. 66-67 dosar instanță) și din „Cererea de modificare dosar client” din 19.10.2010(f. 89 dosar U.P.). Ulterior, martora G. C. s-a prezentat, pentru prelungirea contractului, de mai multe ori la sediul băncii, unde s-a cunoscut cu inculpata P. M. D. - angajată a băncii în funcția de casier.

În cursul lunii aprilie 2011 inculpata P. M. D., a contactat telefonic partea civilă C. R. spunându-i că banca(Sucursala T.) urmează să se închidă și să se decidă astfel ce va face cu banii. Partea civilă a solicitat ca suma de bani să-i fie transferată într-un cont bancar în Portugalia.

La data de 04.05.2011, inculpata a completat în fals o cerere de închidere a contului deschis pe numele părții vătămate C. R., cerere pe care apărea ca fiind formulată de martora G. C.(107 dosar U.P.). La aceeași dată, inculpata a ridicat în numerar din contul RO62DAFB_EU01 aparținând părții civile C. R., suma de 5297 euro pe care și-a însușit-o, întocmind în fals o chitanță din care rezultă că banii au fost ridicați de martora G. C.(f. 108 dosar U.P.).

Inculpata a contrafăcut cele două semnături, prin copiere, folosindu-se de documente semnate anterior de către martora G. C..

Aceste aspecte esențiale sunt reținute de către instanță analizând în principal raportul de constatare tehnico-științifică(grafoscopică), chitanța și cererea falsificate, declarațiile inculpatei, declarațiile martorei G. C., raportul de constatare tehnico-științifică(privind comportamentul simulat), adresele comunicate de către bancă la solicitarea instanței, astfel:

În declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanței martora G. C. arătă că nu a ridicat sumele din contul părții civile(26-29 dosar U.P., f. 66 dosar instanță).

Veridicitatea susținerilor martorei este confirmată, printre altele, de concluziile raportul de constatare tehnico-științifică(privind comportamentul simulat) din care rezultă că aceasta nu a mințit atunci când, întrebată dacă a solicitat închiderea contului bancar, dacă a semnat vreun act în 04.05.2011 la bancă sau dacă a ridicat suma de bani, a răspuns negativ(f. 126-128).

În data de 01.10.2014, fiind audiată în fața instanței, inculpata a arătat că martora G. C. a semnat în față sa și că nicio altă persoana nu a intrat în posesia chitanței de la listare până la semnarea acesteia – declarație inculpată(f. 139 verso dosar instanță):

„ Întrebare: din momentul în care listați chitanța la casierie pentru plata numerarului până în momentul în care se semnează mai are altcineva posesia acelei chitanțe, în afară de dvs. și client:

Răspuns: nu există o altă persoană care să aibă posesia chitanței. Se listează chitanța, iar clientul semnează în fața mea. Îmi păstrez un exemplar, după care plătesc banii.”

Întrebare: așa ați procedat și în cazul doamnei G., a semnat în față dvs.?

Răspuns: da, așa am procedat, a semnat în fața mea.(…).”

Analizând chitanța eliberată la data de 04.05.2011 din mențiunile efectuate în mod automat pe aceasta rezultă/se confirmă că a fost eliberată de către „Casier: PESTEAN/PESTEAN M.”(f. 108 dosar instanță).

Inculpata recunoaște că a depus scrisul de completare pe cererea de închidere cont ca o formă de ajutor a clientului însă nu a executat semnătura(f. 24 verso dosar U.P.).

Din raportul de constatare tehnico-științifică (grafoscopică) referitor la cererea și chitanța susmenționate rezultă că semnăturile depuse pe acestea „nu au fost executate de numita G. C.” și că acestea au fost „contrafăcute prin copiere, fiind probabil executate după aceeași semnătură”(f. 109 – 118 dosar U.P.).

Inculpata susține că a încercat transferul sumei de bani în contul din Portugalia, așa cum a solicitat parte civilă, însă din cauză că operațiunea de transfer a eșuat din cauza unei erori legate de codul IBAN comunicat partea civilă a solicitat eliberarea banilor în numerar martorei G. C..

La solicitarea instanței banca a comunicat(f. 81 dosar instanță) că plata valutară din 10.12.2010 a fost introdusă în sistemul informatic și a fost rejectată pentru a se corecta IBAN și bancă beneficiar anexând și copia declarației de plată externă (f. 82 dosar instanță). Totodată banca a arătat că în luna aprilie 2011 pe conturile clientului C. R. nu a fost înregistrată în sistemul informatic nici un fel de operațiune de transfer către Portugalia.

Din această declarație rezultă că, așa cum a arătat și banca în răspunsul trimis instanței, cererea eșuată de transfer a avut loc în 10.12.2010 prin urmare cu mult înainte de discuțiile dintre inculpată și partea civilă referitoare la închiderea băncii.

Ulterior primirii acestui răspuns instanța a audiat din nou inculpata(f. 139 verso dosar instanță):

„ Întrebare: partea vătămată a solicitat transferul banilor în Portugalia înainte sau după ce i-ați comunicat că se închide banca?

Răspuns: a solicitat acest lucru după ce i-am comunicat că se închide banca.

Întrebare: Când ați aflat că se închide banca și când i-ați comunicat acest lucru părții vătămate

Răspuns: am aflat în februarie 2011 și i-am comunicat in martie-aprilie 2011”

În continuare, fiindu-i prezentată declarația de plată externă din 10.12.2010 inculpata arătă că există o a doua declarație de plată externă din aprilie 2011. Însă, așa cum s-a arătat mai sus, din răspunsul băncii rezultă că în luna aprilie 2011 pe conturile clientului C. R. nu a fost înregistrată în sistemul informatic nici un fel de operațiune de transfer către Portugalia. Același aspect rezultă și din răspunsul la o nouă solicitare efectuată de instanță(f. 155, f. 158 dosar instanță).

Sunt infirmate astfel susținerile inculpatei referitoare la o existenta unei încercări eșuate de transfer a banilor în Portugalia în cursul lunii aprilie 2014 care ar fi determinat partea civilă să solicite remiterea banilor în numerar soacrei sale.

Martora O. C.(f. 70 dosar instanță) arată că a văzut-o pe martora G. C. la sediul băncii atunci când a fost efectuată plata însă nu a văzut-o luând banii efectiv întrucât era un stâlp de susținere care-i bloca vederea. Față de ansamblul probatoriului analizat mai sus instanța apreciază că martora O. C. fie a încercat cu bună-știință favorizarea inculpatei fie martora G. C. a fost într-adevăr la sediul băncii în acea zi însă nu a ridicat banii. În declarația din data de 25.06.2014(f. 66 verso) martora G. C. arată că: „(...)doamna P. m-a chemat la banca și mi-a spus că s-a rezolvat cu contul și a transferat banii. Nu am semnat nimic cu acea ocazie”. Este astfel posibil ca martora G. C. să fi fost chemată, să se fi deplasat la bancă și să fi fost văzută de martora O. C. chiar în ziua în care inculpata și-a însușit banii.

Nu în ultimul rând instanța a constatat că inculpata nu avea nicio atribuțiune stabilită prin fișa postului care să o oblige sau să o îndreptățească să contacteze telefonic pe partea civilă în legătură cu aspectele legate de contul respectiv. Inculpata avea, încă de la data deschiderii contului, atribuțiuni de casieră și nu de administrator al vreunui cont așa cum s-a reținut în actul de sesizare.

Într-adevăr inculpata a îndeplinit anterior datei de 03.08.2010(data deschiderii contului) funcția de „Administrator cont- Front Office”(f. 161 dosar U.P.) sau de „Manager Relații cu clienții”(f. 168 dosar U.P.) însă conform actului adițional la contractul de muncă din data de 27.08.2009(f. 169 dosar U.P.) inculpata îndeplinea, de la data actului adițional(27.08.2009), funcția de casier - fișa postului(f. 94 dosar instanță).

Din analiza probatoriului expusă mai sus, rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpata este cea care a ridicat și și-a însușit suma de bani din contul părții civile și a completat în fals cererea de închidere a contului și chitanța pentru a justifica lipsa banilor.

În privința încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei instanța a constatat următoarele:

Art. 1 pct. 11 din Legea 365/2006 definește instrumentul de plată electronică ca fiind „un instrument care permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de operațiuni:

a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare;

b) retrageri de numerar, precum și încărcarea și descărcarea unui instrument de moneda electronica.”

Art. 26 din Legea 365/2006 incriminează „Falsul în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plata electronica” astfel:

„Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituții bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice autorizate în condițiile legii să emită instrumente de plată electronică sau să accepte tipurile de operațiuni prevăzute la art. 1 pct. 11, în vederea emiterii sau utilizării unui instrument de plata electronică, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.”

Articolul 27 din Legea 365/2006 incriminează „Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos” astfel:

„(1) Efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui instrument de plata electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul titularului instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 12 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea neautorizata a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.

(...)

(4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, daca faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârșite de o persoana care, in virtutea atribuțiilor sale de serviciu:

a ) realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plata electronică ori efectuării tipurilor de operațiuni prevăzute la art. 1 pct. 11; (...)”

Într-un mod cu totul evident, atât raportat la starea de fapt reținută de către instanță cât și la cea reținută prin rechizitoriu, faptele inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. art. 26 și art. 27 alin. 1, 2 și 4, lit. a din Legea 365/2002. Inculpata nu a efectuat vreo declarație necorespunzătoare adevărului în vederea emiterii sau utilizării unui instrument de plata electronică și nici nu a efectuat niciuna dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11 din Legea 365/2006.

Inculpata avea calitatea de funcționar(angajat) al băncii B. L. România SA - Sucursala T. din 20.01.1992(f. 93 dosar instanță). Din actul adițional la contractul de muncă din data de 27.08.2009(f. 169 dosar U.P.) și din fișa postului(f. 94 dosar instanță) ale inculpatei rezultă că aceasta era angajată în funcția de casier și că avea atribuții de gestiune(sume de bani):

- (...)asigură manipularea, recepționarea, înregistrarea, verificarea, împachetarea, securitatea numerarului(...);

- primește depunerile în numerar ale agenților economici, de la persoane fizice/juridice(...);

- efectuează plăți în numerar(...)

- verifică înregistrarea tuturor operațiunilor proprii în registrele de evidență(...)”

Inculpata avea calitatea de funcționar și pe aceea de gestionar și și-a însușit sumele de bani pe care le gestiona. Ținând cont de aceste aspecte precum și de starea de fapt descrisă mai sus, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidareprev. de art. 215 ind. 1, alin. 1 din vechiul Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290, alin. 1, cu aplicarea art. 41, alin. 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 33, lit. a din vechiul Cod penal.

Relațiile dintre bancă și partea civilă erau guvernate, în esență, de un contract de depozit având ca obiect sumele de bani(depozitarea sumelor de bani). Partea civilă era proprietarul acelor sume de bani iar banca depozitarul acestora. Prin urmare, prejudiciul cauzat prin faptele inculpatei a fost cauzat direct părții civile chiar dacă atribuțiunile de gestiune au fost acordate inculpatei de către bancă(depozitarul sumelor de bani).

Prevederile art. 215 ind. 1 din vechiul Cod penal care incrimina infracțiunea de delapidare nu impuneau ca persoana(fizică sau juridică) care acordă atribuțiunile de gestiune sau administrare sa fie și proprietarul sumelor sau a bunurilor cu privire la care se exercită acele atribuțiuni. Cu alte cuvinte, persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii de delapidare nu trebuie să fie în mod necesar cea care a acordat atribuțiunile de gestiune sau administrare care au oferit prilejul săvârșirii faptei.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 386, alin. 1 a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei P. M.-D.(fostă S.) după cum urmează:

din

în

- delapidare prev. de art. 215 ind. 1, alin. 1 din vechiul Cod penal,

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290, alin. 1, cu aplicarea art. 41, alin. 2 din vechiul Cod penal,

cu aplicarea art. 33, lit. a din vechiul Cod penal.

Ținând cont de modalitățile de individualizare a executării pedepsei respectiv de conținutul măsurilor(de supraveghere) dispuse în cazul executării pedepsei sub supraveghere, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. la art. 72 din vechiul Cod penal și limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.

De asemenea s-a avut în vedere instanța va avea în vedere pe de o parte, prejudiciul cauzat,faptul că inculpata nu a recunoscut săvârșirea faptelor și că a încercat să o facă răspunzătoare de lipsa banilor pe martora G. C. iar pe de altă parte lipsa antecedentelor penale și situația familială a inculpatei(mamă a doi copii, divorțată).

Fată de cele arătate mai sus:

În temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală a fost condamnată inculpata P. M.-D.(fostă S.), fiica lui V. și M., născută la data de 18.08.1965, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, cetățean român, fără antecedente penale, cu studii superioare, domiciliată în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, C.N.P._, după cum urmează:

I. La o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 215 ind. 1, alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

II. La o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290, alin. 1, cu aplicarea art. 41, alin. 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

În temeiul art. 34, alin. 1, lit. b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatei pedeapsa ce mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal;

Ținând cont de lipsa antecedentelor penale și de situația familială a inculpatei instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat și fară privare de libertate însă, cu stabilirea unor măsuri de supraveghere. Prin urmare, în temeiul art. 86 ind. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 86ind. 2 din vechiul Cod penal(pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un termen de 2 ani).

În temeiul art. 86ind. 3 alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, pe durata termenului de încercare, inculpata s-a supus următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta;

- să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 86 ind. 4 din vechiul Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 25, alin. 3 din Codul de procedură penală s-a desființat, în întregime, următoarele înscrisuri:

- „Cerere de închidere cont” din 04.05.2011 – fila 107 dosar U.P.;

- Chitanță ridicare numerar pentru suma de 5.297, 00 euro, din data de 04.05.2014 – fila 108 dosar U.P..

În privința acțiunii civile instanța a reținut următoarele:

Instanța a obligat inculpata la plata în favoarea părții civile a sumei de bani însușite(5297 euro), așa cum s-a arătat mai sus, împreună cu dobânda legală de la data 04.05.2011(data însușirii sumei de bani) până la data plății integrale a sumei.

Nu s-a putut reține, cu certitudine, că partea civilă ar fi păstrat sumele de bani în contul băncii L. sau în contul altor bănci unde ar fi obținut o dobândă contractuală echivalentă, astfel că instanța nu a putut obliga inculpata la plata dobânzii contractuale practicate de banca L..

Acordarea dobânzii legale constituie o compensație echitabilă și suficientă pentru lipsirea părții civile de folosința sumei de bani pe care și-a însușit-o inculpata.

Practica constantă și unitară a instanțelor de judecată este în sensul că răspunderea comitentului(B. L. România S.A) pentru prepus(inculpată) este atrasă pentru tot ceea ce prepusul săvârșește în exercițiul normal al funcției și totodată pentru ceea ce depășește funcția dacă există o legătură de cauzalitate între funcția încredințată și fapta ilicită, dacă fapta a fost săvârșită în interesul comitentului sau cel puțin dacă există aparența că fapta a fost săvârșită în interesul comitentului.

Inculpata a săvârșit faptele în calitate de angajat al băncii, în exercițiul atribuțiunilor stabilite de bancă și în timpul programului de muncă obișnuit. Față de aceste împrejurări instanța a apreciat că sunt îndeplinite, cu prisosință, condițiile pentru a atrage răspunderea civilă delictuală a B. L. România S.A pentru faptele comise de prepusul său inculpata P. M.-D..

Astfel, în temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata în favoarea părții civile C. R. domiciliat în mun. T., ., ., jud. Cluj, a sumei de 5297 euro(echivalentul în lei la data plății) împreună cu dobânda legală calculată de la data de 04.05.2011 până la data plății.

În temeiul art. 276, alin. 1 și alin. 4 raportat la art. 274, alin. 3 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civilă după cum urmează:

- suma de 100 de euro(echivalentul în lei la data plății) și suma de 549 lei(f. 24, 160 dosar instanță);

- suma de 2258 lei reprezentând onorariu avocațial(f. 161 dosar instanță).

Instanța nu a obligat inculpata la plata cheltuielilor de transport efectuate de numita C. I. pentru deplasarea din în 27.07.2013/31.07.2013(f. 25) din moment de aceasta nu a fost citată sau audiată de către organele de urmărire penală, deplasarea efectuându-se în interes personal.

În temeiul art. 274, alin. 1 și alin. 3 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente B. L. România S.A.(J_, C.U.I._), la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei(200 lei avansate în cursul urmăririi penale și 300 lei în cursul judecății).

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea responsabilă civilmente B. L. ROMÂNIA SA, apel pe care l-a retras conform scriptului depus la dosar la fila 9 din 21 aprilie 2015.

Așa fiind, Curtea în baza art. 415 Cod procedură penală va lua act de retragerea apelului.

În baza art.275 alin.2 C.p.p va fi obligată apelanta la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Ia act de retragerea apelului declarat de către partea responsabilă civilmente B. L. România S.A. împotriva Sentintei penale nr.365/08.12.2014 a Judecătoriei T.

În baza art.275 alin.2 C.p.p. obligă pe apelantă la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 09.09. 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

D. PURICEIOANA C. M.

GREFIER

N. N.

Red. D.P./M.N.

4 ex./14.09.2015

Jud.fond.-V. L.

← Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr....		Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Încheierea nr.... →

Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 995/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Decizia nr. 995/2015. Curtea de Apel CLUJ