Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 329/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 329/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 24064/211/2014

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 8428

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 329/A/2015

Ședința publică de la 05 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – V. G.

JUDECĂTOR - M. R.

GREFIER - A. B. H.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost reprezentat prin procuror – A. S.

S-a luat spre examinare apelul formulat de către inculpatul L. M. împotriva sentinței penale nr.21 din 9.01.2015 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._, în care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. dat în dosarul de urmărire penală nr.9733/P/2014 pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal rap. la art. 234 al. 1 lit. d Cod penal, cu aplic. art.41 al.1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. M. în stare de arest, asistat de avocat desemnat din oficiu D. I. din Baroul Cluj cu împuternicire la dosar, lipsă fiind partea civilă C. G. I. și reprezentantul legal al acesteia C. C. A..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că inculpatul L. M. menține apelul formulat împotriva sentinței penale nr.21 din 9.01.2015 a Judecătoriei Cluj-N. și este de acord să fie asistat de avocatul desemnat din oficiu.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra apelului inculpatului.

Avocatul inculpatului, în temeiul art. 421 al.2 lit. a CPP, solicită admiterea apelului ca fiind fondat declarat. În acest sens, arată că în cuprinsul sentinței penale atacate s-a reținut starea de recidivă postcondamnatorie, aspect necontestat de către inculpat, însă existența unei hotărâri de condamnare nu constituie motiv pentru aplicarea unei pedepse într-un cuantum ridicat. Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv vârsta relativ tânără și nivelul educațional relativ scăzut, acesta având doar studii gimnaziale, apreciază fondat apelul inculpatului, relațiile sociale protejate de dispozițiile legale prev. de art.234 Cod penal fiind afectate la nivel mediu. Cu toate că în speță este vorba despre infracțiunea de tâlhărie calificată, apreciază că se poate proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate de către Judecătoria Cluj-N. prin sentința penală nr.21 din 9.01.2015.

Pentru motivele arătate mai sus, apreciază fondat apelul declarat de către inculpatul L. M..

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii de reindividualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în cauză acesta fiind cercetat și condamnat pentru comiterea unei infracțiuni grave, respectiv aceea de tâlhărie calificată prevăzută de art. 223 și art. 224 NCP, faptă comisă pe stradă, unde inculpatul a acostat o persoană necunoscută, căreia i-a smuls telefonul și a lovit-o.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța a reținut că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în termenul liberării condiționate și având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de Noul Cod penal, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare, a stabilit o pedeapsă îndreptată spre minimul special prevăzut de lege, iar ca urmare a revocării liberării condiționate, s-a adăugat restul de pedeapsă de 481 zile.

Prin urmare, în raport de circumstanțele reale și personale, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în mod corect, astfel că solicită a se respinge apelului acestuia și a se dispune obligarea lui la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul L. M., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.

CURTEA

Prin sentința penală nr.21/09.01.2015 a Judecătoriei Cluj-N., în temeiul art. 386 din C.p.p.,a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorul inculpatului L. M. în privința inculpatului V. A. C., din infracțiunea de tâlhărie calificată în infracțiunea de lovire sau alte violențe.

A fost admisă cererea formulată de procuror și reține incidența circumstanței agravante legale generale prevăzute de art. 77 lit. d) din C.p. în privința inculpatului L. M..

În temeiul art. 396 alin. (2) din C.p.p., a fost condamnat inculpatul L. M., aflat în stare de arest preventiv, fiul lui natural și M., născut la data de 08.11.1991, în Cluj-N., domiciliat în Mun. G., ., ., (fără forme legale în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj), posesor al C.P. ..C. nr._, CNP_, necăsătorit, cetățenia română, fără obligații militare, studii gimnaziale, fără loc de muncă, fără ocupație, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p., rap. la art. 77 lit. b) și art. 78 din C.p.

În raport cu art. 41 din C.p., s-a constatat că inculpatul L. M. a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie și în termenul de încercare a liberării condiționate.

În temeiul art. 104 alin. (2) din C.p. rap la art. 43 alin. (1) din C.p.,s-a revocat liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 1140/01.08.2014 a Judecătoriei Bistrița și dispune executarea restului de pedeapsă de 481 de zile.

S-a adăugat pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință la restul de pedeapsă de 481 de zile rămas ca urmare a revocării liberării condiționate, urmând ca inculpatul L. M. să execute în final pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 481 (patrusuteoptzecișiunu) de zile, în regim de detenție.

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și alin. (3) și (5) din C.p., art. 67 alin. 1) și (2) din C.p., art. 68 alin. (1) lit. c) din C.p., s-a interzice inculpatului L. M. exercitarea, pe o durata de 3 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă complementară, a următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica și de a se apropia de partea civilă C. G. I. și de inculpatul V. A. C..

În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) din C.p. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și alin. (3) și (5) din C.p., s-a interzice exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, de către inculpatul L. M., pe parcursul executării pedepsei închisorii, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, a următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica și de a se apropia de partea civilă C. G. I. și de inculpatul V. A. C..

În baza art. 399 alin. (1) din C.p.p. rap. la art. 362 alin. (2), art. 208 alin. (4) din C.p.p., a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpatul L. M..

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C.p.p. rap la art. 72 alin. (1) din C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 11.10.2014 și a arestului preventiv din perioada 12.10.2014 – 09.01.2015.

În baza art. 404 alin. (1) și (2) teza finală din C.p.p. rap. la art. 120 din C.p. și art. 114 alin. (1) din C.p., s-a aplicat inculpatului minor V. A. C., fiul lui R. și C. I., născut la data de 13.03.1998, în Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în Cluj-N., ., .. Cluj (fără forme legale în Cluj-N., .. 2, .), CNP_, necăsătorit, cetățenia română, fără obligații militare, studii 9 clase, elev la Liceul de Transporturi Cluj-N., măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p., cu aplic. art. 113 alin. (3) din C.p.

Supravegherea inculpatului minorul se va realiza de mama sa, V. C. I., sub coordonarea Serviciului de probațiune Cluj.

În baza art. 121 alin. (1) lit. a), d), e) f) din C.p. și art. 123 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. c) și alin. (4) din C.p., s-a impus inculpatului minor V. A. C. ca, pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice să respecte următoarele obligații: să continue cursul de pregătire școlară pe care îl urmează; să nu se apropie și să nu comunice cu inculpatul L. M.; să se prezinte la S. de probațiune Cluj la datele fixate de acesta și să se supună măsurilor de control stabilite.

S-a atras atenția inculpatului V. A. C. asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a asistării zilnice: impunerea unor noi obligații, sporirea condițiilor de executare a obligațiilor existente ori înlocuirea asistării zilnice cu o măsură educativă privativă de libertate.

În conformitate cu art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și art. 1381 și 1382 din C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă C. G. I., Cluj-N., .. 9, ..

A fost obligat, în solidar, pe inculpații L. M. și V. A. C. la plata către partea civilă a sumei de 200 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale (contravaloare husă telefon, cartelă S. și zgârieturi telefon Samsung Galaxi S5).

În baza art. 397 alin. (3) din C.p.p., s-a constatat că telefon Samsung Galaxi S5 sustras de către inculpatul L. M. a fost restituit părții civile C. G. I. în cursul urmăririi penale.

În baza art. 398 și art. 274 alin. (1) și (2) din C.p.p., a fost obligat inculpatul L. M. la plata sumei de 600 lei către stat (150 lei în cursul urmăririi penale și 450 lei în cursul judecății și al camerei preliminare), cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul V. A. C., la plata sumei de 300 lei către stat (150 lei în cursul urmăririi penale și 150 lei în cursul judecății și al camerei preliminare), cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariile avocaților din oficiu desemnați în cursul urmăririi penale (B. Andaluna I. – 400 lei, F. L. V. – 400 lei, U. B. A. – 300 lei), respectiv în cursul camerei preliminare și al judecății (I. V. M. – 300 lei, B. Ș. – 150 lei, K. A. I. – 300 lei) au fost avansate din fondul Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de 08.10.2014, în jurul orei 21:10, partea civilă minoră C. G. I. și martorii minori P. O. și A. V. A. au plecat din complexul comercial I. Mall cu intenția de a ajunge la locul numit „G.”, deplasându-se pe . pe . de autobuz A. V..

Când au ajuns în zona lacului din direcția ., cei trei au fost abordați de inculpații L. M. și minorul V. A. C., sub pretextul dacă au țigări și dacă vor droguri. Persoana vătămată și martorii au încercat să evite o situație neplăcută astfel că și-au continuat drumul. La un moment dat au fost ajunși din urmă de către cei doi inculpați, aceștia solicitându-le să le dea un telefon pentru a suna pe cineva, iar persoana vătămată și martorii le-au răspuns că nu au minute. Inculpatul L. M. le-a solicitat să-i dovedească dacă au minute, iar martorul P. O. s-a conformat solicitării, însă partea civilă C. G. I. a refuzat acest lucru, motiv pentru care a fost îmbrâncit de inculpatul L. M..

Întrucât acest inculpat a devenit agresiv, partea civilă C. G. I. a scos telefonul și husa în care se afla din buzunar, moment în care inculpatul L. M. a smuls telefonul marca Samsung Galaxi S5 din mână și a încercat să se îndepărteze în fugă. În momentul sustragerii telefonului, inculpatul V. C. se afla la aproximativ 5 metri de persoana vătămată, însă, întrucât L. M. s-a îndreptat în fugă în direcția în care se afla inculpatul minor și a fost prins de partea civilă, inculpatul V. A. C., care a observat faptul că L. luase telefonul din mâna persoanei vătămate, a lovit-o cu pumnul în zona pieptului.

Partea civilă nu a renunțat nici în aceste condiții la încercarea de a-și recupera bunul sustras și a continuat să alerge după inculpatul L. M.. La aproximativ 15 m de locul săvârșirii faptei l-a ajuns, însă inculpatul L. M. l-a lovit cu pumnul în zona feței și l-a avertizat că are un cuțit asupra sa cu scopul de a-l intimida. În acel moment partea civilă a încetat să-l mai urmărească pe inculpatul L. care s-a îndepărtat în fugă de la locul faptei, fiind urmat de inculpatul V. A. C.. Inculpatul a înstrăinat bunul martorei N. I. M. în schimbul sumei de 200 lei, pe care i-a împărțit ulterior cu inculpatul minor V. A. C.. Bunul sustras a fost recuperat de la martora N. I. M. și restituit părții civile, cu excepția cartelei S. și a husei. La momentul restituirii telefonul prezenta mai multe zgârieturi, însă se afla în stare de funcționare.

Prezenta situație de fapt reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 14-16), declarațiile persoanei vătămate din cursul urmăririi penale (f. 17-20) și al judecății (f. 72), recunoaștere din planșă fotografică (f. 21-29), proces-verbal detectare în teren (f. 31), declarațiile suspectului/inculpatului L. M. din cursul urmăririi penale (f. 32-38) și al judecății (f. 72), declarațiile inculpatului V. A. C. din cursul urmăririi penale (f. 40-46), declarațiile martorei N. I. M. (f. 51-53), declarațiile martorului A. V. A. din cursul urmăririi penale (f. 54-56) și al judecății (f. 73), declarațiile martorului P. O. din cursul urmăririi penale (f. 57-59) și al judecății (f. 79).

În cursul judecății, inculpatul L. M. a încercat să acrediteze ideea că nu l-a lovit în nici un moment cu pumnul în față și nici nu l-a amenințat în vreun fel pe minorul C. G. I. pentru păstrarea telefonului sustras anterior. Declarația inculpatului nu se coroborează cu cea a părții civle și cu declarațiile martorilor A. V. A. și P. O. care sunt concordante din acest punct de vedere.

Referitor la faptul că după ce a lovit-o cu pumnul în față, inculpatul L. M. a amenințat partea civilă cu faptul că are un cuțit asupra sa, declarația părții civle și cea a martorului A. V. A. se coroborează în acest sens. Cu toate acestea, deși este certă existența unei amenințări cu faptul că i-ar putea face rău cu un cuțit, instanța nu poate reține că o asemenea armă albă se afla efectiv în buzunarul inculpatului L. M. și cu atât mai puțin faptul că a folosit-o efectiv, întrucât probele dosarului nu confirmă o asemenea ipoteză.

Deși în cursul urmăririi penale și al judecății inculpatul L. M. a susținut că V. A. C. a lovit-o pe partea civilă fără a observa în prealabil faptul că inculpatul L. i-ar fi smuls din mână telefonul mobil, contrariul reiese din toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză în ambele etape procesuale, inclusiv din declarația inculpatului V. A. C. dată în etapa urmăririi penale (f. 44), când a indicat că „L. l-a întrebat din nou pe băiat cât e ceasul, iar în momentul în care acesta a scos din nou telefonul, L. i l-a smuls…”.

Aceste aspecte evidențiază că cei doi inculpați au colaborat pentru a asigura sustragerea bunului. Astfel, se justifică și de ce L. M. l-a răsplătit pe inculpatul minor V. A. C. ulterior comiterii faptei cu suma de 20 lei (din contravaloarea telefonului de 200 lei).

Întrucât cei doi inculpați locuiau la aceeași adresă la data săvârșirii faptei (conform declarației inculpatului minor V. A. C. – f. 44) și având în vedere că inculpatul L. cunoștea faptul că inculpatul minor era elev la școală, este cert că inculpatul L. cunoștea starea de minoritate a celuilalt inculpat.

Telefonul a fost recuperat și restituit părții civile în stare de funcționare, prezentând anumite zgârieturi după cum rezultă din probele dosarului. H. de protecție și cartela S. nu au fost recuperate.

Fișele da cazier judiciar evidențiază că inculpatul minor V. A. C. este la prima faptă ne natură penală, în timp ce inculpatul L. M. a mai săvârșit o infracțiune de vătămare corporală, două infracțiuni de tâlhărie și o infracțiune de furt calificat pentru care a fost condamnat definitiv. În plus, inculpatul L. M. se afla la data săvârșirii faptei în cursul termenului de încercare al liberării condiționate.

Referatul de evaluare a inculpatului minor V. A. C. întocmit de către S. de Probațiune Cluj în cursul judecății evidențiază mediul relativ organizat din care provine inculpatul, părinții acestuia respectând valorile sociale și lucrative, dar fără să exercite o supraveghere constantă și un stil educațional coordonat. Deși prestația sa școlară este doar satisfăcătoare și are tendințe spre dezvoltarea unor comportamente adictive (cum este consumul de etnobotanice), s-a reținut o dezirabilitate a planurilor de viitor ale inculpatului, preocuparea părinților pentru soluționarea problemelor minorului, resurse școlare și instituționale posibil de accesat, aspecte care ar spori perspectivele de redresare socială a inculpatului.

Pentru reducerea riscului de a comite noi infracțiuni și pentru creșterea șanselor inculpatului de reintegrare, consilierul de probațiune a considerat oportună aplicarea unei măsuri neprivative de libertate.

În drept:

Fapta inculpatului L. M. care în data de 08.10.2014, în jurul orei 21.10, după ce i-a sustras persoanei vătămate C. G. I. telefonul mobil marca Samsung S5, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței și la amenințat că are un cuțit asupra sa pentru a păstra bunul sustras, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p.

Fapta inculpatului minor V. A. C. care, în data de 08.10.2014, în jurul orei 21.10, după ce inculpatul L. M. a sustras persoanei vătămate C. G. I. telefonul mobil marca Samsung S5, pentru a-l ajuta pe acest inculpat să păstreze bunul sustras și să se îndepărteze de la locul săvârșirii faptei, i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură cu pumnul în zona pieptului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p., cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C.p.

Constatând că inculpatul major L. M. a săvârșit infracțiunea de tâlhărie calificată împreună cu inculpatul minor V. A. C., cunoscând starea de minoritate a acestuia, instanța a admis cererea formulată de procuror și va reține incidența circumstanței agravante legale generale prevăzute de art. 77 lit. d) din C.p. în privința inculpatului L. M..

Elementele laturii obiective a infracțiunii sunt evidente. Astfel, infracțiunea este una complexă, fiind constituită dintr-o acțiune scop (luarea bunurilor din posesia persoanei vătămate fără drept și fără consimțământul acesteia) și o acțiune mijloc, pusă în aplicare de inculpați pentru a-și asigura păstrarea bunului sustras (lovirea persoanei vătămate cu pumnul și amenințarea verbală). În plus, la realizarea acțiunii mijloc, inculpatul L. a fost ajutat și de inculpatul V. A. C. care i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona pieptului persanei vătămate pentru a-i asigura celuilalt inculpat păstrarea bunului sustras.

Inculpatului V. A. C. nu i se poate reține doar infracțiunea de lovire sau alte violențe, întrucât aplicarea loviturii persoanei vătămate a fost realizată în scopul asigurării scăpării și păstrării bunului sustras de către celălalt inculpat, iar pentru existența infracțiunii de tâlhărie nu este necesar ca ambele acțiuni care conturează elementul material al infracțiunii să fie realizate în mod cumulativ de către fiecare dintre inculpați, fiind suficientă realizarea sau contribuția la realizarea a cel puțin unei acțiuni. În temeiul art. 386 din C.p.p., va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorul inculpatului L. M. în privința inculpatului V. A. C., din infracțiunea de tâlhărie calificată în infracțiunea de lovire sau alte violențe.

Trebuie observat că această infracțiune este una de rezultat în raport relațiile sociale relative la patrimoniul persoanei și la integritatea corporală a persoanei fizice, astfel că pentru existența infracțiunii se impune realizarea unor urmări materiale ale acțiunilor concurente. În concret, aceste urmări s-au produs (deposedarea persoanei vătămate și împosedarea inculpatului L. cu telefonul mobil, respectiv leziunile fizice suferite de către persoana vătămată prin exercitarea violențelor). Legătura de cauzalitate între acțiunile congruente ale inculpaților V. A. și rezultate este evidentă.

Tâlhăria este calificată întrucât fapta a fost comisă în timpul nopții (după lăsarea întunericului), conform art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p.

În plan subiectiv, fapta a fost săvârșită cu intenție directă preordinată în privința inculpatului L. M., respectiv intenție directă spontană în privința inculpatului minor V. A. C.. Caracterul spontan al intenției este determinat de faptul că inculpatul și-a propus să-l ajute pe inculpatul L. să păstreze bunul sustras doar în momentul în care persoana vătămată l-a prins de geacă pe acest inculpat.

La individualizarea pedepsei care a fost aplicată inculpatului L. M., în raport cu prevederile art. 74 din C.p., instanța a ținut seama de faptul că pericolul pentru relațiile sociale proteguite de norma de incriminare a fost unul mediu, în raport cu modalitatea de exercitare a violențelor, valoarea bunului sustras, intensitatea actelor de agresiune și de modul în care i-a abordat pe cei trei minori. Totodată, instanța a reținut faptul că inculpatul nu este la prima întâlnire cu legea penală, precum și faptul că anterior a mai săvârșit, printre altele, infracțiuni de tâlhărie. În acest sens, trebuie observat că inculpatul a făcut un obicei din a tâlhări persoane vulnerabile, minori, element care îi sporește periculozitatea.

La data săvârșirii faptei inculpatul a avut vârsta de 22 ani, iar în prezent are 23 de ani, nu are o familie întemeiată, întrucât cea mai mare parte a tinereții a petrecut-o în stare de detenție. Cu toate că este apt de muncă, inculpatul preferă să obțină mijloacele de trai prin metode ilicite. Nivelul educațional este unul scăzut (doar studii gimnaziale), fără vreo specializare într-un anumit domeniu, aspect care îngreunează posibilitatea acestuia de reintegrare socială, iar mediul din care provine este un factor favorizator comiterii de fapte cu caracter penal.

În plus, inculpatul pare să nu fi înțeles clemența de care a beneficiat și nici rațiunea eliberării sale condiționate, astfel că în termenul de încercare, la puțin timp după momentul eliberării a comis prezenta faptă.

Din chiar susținerile sale reiese că în etapa ulterioară eliberării condiționate a devenit consumator de etnobotanice, respectiv droguri și a încercat în fața organelor judiciare să-și justifice comportamentul infracțional fie ca urmare a consumului de asemenea substanțe, fie pentru obținerea de resurse necesare satisfacerii acestei nevoi. Evident susținerile sale vizând justificarea conduite infracționale nu sunt susținute de probele dosarului, mai ales de cele care vădesc modalitatea amenințătoare de abordare celor trei minori (persoana vătămată și cei doi martori).

Pentru aceste motive, judecătoria consideră că în procesul de individualizare se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientate peste minimul special.

În concluzie, în temeiul art. 396 alin. (2) din C.p.p., a fost condamnat inculpatul L. M., aflat în stare de arest preventiv, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p., rap. la art. 77 lit. d) și art. 78 din C.p.

În raport cu art. 41 din C.p., s-a constatat că inculpatul L. M. a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie și în termenul de încercare a liberării condiționate.

În temeiul art. 104 alin. (2) din C.p. rap la art. 43 alin. (1) din C.p., s-a revocat liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 1140/01.08.2014 a Judecătoriei Bistrița și s-a dispus executarea restului de pedeapsă de 481 de zile.

Având în vedere că față de natura, gravitatea infracțiunii de tâlhărie comise de inculpat și persoana inculpatului este necesară aplicarea pedepsei complementare, în temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și alin. (3) și (5) din C.p., art. 67 alin. (1) și (2) din C.p., art. 68 alin. (1) lit. c) din C.p., s-a interzis inculpatului L. M. exercitarea, pe o durata de 3 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei închisorii, a următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

Aceste două drepturi nu pot fi exercitate de inculpatul L. M. având în vedere responsabilitățile atribuite celor două categorii de funcții și profilul moral necesar în acestea cazuri. Dreptul de a comunica și de a se apropia de partea civilă minoră C. G. I. și de inculpatul V. A. C.. Acest element al exercitării dreptului la liberă circulație și al dreptului la viață privată se impune a fi limitat în condițiile în care inculpatul L. M. are o influență negativă asupra inculpatului minor V. A. C., existând, totodată, riscul comiterii de noi infracțiuni împreună. Întrucât comportamentul inculpatului vădește o periculozitate sporită existând riscul de a se răzbuna și având în vedere și starea de vulnerabilitate a minorului este necesară limitarea contactului cu partea civilă.

În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) din C.p. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b),, cu titlu de pedeapsă accesorie, de către inculpatul L. M., pe parcursul executării pedepsei închisorii, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, a următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a comunica și de a se apropia de partea civilă C. G. I. și de inculpatul V. A. C..

În baza art. 399 alin. (1) din C.p.p. rap. la art. 362 alin. (2), art. 208 alin. (4) din C.p.p., a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul L. M., deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s-au menținut, nu au intervenit modificări de natură a justifica necesitatea luării unei măsuri mai ușoare sau punerea în libertate.

În raport cu gravitatea faptei pentru care inculpatul este condamnat în primă instanță, cu faptul că de la luarea măsurii nu a trecut suficient timp pentru diminuarea rezonanței sociale a infracțiunii, instanța consideră că se impune menținerea măsurii preventive.

La individualizarea sancțiunii care a fost aplicată inculpatul minor V. A. C., în raport cu prevederile art. 113, art. 114 din C.p., instanța a constatat că acestuia îi pot fi aplicate doar măsuri educative neprivative sau privative de libertate.

S-a avut în vedere faptul că minorul nu are antecedente penale. De asemenea, pericolul pentru relațiile sociale proteguite de norma de incriminare creat de conduita minorului a fost unul redus. În primul rând, trebuie observat că nu inculpatul minor este cel care a sustras bunul și că a acționat doar în momentul în care celălalt inculpat a fost prins de geacă de către partea civilă.

Având în vedere faptul că inculpatul minor este o persoană influențabilă (referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune Cluj) și că a acționat sub imboldul prieteniei pernicioase cu inculpatului L. M., instanța a apreciat că șansele sale de reeducare sunt ridicate, mai ales în contextul în care urmează cursurile liceale (chiar dacă până în prezent a dat dovadă de un absenteism ridicat).

Pentru înlăturarea riscului comiterii de noi infracțiuni, prin raportare, în special, la concluziile referatului de evaluare a minorului, instanța a apreciat că este suficientă doar luarea unei măsuri neprivative de liberate, chiar dacă în mod formal sunt îndeplinite și condițiile excepționale în care se poate dispune direct o măsură educativă privativă de libertate.

Însă, în raport cu aspectele legate de gravitatea infracțiunii săvârșite și cele vizând personalitatea în formare a minorului, observând că părinții nu s-au implicat suficient în educarea minorului, cât și a fratelui său (care a comis fapte penale la rândul său), se impune un control și o supraveghere atentă a conduitei sale prin luarea măsurii educative neprivative celei mai grave pe durata maximă permisă de lege.

Așadar, în baza art. 404 alin. (1) și (2) teza finală din C.p.p. rap. la art. 120 din C.p. și art. 114 alin. (1) din C.p., s-a aplicat inculpatului minor V. A. C. măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 233 din C.p. rap. la art. 234 alin. (1) lit. d) din C.p., cu aplic. art. 113 alin. (3) din C.p.

Supravegherea inculpatului minorul se va realiza de mama sa, V. C. I., în condițiile în care aceasta este cea mai indicată persoană din cadrul familiei, dar sub coordonarea Serviciului de probațiune Cluj.

S-a atras atenția inculpatului V. A. C. asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a asistării zilnice, recte impunerea unor noi obligații, sporirea condițiilor de executare a obligațiilor existente ori înlocuirea asistării zilnice cu o măsură educativă privativă de libertate.

În privința acțiunii civile în procesul penal, în conformitate cu art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 și art. 1381 și 1382 din C. civ., instanța a admis-o, în parte, și a obligat, în solidar, pe inculpații L. M. și V. A. C. la plata către partea civilă a sumei de 200 lei, cu titlu de despăgubiri civile – daune materiale (contravaloare husă telefon, cartelă S. și zgârieturi telefon Samsung Galaxi S5).

Pentru a stabili aceasta, instanța a observat că sunt îndeplinire condițiile răspunderii civile delictuale. Fapta ilicită constă în sustragerea și deteriorarea parțială a telefonului mobil Samsung Galaxi S5, a husei și a cartelei S. înglobate în telefon.

Prejudiciul a fost parțial recuperat, întrucât telefonul Samsung Galaxi S5 a fost restituit în stare de funcționare. H. telefonului și cartela acestuia nu au fost găsite, iar telefonul în valoare de 1500 lei prezenta o . zgârieturi în momentul restituirii (aspect relevat de declarația părții civile coroborate cu cea a unui dintre martori). Prin raportare la probele dosarului instanța a considerat că paguba produsă părții civile este de aproximativ 200 lei, iar nu de 800 lei cum s-a solicitat prin precizarea din data de 07.01.2015.

Legătura de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciu este evidentă, întrucât prin sustragerea telefonului cu husa și cartela S. însoțită de exercitarea violențelor pentru păstrarea bunului s-a produs rezultatul.

Vinovăția există sub forma intenției directe.

În privința daunelor morale, prin încheierea din data de 07.01.2015, constituirea de parte civilă cu privire la recuperarea unor asemenea daune a fost constată ca fiind tardivă.

În baza art. 397 alin. (3) din C.p.p., instanța a constatat că telefon Samsung Galaxi S5 sustras de către inculpatul L. M. a fost restituit părții civile C. G. I. în cursul urmăririi penale.

Sub aspectul cheltuielilor judiciare, în baza art. 398 și art. 274 alin. (1) și (2) din C.p.p., instanța a obligat pe inculpatul L. M. la plata sumei de 600 lei către stat (150 lei în cursul urmăririi penale și 450 lei în cursul judecății și al camerei preliminare), cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost obliga pe inculpatul V. A. C., la plata sumei de 300 lei către stat (150 lei în cursul urmăririi penale și 150 lei în cursul judecății și al camerei preliminare), cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul L. M. prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie redus cuantumul pedepsei aplicate acestuia.

În motivele de apel inculpatul prin apărătorul acestuia a arătat că, față de pregătirea sa școlară, având doar studii gimnaziale, că este tânăr și că are un nivel de educați scăzut, apreciază că o pedeapsă în cuantum redus ar fi suficientă pentru reeducarea sa.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate de inculpat, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, în sensul că,la data de 8 octombrie 2014, în jurul orelor 21,10 inculpatul L. M., a sustras de la persoana vătămată C. G. telefonul mobil marca Samsung S5 și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței, după care l-a amenințat cu un cuțit, în momentul în care partea vătămată, i-a solicitat inculpatului restituirea telefonului mobil, cu scopul de a păstra bunul sustras.,

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art.233 C.p. raportat la art.234 alin.1 lit.d C.p.

Pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina acestuia, ținându-se seama de personalitatea inculpatului și de circumstanțele în care a fost comisă fapta, respectiv reținerea circumstanței agravante prev. de art.77 lit.d C.p., comiterea faptei de către un inculpat major împreună cu un inculpat minor.

La fel, în mod întemeiat instanța de fond a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei aplicate acestuia prin sentința penală nr.1140 din 01.08.2014 a Judecătoriei Bistrița, iar restul de pedeapsă neexecutat de 481 de zile, a fost adăugat la pedeapsa aplicată inculpatului în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 481 zile închisoare, în regim de detenție.

Solicitarea inculpatului referitoare la reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia, pe motiv că este tânăr, că are o pregătire școlară precară și că nu are loc de muncă, este neîntemeiată, raportat la faptul că, inculpatul L. M. însoțit de minorul V. A., a sustras telefonul mobil de la partea vătămată C. G., după care a exercitat acte de violență și amenințări asupra părții vătămate, cu scopul de a păstra bunul sustras, nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanța de fond.

Pe de altă parte, inculpatul L. M. a fost condamnat anterior de mai multe ori, la pedeapsa închisorii, cu executarea în regim de detenție, iar executarea acestor pedepse nu au fost în măsură să contribuie la reeducarea acestuia (f.60-61 d.u.p.).

Având în vedere că nu se justifică reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. apelul formulat de inculpatul L. M. împotriva sentinței penale nr. 21/09.01.2015 a Judecătoriei Cluj-N. urmează să fie respins, ca nefondat..

În baza art.72 C.p. urmează să se deducă din pedeapsa aplicata inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de 11.10.2014, la zi.

Potrivit art.272 alin.1 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu ce se va avansa din FMJ pentru d-na avocat D. I..

În baza art.275 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în cuantum de 400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul L. M., aflat in prezent in Penitenciarul G. împotriva sentinței penale nr.21/09.01.2015 a Judecătoriei Cluj-N. .

Deduce in pedeapsa aplicata inculpatului apelant timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de 11.10.2014, la zi.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu ce se va avansa din FMJ pentru d-na avocat D. I..

În baza art.275 alin.2 C.p.p. obligă inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în cuantum de 400 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 05.03.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

V. G. M. R. A. B. H.

red.VG/SMD

3 ex./09.03.2015

jud.fond. M. Ș.G.

← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 150/2015....		Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Sentința nr.... →

Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 329/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 329/2015. Curtea de Apel CLUJ