Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1183/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1183/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 08-10-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 1183/A/2015

Ședința publică din 08 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. L.-AGHINIȚĂ, judecător

JUDECĂTOR: S. S.

GREFIER: L. A. S.

Ministerul Public reprezentat prin V. T. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpatul M. V. și de către asigurătorul A.-Ț. A. S.A. împotriva sentinței penale nr. 680 din data de 24 aprilie 2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., privind pe inculpatul privind pe inculpatul M. V., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. G., dat în dosar nr. 680/P/2010, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.

Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 10 septembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea apelurilor declarate, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se din lipsă de timp pentru deliberare, la data de 24 septembrie 2015 și, respectiv la acest termen de judecată.

CURTEA

Prin sentința penală nr.680 din 24.04.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G. a fost condamnat inculpatul M. V., fiul lui I. și I., născut la 16 noiembrie 1946 în localitatea Fundătura, județul C., cetațenie română, studii 7 clase, fără antecedente penale, pensionar, posesor al cărții de identitate . nr._, eliberat de SPCLEP G., domiciliat în municipiul G., .. 31, județul C., codul numeric personal_, la pedeapsa de 2 ani 8 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 192 alineatele (1) și (2) din Codul penal nou, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal nou.

A fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei precizate la punctul 1, pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 96 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub spraveghere a executării pedepsei.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

f) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

Datele prevăzute la punctul 4. literele c) - e) s-au comunicat la S. de probațiune C..

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 70 zile, la Primăria municipiului G. sau la Primăria comunei Iclod.

S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de articolul 66 alineatul (1) literele a) și b) din Codul penal, pe o durată de 3 ani, începând cu data rămânerii definitive a sentinței.

În temeiul articolului 7 din Legea numărul 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biolgice de la inculpat.

S-a constatat că persoana vătămată S. de Ambulanță al Județului C. nu s-a constituit parte civilă.

S-a constatat că părțile civile T. A.-M. și T. E.-Z. au renunțat la pretențiile civile în sumă de 3.000 lei, cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul să achite părților civile T. A.-M. și T. E.-Z., despăgubiri civile în sumă de câte 24.000 euro pentru fiecare (echivalent în lei la data plății), cu titlu de daune morale.

A fost obligat inculpatul să achite părților civile T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G., despăgubiri civile în sumă de câte 17.000 euro pentru fiecare (echivalent în lei la data plății), cu titlu de daune morale.

A fost obligat partea responsabilă civilmente S. C. A. Ț. A. S. A, în solidar cu inculpatul, să achite părților civile, despăgubirile civile precizate mai sus.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente S. C. ,,P.’’ S. R. L. și S. C. A. Ț. A. S. A. să achite părților civile, dobânda legală pentru sumele precizate mai sus, începând cu data de 28.03.2010 până la achitarea integrală a debitelor.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente S. C. ,,P.’’ S. R. L. și S. C. A. Ț. A. S. A. să achite părților civile, 3.500 lei cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul să achite 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În data de 27 martie 2010, la orele 17,40, organele de poliție au fost sesizate în legătură cu împrejurarea că pe . G., s-a produs un accident de circulație soldat cu decesul unei victime. Deplasându-se la fața locului, organele de cercetare penală au constatat că în accident a fost implicată autotoutilitara M. înmatriculată sub numărul_, proprietatea . G., condusă de inculpatul M. V. și victima T. A.-Z. participantă la traficul rutier în calitate de conducător moped MALAGUTI ZJM cu numărul de înregistrare G 976, proprietatea tatălului victimei, T. A.-M..(filele 8-30)

Locul producerii accidentului a fost . G., în apropierea trecerii la nivel cu calea ferată. Carosabilul era din asfalt, suprafața părții carosabile fiind uscată. Partea carosabilă avea o lățime totală de 5 m, cu o singură bandă de circulație pe fiecare sens, mărginită de acostamente, nefiind marcată separarea sensurilor de circulație. Sectorul de drum era în curbă ușoară la dreapta având în vedere sensul de mers .-cartier Hășdate, iar în apropierea trecerii la nivel cu calea ferată, în rampă. Cerul era senin, vizibilitate bună, fără precipitații.(filele 8-30)

Cu ocazia cercetării locului faptei, a fost găsit mopedul MALAGUTI ZJM cu numărul de înregistrare G 976 căzut pe partea dreaptă a părții carosabile, răsturnat, pe sensul de mers .-cartier Hășdate și autoutilitara M. înmatriculată sub numărul_ oprită pe partea dreaptă a părții carosabile pe sensul de mers .-cartier Hășdate, la o distanță de 18,65 m de la indicatorul ,,Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere,, .(filele 8-30)

Victima T. A.-Z. a fost găsită culcată pe burtă pe partea dreaptă a părții carosabile, pe sensul de mers .-cartier Hășdate, având capul orientat spre cartierul Hășdate, la 11,5 m. respectiv 13,20 m. de roțile din spate ale autoutilitarei.(filele 8-30)

La locul faptei s-au constatat mai multe urme de târâre imprimate pe partea carosabilă, a unor urme create prin proiectarea unor fragmente ale subansamblurilor avariate în urma coliziunii (material plastic), a unor urme de lichide, a unor urme statice de sânge, precum și a unor obiecte aparținând victimei.(filele 8-30)

Autoutilitara nu prezenta avarii iar carenajul mopedulului în partea din față era distrus 90% iar în partea dreaptă prezenta zgârieturi. S-a constatat și fixat prin fotografiere existența urmelor de contact pe bara spate și trasmisia punții din spate a autoutilitarei, urme stratificate materializate prin particule de vopsea roșie de culoarea caroseriei mopedului.( filele 8-30, 31, 60)

În data de mai sus, în jurul orelor 17,20, inculpatul M. V. circula pe . G., din direcția 1 Decembrie 1918-cartier Hășdate, la volanul autoutilitarei M. cu numărul de înmatriculare_ . Inculpatul se afla în timpul programului de muncă, fiind angajat în calitate de conducător auto la . G. și intenționa să ajungă la garaj. Inculpatul s-a apropiat de trecerea la nivel cu calea ferată de pe . trecerii la nivel cu calea ferată drumul este în rampă, iar în momentul în care inculpatul s-a apropiat de calea ferată, funcționa dipozitivul cu lumini intermitent-alternative roșii. Inculpatul a oprit autoutilitara, a tras frâna de ajutor și a coborât din autoutilitară. A așteptat trecerea mai multor garnituri de tren iar când semnalul cu lumini roșii a încetat, inculpatul aflat lângă autoutilitară a făcut semn să treacă martorului P. L. care conducea o căruță și se afla înapoia autoutilitarei. Înapoia căruței se mai aflau alte două autoturisme rămase neidentificate. Inculpatul a pornit autoutilitara și a început să se deplaseze spre înainte. După ce a parcurs o distanță scurtă, înainte de a ajunge la calea ferată, motorul mașinii s-a oprit. Cunoscând că autoutilitara a avut chiar și în aceeași zi defecțiuni la motor, pentru a o reporni sau pentru a fi remorcat de colegul său de muncă, martorul S. G., martor care se afla la volanul altei autoutilitare undeva înapoi pe același traseu, inculpatul a ridicat piciorul de pe pedala de frână și a lăsat mașina să coboare rampa cu spatele. Când a ajuns aproximativ în locul din care a pornit inițial, inculpatul a pornit motorul și s-a deplasat spre înainte.(filele 106-109, 110-122)

În aceelași timp, în aceeași direcție de mers, spre cartierul Hășdate, se deplasa victima T. A.-Z., conducând mopedul MALAGUTI ZJM cu numărul de înregistrare G 976. Victima se întorcea din G. de la cumpărături. Nu purta casca de protecție, se afla sub influența băuturilor alcoolice și nu avea absolvit curs de legislație rutieră.(filele 55-71, 104)

Conducând mopedul, victima a ajuns înapoia autoutilitarei, pe sensul de mers G.-Hășdate, între momentul în care inculpatul a cerut căruțașului și celorlalte două autoturisme să treacă și momentul în care inculpatul a demarat manevra de mers înapoi.(filele 106-109)

Între autoutilitară și moped a avut loc un impact. Momentul inițial al impactului dintre moped și autoutilitară nu a fost văzut de inculpat sau martori și nu s-a putut stabili dacă victima se afla în postul de conducere al mopedului sau lângă acesta. Este cert însă că victima și motoscuterul au fost surprinse și târâte pe carosabil de autoutilitară în timpul manevrei de mers înapoi al autoutilitarei. Târârea motoscuterului s-a făcut inițial în manevra de mers înapoi a autoutilitarei, cca.12 m. și apoi în manevra de mers înainte a autoutilitarei cca. 6,7 m. Victima a avut practic aceeași traiectorie ca și motoscuterul, întrucât poziția finală a acesteia este lângă motoscuter iar tabloul lezionar indică târârea și nu călcarea de către autoutilitară. A avut loc o comprimare a capului victimei între sol-moped-autoutilitară sau între moped și autoutilitară.(filele 55-71)

Târârea victimei, spre înapoi, împreună cu motoscuterul este confirmată de urmele de la locul faptei și a fost văzută de martorul B. L. care conducea autoturismul Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ dinspre Hășdate spre centrul municipiului și care după ce s-a intersectat cu căruța și a trecut de autoutilitara care era oprită, a mai parcurs câțiva metri, a auzit victima țipând puternic și a văzut autoutilitara care se deplasa spre înapoi iar victima și motoscuterul erau prinse sub camion, între roți, victima fiind căzută cu capul în zona roții dreapta spate. Martorul a oprit autoturismul, a coborât și circulând pe mijlocul drumului a încercat să facă semn inculpatului. Concomitent, inculpatul a pornit autoutilitara și s-a deplasat spre înainte. Afirmativ inculpatul a sesizat prezența pe partea carosabilă înapoia autoutilitarei a motoscuterului căzut, astfel că a oprit autoutilitara.(filele 8-30, 55-71)

Accidentul a fost anunțat la serviciul de urgență 112. Ambulanta deplasată la locul faptei a constatat decesul victimei.(fila 42)

Conform raportului de constatare medico-legală întocmit de I.M.L.C., moartea victimei T. A.-Z. a fost violentă, s-a datorat zdrobirii capului și conținutului său, leziunile constatate putându-se produce în cadrul unui accident rutier prin compresiune între două planuri dure, roată-sol. Moartea poate data din 27 martie 2010. Conform concluziilor din completarea la raportul de constatare medico-leaglă, decesul victimei nu se putea produce ca urmare a compresiunii craniului între diferențialul autobasculantei și sol. (filele 39-41, 49)

Inculpatului i s-au recoltat probe biologice iar alcoolemia acestuia a fost 0 g/l.(filele 34-37)

Alcoolemia victimei a fost de 0,70 g/l alcool pur în sânge.(fila 41)

Autoutilitara condusă de inculpat a fost verificată tehnic costatându-se că sistemele de rulare, direcție, iluminare-semnalizare, frânare sunt bune. Autoutilitara a fost verificată și la reprezentanța M., ocazie cu care au fost constatate mai multe defecțiuni anterioare, conform memoriei de defecte, erori care au fost înregistrate în perioada 2007-2010.(filele 32-33, 124-158)

În cauză s-a efectuat o expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C.. Expertiza a vizat dinamica producerii accidentului, locul impactului, vitezele de deplasare ale autovehiculelor, posibilitățile de evitare și prevenire a producerii evenimentului rutier, cauza producerii accidentului. La efectuarea expertizei criminalistice a participat și expert numit de organele de cercetare penală la cererea inculpatului și recomandat de acesta, expert criminalist autorizat care a întocmit obiecții la raportul de expertiză. (filele 55-71, 76-82)

Asigurator a fost A. Ț. A. S.A.(filele 169-170)

Accidentul s-a produs din culpa inculpatului care rămas în pană nu a pus în funcțiune luminile de avarie și nu a instalat triunghiuri reflectorizante, a efectuat manevra de mers înapoi la o distanță mai mică de 50 m. de trecerea la nivel cu calea ferată, încălcând prevederile art. 35 din OUG 195/2002, R, art.156 alin. 1 din HG 1391/2006, art.128 alin. 1 lit. a din HG 1391/2006, raportat la art. 126 lit. a, art.142 lit. b din HG 1391/2006, art.156 alin. 2 din HG 1391/2006:

*art. 35 din OUG 195/2002, R. ,,Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.,,

*art.156 alin. 1 din HG 1391/2006 ,, Dacă un autovehicul sau o remorcă a rămas în pană pe partea carosabilă a drumului și nu poate fi deplasat/deplasată în afara acesteia, conducătorul autovehiculului este obligat să pună în funcțiune luminile de avarie și să instaleze triunghiurile reflectorizante.,,

*art.128 alin. 1 lit. a din HG 1391/2006, raportat la art. 126 lit. a, art.142 lit. b din HG 1391/2006 ,, Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

a) în cazurile prevăzute la art. 126, cu excepția lit. d);

* art.126 din HG 1391/2006 Se interzice întoarcerea vehiculului:

a) în locurile în care este interzisă oprirea voluntară a vehiculelor, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 lit. f);

* art.142 din HG 1391/2006 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă și la o distanță mai mică de 50 m înainte și după acestea;

* art.156 alin. 2 din HG 1391/2006 ,,În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puțin o persoană aflată în afara vehiculului.,,

Accidentul s-a produs și din culpa victimei T. A.-Z., care a condus mopedul fără a purta cască de protecție, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și nu avea absolvit un curs de legislație rutieră, încălcând prevederile art. 36 alin. 2 din OUG 195/2002, R, art.161 alin. 1 lit. f din HG 1391/2006, art.160 alin. 2 din HG 1391/2006.

Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: procese-verbale de sesizare din oficiu si cercetare la fața locului (filele 8-30, 44-48); raportul de constatare medico-legală pentru victimă și completarea acestuia (filele 39-41, 49); fișa de urgență prespitalicească (fila 42); buletin de examinare clinică și proces-verbal de prelevare pentru inculpat (filele 36-37); alcooltest și buletin de analiză toxicologică-alcoolemie pentru inculpat (filele 34-35); proces verbal de verificare tehnică pentru autoutilitară, proces verbal verificare și lista memoriei defectelor (filele 32-33, 124-158); diagrama tahograf (fila 160); proces verbal de verificare tehnică pentru moped (fila 31); declarația părții vătămate (fila 104); declarațiile inculpatului (filele 106-109); declarațiile martorilor (filele 110-122); raport de expertiză criminalistică, lămuriri suplimentare și obiecțiile expertului (filele 55-71, 77-82, 83-86); cópii înscrisuri autoutilitară (filele 159); cópie poliță asigurare (filele 169-170); cópii înscrisuri moped (filele 161-162) și proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 177-178).

De asemenea, în cursul judecății s-au administrat următoarele probe: declarațiile martorilor (filele 65, 75, 76) și două expertize (filele 91-94, 98 și 193-210).

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

Analizând probele aflate la dosar precum și normele juridice în vigoare, instanța a reținut următoarele:

Starea de fapt reținută în rechizitoriu este, în ansamblu, corectă, cu precizările care se vor face mai jos.

În timpul judecății s-a efectuat o expertiză medico-legală (filele 91-94) în care se arată că, moartea victimei T. A.-Z. este violentă iar leziunile traumatice cranio-cerebrale s-au putut produce prin comprimarea între două planuri dure (roată-sol). Leziunile evidențiate la examenul extern s-au putut produce prin târâre și comprimare între două planuri dure. S-a mai arătat că, târârea victimei poate avea loc și fără marcarea traseului cu pete de sânge.

La dosar s-a mai depus și opinia expertului A. C. (filele 98-105), numit la recomandarea inculpatului, conform articolului 118 alineatul (3) din Codul de procedură penală din 1969 (în vigoare la data numirii). Acest expert arată că, pata de sânge de lângă victimă a putut să se producă prin căderea victimei la sol înaintea comprimării între doua planuri dure iar victima nu a fost mutată de către personalul medical. Este posibilă pierderea cunoștinței ca urmare a căderii victimei pe același plan, chiar pentru scurt timp, mai ales ca nu purta cască de protecție iar o alcoolemie de 0,70 grame la mie la o minoră neobișnuită cu consumul de alcool etilic se produce o vasodilatație cerebrala care favorizează o comoție cerebrală, tradusă clinic printr-o pierdere de cunoștința, chiar de scurtă durată. Nu se poate exclude un țipăt agonal chiar in cazul pierderii cunoștinței victimei. Victima a fost târâtă pe carosabil, dar pe o distanță mult mai scurtă, de ordinul centimetrilor, nu al metrilor.

În timpul judecății s-a efectuat și o expertiză tehnică (filele 193-210) iar concluziile expertului au fost (în esență) în sensul că, în timp ce se deplasa cu mopedul, având viteza de aproximativ 43 kilometri/oră, victima s-a dezechilibrat împreună cu mopedul și s-au deplasat astfel aproximativ 9 metri iar victima s-a oprit la un moment dat însă mopedul și-a continuat deplasarea 2-3 metri. Nu s-au putut stabili cauzele dezechilibrării mopedului. Autobasculanta s-a deplasat spre înapoi și, deoarece înălțimea mopedului nu permitea trecerea autobasculantei peste el, autobasculanta a împins mopedul până la victimă și l-a forțat să treacă peste victimă. A avut loc o comprimare a capului victimei între sol și moped plus puntea spate a autobasculantei. Nu s-au constatat urme de frânare lăsate de moped. Conducătorul autobasculantei putea evita accidentul dacă se asigura în oglindă însă poibilitatea era minimă. Victima putea evita accidentul prin oprire sau prin ocolirea autobasculantei (prin dreapta ori prin stânga).

În cea mai mare parte, concluziile celor două expertize, coincid. Astfel, în ambele expertize s-a arătat că accidentul s-a produs în momentul în care victima se afla căzută pe asfalt în apropierea mopedului și aceasta nu purta casca de protecție. Moartea a fost cauzată de comprimarea capului victimei între sol și moped plus osia autobasculantei. În ambele expertize se arată că inculpatul avea posibilitatea de a vedea mopedul dacă se uita atent în oglinda retrovizoare.

Diferențele semnificative între cele două expertize sunt în ceea ce privește apariția stării de pericol și posibilitatea evitării accidentului.

Astfel, în expertiza efectuată în cursul urmăririi penale s-a arătat că starea de pericol iminent a apărut în momentul în care inculpatul a inițiat manevra de mers înapoi fără a avea vizibilitate în spate în timp ce în expertiza efectuată în timpul judecății nu se arată care este momentul apariției stării de pericol. Referitor la posibilitatea evitării accidentului, în expertiza efectuată în cursul urmăriri penale se arată că inculpatul putea preveni producerea evenimentului rutier dacă nu ar fi manevrat spre înapoi autovehiculul fără a fi dirijat de către o persoană aflată în afara acestuia (pagina 24). S-a mai arătat că, în condițiile date victima nu putea evita producerea accidentului dar nepurtarea căștii de protecție se află în legătură cauzală cu decesul. Expertiza efectuată în cursul judecății arată că inculpatul putea evita accidentul dacă nu iniția mersul înapoi sau dacă oprea imediat autovehicolul. Victima putea evita accidentul dacă oprea mopedul, sau dacă ocolea camionul. Dacă victima purta cască, altele ar fi fost consecințele asupra victimei.

Alte două aspecte importante în cauză au fost: a) influența alcoolemiei victimei asupra modului de derulare a accidentului. Astfel, în expertiza efectuată în cursul urmăririi penale se arată că nu se poate stabili dacă reacția conducătorului mopedului a fost sau nu alterată de consumul de alcool (pagina 25). Expertiza efectuată în cursul judecății arată că, în cazul consumului de alcool, reacțiile sunt întârziate cu 50% dar nu se poate determina timpul de reacție avut de victimă b) lipsa de aptitudini determinată de neefectuarea unui curs de legislație rutieră. În expertiza efectuată în cursul urmăririi penale se arată că nu se poate proba lipsa de aptitudini determinată de lipsa permisului de conducere. Expertiza efectuată în cursul judecății nu s-a referit la acest aspect.

Prin urmare, instanța a reținut că, nu s-a dovedit (cu probe) faptul că alcoolemia victimei ar fi influențat producerea accidentului. De asemenea, nu s-a dovedit faptul că, neefectuarea unui curs de legislație rutieră de către victimă ar fi influențat producerea accidentului. În consecință, singurul aspect (referitor la victimă) care a influențat producerea accidentului (reieșit din probe) este faptul că nu a purtat casca de protecție. Deși nu s-a stabilit prin probe faptul că alcoolemia victimei ar fi influențat producerea accidentului, instanța reține că, este de notorietate și au stabilit și experții, faptul că, o persoană care a consumat alcool are refelexele diminuate iar atenția este scăzută. Instanța apreciază că, dacă victima nu avea alcoolemia de 0,7 0/00 exista o anumită șansă ca aceasta să observe mai devreme camionul aflat în fața sa și să ia din timp unele măsuri de evitare a accidentului. Prin urmare, s-a ținut cont și de acest aspect la stabilirea gradului de culpă.

Referitor la conduita inculpatului, instanța a apreciat că, în sarcina acestuia se poate reține că nu a pus în funcțiune lumnile de avarie și nu a instalat triunghiurile reflectorizante. De asemenea, faptul că a menevrat autobasculanta prin mersul înapoi deși vizibilitatea era împiedicată și fără ca șoferul să fie dirijat de cel puțin o persoană aflată în afara vehiculului.

În concluziile scrise depuse la dosar, inculpatul a solicitat să se constate că sunt aplicabile dispozițiile legale privind cazul fortuit deoarece a intervenit conduita imprudentă a victimei care a căzut sub autovehicol, în timpul manevrei de mers înapoi într-o zonă în care inculpatul nu avea vizibilitate. Este adevărat că victima a avut o conduită imprudentă (deoarece s-a dezechilibrat și a căzut în apropierea autovehicolului) însă vinovăția inculpatului persistă deoarece acesta putea preveni accidentul prin solicitarea ajutorului unora dintre participanții la trafic, care să-l dirijeze când manevrá autovehicolul, având în vedere ca însuși inculpatul recunoaște că nu avea vizibilitate în spatele autovehicolului.

În drept, conform rechizitoriului, fapta inculpatului M. V. care în data de 27 martie 2010, prin nerespectarea dispozițiilor art. 35 din OUG 195/2002, R, art.156 alin. 1 din HG 1391/2006, art.128 alin. 1 lit. a din HG 1391/2006, raportat la art. 126 lit. a, art.142 lit. b din HG 1391/2006, art.156 alin. 2 din HG 1391/2006, în calitate de conducător auto, a cauzat din culpa comună cu a victimei, un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimei T. A.-Z., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 al.1 și 2 Cod penal.

Prin încheierea din 16.05.2014 (filele 117-119) s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, în infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 192 alineatele (1) și (2) din Codul penal nou, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal nou.

Potrivit practicii judiciare, instanța are obligația să se pronunțe în legătură cu gradul de culpă al inculpatului și victimei la producerea accidentului. Având în vedere cele de mai sus, instanța apreciază că inculpatul este vinovat în proporție de 60 % iar victima este vinovată în proporție de 40%. Se va ține cont de acest aspect la toate dispozițiile pe care le va da instanța.

Conform articolului 396 alineatul (2) din Codul de procedură penală, (2) Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Din coroborarea probelor menționate anterior a reiesit că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, astfel că instanța a condamnat inculpatul pentru infracțiunea menționată anterior.

La individualizarea pedepsei ce s-a stabilit inculpatului, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului, evaluate după următoarele criterii prevăzute de articolul 74 din Codul penal:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul (impulsul psihic ce l-a determinat pe făptuitor să comită infracțiunea, conform Dicționar de drept penal, Editura All B., București, 2004, pagina 273) săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (obiectivele);

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului; conform fișei de cazier aflată la fila 172 din dosarul de urmărire penală, inculpatul nu a mai fost condamnat până în prezent;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; inculpatul s-a prezentat la judecată dar nu a despăgubit părțile civile;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială; inculpatul este în prezent pensionar, are un comportament bun, nu este în relații de dușmănie cu vecinii sau cu alte persoane; nu a fost sancționat contravențional și nu a ridicat probleme pe linia muncii de poliție (fila 29 din dosarul instanței);

h) limitele speciale ale pedepsei,

i) gradul de culpă în producereea accidentului.

În baza acestor elemente, instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă de 2 ani 8 luni închisoare. Instanța apreciază că această pedeapsă este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor.

Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat, pedeapsa aplicată nu este mai mare de 3 ani închisoare, inculpatul a avut o comportare relativ sinceră în cursul procesului penal iar la termenul din 10.04.2015 și-a exprimat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității conform articolului 91 alineatul (1) litera c) din Codul penal, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul articolului 91 și articolului 92 din Codul penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani 8 luni închisoare, pe durata termenului de încercare 3 ani.

În temeiul articolului 91 alineatul (4) din Codul penal, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 96 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de articolul 93alineatul (1)din Codul penal. De asemenea, inculpatul va fi obligat să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței, conform articolului 93alineatul (2) litera d)din Codul penal. Instanța constată că, nu există temeiuri de fapt pentru a se impune vreuna dintre celelalte obligații prevăzute de articolul 93 alineatul (2) din Codul penal iar obligația prevăzută de litera d) este inerentă executării celorlalte obligații stabilite de instanță.

Referitor la dispozițiile articolului 93 alineatul (3) din Codul penal, s-a reținut că, potrivit articolului 61 alineatul (1) din Legea numărul 252/2013 și articolului 51 alineatul (1) din Legea numărul 253/2013, instanța trebuie să stabilească două instituții din comunitate în care inculpatul va putea presta o muncă neremunerată în folosul comunității, dintre cele menționate în baza de date prevăzută la articolul 43 alineatele (1) și (2) din Legea numărul 252/2013 și la articolul 46 alineatul (2) din Legea numărul 252/2013 (listă publicată la adresa http://www.just.ro//LinkClick.aspx? fileticket =OTldpk%2bSv2 U%3d &tabid=89. Având în vedere că lista menționată este foarte restrânsă și întrucât instituțiile publice din comunitate sunt obligate conform articolului 18 alineatele (1) și (3) din Legea numărul 253/2013, să participe la organizarea și desfășurarea executării pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate, se vor identifica instituțiile cele mai apropiate de domiciliul inculpatului, astfel că instanța a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 70 zile, la Primăria municipiului G. sau la Primăria comunei Iclod.

În temeiul articolului 67 din Codul penal, vǎzând și hotǎrârea din 28 septembrie 2004 emisǎ de Curtea Europeanǎ a Drepturilor Omului în cauza S. și Pârcǎlab împotriva României precum și decizia numărul 74/2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, instanța a apreciat în baza criteriilor prevăzute de articolul 67 alineatul (1) din Codul penal, cǎ se justificǎ numai interzicerea drepturulor prevăzute de articolul 66 alineatul (1) literele a) și b) din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, pe o durată de 3 ani, astfel cǎ va proceda în consecințǎ al aplicarea acestei pedepse complementare.

Potrivit articolului 1 alineatul (1) din Legea numărul 76/2008, pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism, se constituie Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J. Potrivit articolului 7 din Legea numărul 76/2008, (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare. Conform anexei la Legea numărul 76/2008, printre infracțiunile în cazul cărora se recoltează probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., la punctul 3. se află infracțiunea de infracțiunea de ucidere din culpă.

Prin urmare, s-a dispus prelevarea de probe biolgice de la inculpat.

Persoana vătămată S. de Ambulanță al Județului C. nu și-a precizat eventualele pretenții civile ca urmare a deplasării la fața locului în vederea acordării ajutorului specializat victimei deși a fost citată în instanță (fila 22). Având în vedere principiul disponibilității, specific procesului civil, stabilit de articolului 406 din codul de procedură civilă dar și în articolele 20, 22 și 23 din Codul de procedură penală și în temeiul articolului 404 alineatul (4) litera i) din Codul de procedură penală, în vederea clarificării acestui aspect (latura civilă a procesului penal) instanța apreciază că este util să se consemneze în dispozitivul sentinței faptul că persoana vătamată nu s-a constituit parte civilă, astfel că va proceda în consecință.

Persoanele vătămate T. A. –M. și T. E.-Z., părinții victimei, s-au constituit părți civile în cauză în cursul urmăriii penele, suma urmând a o preciza în fața instanței. Au fost despăgubiți de asigurator cu suma de 2.550 lei (fila 104 din dosarul de urmărire penală)

Persoanele vătamate T. A.-M., T. E.-Z., T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G. s-au constituit părți civile prin actul de la fila 32 din dosarul instanței, precizând următoarele:

1.T. A.-M. si T. E.-Z., parinti ai victimei T. A.-Z., rugam instanța sa oblige pe inculpatul M. V., in solidar cu partea responsabila civilmente P. SRL G. si cu asigurătorul A.-TIRIAC A. S.A. Bucuresti,pe temei delictualei respectiv contractual, la plata de:

-daune materiale, in cuantum de 3.000 lei,reprezentand cheltuielile neacoperite cu despăgubirea plătită de către asigurator,efectuate cu inmormantarea,pomenirile făcute la sase saptamani,respectiv la un an de la inmormantare,si cu privire la amenajarea mormântului.

-daune morale în cuantum de cate 50.000 Euro,in echivalent lei la data plații, pentru fiecare dintre părinți.

2.T. Z.-A.,T. R.-C. si T. I.-G., frați ai victimei, rugam instanța sa oblige pe inculpat, in solidar cu partea responsabila civilmente si cu asigurătorul, la plata de daune morale in cuantum de cate 50.000 Euro,in echivalent lei la data plații, pentru fiecare dintre frați.

Subsemnatele parti civile rugam onorata instanța sa oblige inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente si cu asigurătorul, la plata de dobânzi legale,raportate la despăgubirile pe care le veți dispune,calculate de la data de 27 martie 2010, pana la data plații efective.

In drept-art. 15 Cod de procedura penala

Din certificatul de naștere de la fila 33 a reieșit că numita T. R.-C. este fiica lui T. A.-M. și T. E.-Z.. Din certificatul de naștere de la fila 34 reiese că numitul T. I.-G. este fiul lui T. A.-M. și T. E.-Z.. Din certificatul de naștere de la fila 35 reiese că numitul T. Z.-A. este fiul lui T. A.-M. și T. E.-Z.. Din certificatul de deces de la fila 66 reiese că numita T. A.-Z. este fiica lui T. A.-M. și T. E.-Z., fiind decedată la data de 27.03.2010. Din certificatul de stare civilă de la fila 67 reiese că numitul T. A.-M. este căsătorit cu T. E.-Z.. Din cele arătate a reieșit că părțile civile T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G. sunt frați ai victimei iar părțile civile T. A.-M. și T. E.-Z. sunt părinții victimei.

În ceea ce privește daunele materiale (3.000 lei) solicitate de părțile civile T. A.-M. și T. E.-Z., aceștia nu au depus nici o probă pentru a dovedi respectivele pretenții. În concluziile pe fond din data de 10.04.2015 (fila 234 verso) avocatul părților civile a precizat (fiind de față și părțile civile) că aceștia renunță la daunele materiale și solicită numai daune morale. Același aspect reiese și din concluziile scrise depuse la dosar (filele 236-239). Având în vedere principiul disponibilității, precizat în articolul 22 alineatul (1) din Codul de procedură penală, s-a constatat că părțile civile T. A.-M. și T. E.-Z. au renunțat la pretențiile civile în sumăde 3.000 lei, cu titlu de daune materiale.

Referitor la daunele morale solicitate de părțile civile, instanța a reținut că, aceștia nu au depus nici o probă pentru dovedirea amplorii acestor daune. Cuantumul daunelor morale a fost și este subiect de controversă în primul rând în practica judiciară din cauza faptului că legea nu pretinde o probațiune riguroasă pentru dovedirea acestora, cuantumul rămânând în mare parte la aprecierea instanței. În această situație, văzând și despăgubirile acordate de instanțe în cazuri similare (a se vedea sentința penală numărul 861/2013 a Judecătoriei G., menținută prin decizia penală numărul 1593/R/2013 a Curții de Apel C., nepublicate ; sentința penală numărul 1780/2013 a Judecătoriei G., menținută prin decizia penală numărul 127/A/2014 a Curții de Apel C., nepublicate), instanța apreciază că, din cauza decesului provocat victimei T. A.-Z., determinată de fapta inculpatului, părțile civile T. A.-M., T. E.-Z., T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G. au suferit daune afective intense și de lungă durată, în proporții diferite, raportat la gradul de rudenie. Având în vedere jurisprudența regională în materie, circumstanțele concrete ale cauzei, gradul de culpă al inculpatului și necesitatea stabilirii unui just echilibru între suferințele fizice și psihice și întinderea despăgubirilor și pentru a evita îmbogățirea fără just temei; în vederea compensării acestor suferințe psihice și în temeiul articolului 19 alineatul (5) și articolului 25 din Codul de procedură penală și al articolelor 998, 999 și 1003 din Codul civil de la 1864, raportat la articolele 5 și 220 din Legea numărul 71/2011, inculpatul și părțile responsabile civilmente vor fi obligați, în solidar, să achite părților civile T. A.-M. și T. E.-Z., despăgubiri civile în sumă de câte 24.000 euro pentru fiecare din părțile civile. De asemenea, inculpatul și părțile responsabile civilmente vor fi obligați, în solidar, să achite părților civile T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G., despăgubiri civile în sumă de câte 17.000 euro pentru fiecare din părțile civile.

Doctrina și jurisprudența au stabilit că, în materie delictuală, în completarea cazurilor prevăzute de articolul 1.079 din Codul civil de la 1864, debitorul este de drept în întârziere, nefiind necesară o punere în întârziere (M. D., Regimul juridic al dobânzii legale, Editura Hamangiu, București, 2008, paginile 20-21). Prin urmare, în temeiul articolului 1.088 din Codul civil de la 1864 raportat la articolele 3, 5 alineatul 1 și 220 din Legea numărul 71/2011 și articolului 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești (având în vedere principiul tempus regit actum), inculpatul a fost obligat să achite părților civile, dobânda legală, începând cu data producerii accidentului.

În momentul accidentului, inculpatul conducea autoutilitara M. cu numărul de înmatriculare_, proprietatea . G., în interes de serviciu (fila 159 din dosarul de urmărire penală). Prin urmare, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de articolul 1000 alineatul (3) din Codul civil (vechi) privind răspunserea comitentului pentru prepus. Văzând și dispozițiile articolului 86, articolul 19 și articolul 25 din Codul de procedură penală, articolul 998 și 999 din Codul civil (vechi), instanța va obliga pe inculpatul M. V., în solidar cu partea responsabilă civilmente, să achite despăgubirile stabilite în prezenta cauză. Aceasta este și opinia practicii judicare și a unei părți din literatura de specialitate (a se vedea, C. D., Partea responsabilă civilmente în procesul penal, Editura Universul Juridic, București, 2010, pagina 357).

La fila 69 din dosarul de urmărire penală se află polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto numărul_, cu valabilitate între 12.11.2009 – 11.05.2010 pentru autovehicolul cu numărul de înmatriculare_, emisă de asigurătorul S. C. A. Ț. A. S. A.

La termenul din data de 16.05.2014 (filele 117-119), instanța a pus în discuție calitatea procesuală a S. C. ,,A.-Ț. A.’’ S. A. și a stabilit că aceasta are calitatea de parte responsabilă civilmente. Pentru a hotărâ astfel, instanța a avut în vedere faptul că, potrivit articolului 86 din Codul de procedură penală (nou) Persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente.

Conform articolului 9 din Legea numărul 136/1995, Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obliga sa plătească o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului pagubit despăgubirea ori suma asigurata, denumita în continuare indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite.

Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate (M. U., Despre răspunderea delictuală pentru fapta altuia în procesul penal în Noul Cod Civil, articol publicat în revista ,,Curierul Judiciar’’, numărul 10/2011, paginile 515-517), potrivit noii legislații procesual penale, asigurătorul are calitatea de parte responsabilă civilmente.

În speță, așa cum s-a arătat mai sus, între asigurător și inculpat există un contract de asigurare de răspundere civilă auto. Prin urmare, asigurătorul răspunde în temeiul contractului pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune, astfel că, văzând și dispozițiile articolului 3 din Legea numărul 255/2013, acesta are calitatea de parte responsabilă civilmente în prezentul dosar.

Instanța nu a obligat inculpatul și părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor în euro, așa cum s-a solicitat (ci în echivalent lei, la data plății), deoarece, conform articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul nr. 4/2005 republicat privind regimul valutar, emis de Banca Națională a României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 616/2007, operațiunile în valută se pot efectua numai pe baza acordului de voință al părților. În speță, nu au existat acordul inculpatului și al părților responsabile civilmente cu privire la aceste operațiuni.

La fila 240 din dosar s-a depus o chitanță pentru suma de 3.000 lei, onorar avocat, achitat de partea civilă T. A.. De asemenea, la fila 241 s-au depus două chitanțe, fiecare pentru suma de 1.000 lei, onorar avocat, achitat de partea civilă T. A.. Prin urmare, în temeiul articolului 276 alineatele (1), (2) și (4) raportat la articolul 274 alineatul (3) din Codul de procedură penală, instanța a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente S. C. ,,P.’’ S. R. L. și S. C. A. Ț. A. S. A., să achite părților civile, 3.500 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal inculpatul M. V. și asigurătorul S. C. A. Ț. A. S. A.

Prin motivele de apel inculpatul M. V. a solicitatadmiterea apelului, desființarea în întregime a sentinței penale și achitarea sa de sub învinuirea comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal.

În acest sens, fiind aceleași limite de pedeapsă prevăzute în ambele coduri și raportat și la practica instanței și la modalitățile de executare mai blânde prevăzute de vechiul cod, s-a arătat că se impune admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice și pronunțarea, în eventualitatea condamnării inculpatului, a unei pedepse în baza vechiului cod.

În principal s-a susținut că practic căderea bruscă și imprevizibilă a victimei a determinat incidența cazului fortuit, datorată unor factori subiectivi, posibil alcool, întrucât medicul legist a menționat că valoarea de 1%o pentru victimă reprezintă o alcoolemie destul de mare, precum și posibilitatea lipsei abilităților de a conduce, victima neavând cursul de legislație rutieră.

De asemenea, s-a menționat că victima nu a avut o cască de protecție omologată, deși expertiza L.I.E.C C. arată că dacă aceasta ar fi purtat cască ar fi fost târâtă doar câțiva centimetri, fiind posibil și să fi scăpat, respectiv consecințele accidentelor ar fi fost mai mici.

Mai mult, victima a condus mopedul folosind în același timp un telefon mobil și nu a redus viteza la apropierea de autovehiculul condus de inculpat, raportat la lipsa oricărei urme de frânare. În plus, s-a precizat că victima nu a condus autovehiculul fără a păstra o distanță suficientă, în caz contrar s-ar fi evitat consecințele și nici nu a respectat regula valabilă pentru mopede și biciclete cu privire la deplasarea lor pe acostamentul practicabil, dacă exista.

Cu privire la expertiza judiciară criminalistică auto L.I.E.C. C. s-a arătat că aceasta nu poate fi luată în considerare la analizarea vinovăției inculpatului, deoarece este lacunară și în contradicție cu celelalte mijloace de probă. Mai mult, ea nu a stabilit nici măcar poziția victimei la momentul producerii accidentului și nu a arătat posibilități de evitare, distanța pe care a fost târâtă victima, modalitatea de producere a leziunilor victimei și nu poate sta la baza unei hotărâri judecătorești, care se poate baza numai pe certitudini. De asemenea, s-a apreciat că aceasta este în contradicție și cu expertiza tehnică judiciară auto în ceea ce privește poziția victimei, distanța, modalitatea de producere și starea de pericol.

Apărătorul ales al asigurătorului A.-Ț. A. S.A., a solicitat admiterea apelului asigurătorului și al inculpatului, având în vedere că acestea coincid în parte.

În subsidiar, în cazul reținerii vinovăției inculpatului, a solicitat aplicarea cotelor de culpă distinct de cele stabilite prin hotărârea primei instanței, sens în care s-a opinat că victima are o culpă concurentă în cuantum de 90%.

În ceea ce privește latura civilă, daunele morale acordate părinților și familiei victimei au fost apreciate ca fiind prea mari, prin raportare la practica chiar a instanței de apel.

S-a arătat că probele științifice administrate în cauză sunt contradictorii, însă din toate acestea sunt anumite elemente de convergență, care se impun a fi reținute de instanță și care să conducă la concluzia că ne aflăm în prezența unui caz fortuit, iar dubiile lăsate de aceste probe sau de contradicția dintre ele să fie interpretate în baza principiului in dubio pro reo. Mai mult, din toate expertizele rezultă cu certitudine faptul că victima s-a dezechilibrat și a căzut în spatele autocamionului într-un unghi mort.

În subsidiar, s-a solicitat a se avea în vedere că o culpă concurentă a victimei, decisivă în producerea accidentului. În condițiile date se impunea ca victima să poarte cască pe vehiculul cu două roți, aspect obligatoriu, pentru că în cazul unui impact capul suferă primul, conform probelor, victima fiind căzută pe jos, anterior ca autotrenul să o strivească. În condițiile redate, cu toate celelalte încălcări, s-a opinat că victima are o culpă concurentă de 90%.

În consecință, în ceea ce privește latura civilă, s-a solicitat reducerea daunelor morale acordate ca și nivel abstract, iar ulterior să se facă aplicarea procentului de culpă concurentă la nivelul redus. Astfel, s-a apreciat că daunele morale trebuie dimensionate în funcție de persoanele care le primesc și nu de persoanele care le plătesc.

Analizând apelurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a analizat și rezolvat toate problemele juridice în cauză într-o modalitate legală și temeinică, raportat la probațiunea administrată. De altfel, s-a făcut o analiză în detaliu a fiecărei probe, cu relevarea tuturor aspectelor de natură a conduce la soluția pronunțată.

Curtea apreciază ca fiind corectă concluzia instanței în ceea ce privește stabilirea dinamicii accidentului, cauzele morții și celelalte aspecte legate de producerea situației cu caracter infracțional, fiind arătate în detaliu încălcările regulilor de circulație pe care instanța le-a considerat dovedite pentru fiecare dintre părți, deși discuțiile cu privire la influența de plano a purtării căștii de protecție, a stării de alcoolemie și chiar a urmăririi cursului de specialitate pentru cunoașterea regulilor de circulație în astfel de situații trebuie privite nuanțat și au nenumărate interpretări în literatura și jurisprudența de speță, întrucât ceea ce trebuie dovedit nu este încălcarea teoretică sau generică a mai multor reguli de circulație, ci dacă acea încălcare a avut vreun rol determinant în raportul de cauzalitate complex creat.

Apariția unui pericol, în condiții intempestive, realizată în situații în care reacția umană normală a victimei nu mai poate avea loc, pune serioase probleme legate de influența unor aspecte generale, cum ar fi abilitățile de a conduce, testate și autentificate printr-un permis sau printr-un curs, raportat la situația premisă din dosarul cauzei. Mai mult, instanța a și motivat fiecare situație, a avut în vedere elementele de practică judiciară și concrete și, față de aceasta, considerăm că nu se impune intervenirea în raționamentele instanței de fond, iar celelalte aspecte relevate de inculpat și de asigurător în memoriu, legate de încălcările realizate de victimă, nu au chiar nicio legătură cu rezultatul periculos produs.

De asemenea, aspectele medico-legale au fost verificate și reverificate, iar opinia expertului C. depășește puțin cadrul medico-legal și intervine în stabilirea raportului de cauzalitate prin modalitatea specifică de dinamică a accidentului și privitoare la apariția stării de pericol și este contrazisă în cea mai mare parte de urmele materiale de la locului faptei, zgârieturile de pe carena motoscuterului și alte elemente obiective, astfel că nu se poate susține existența unei târâri de 5 centimetri, când numai circumferința roții este mult mai mare, iar distrugerile pe moped sunt de asemenea dincolo de aceste constatări.

Mai mult, Curtea, în concordanță și cu motivarea instanței, reține ca fiind esențială în aspectul dinamicii conduita celor două părți implicate, din perspectiva respectării regulilor și raportul de cauzalitate, cu urmarea produsă.

Prin urmare, aspectele pe care instanța nu le-a apreciat ca fiind determinante în cauză, nu au nicio legătură, iar victima a reacționat într-un anume mod la apariția stării de pericol. În acest sens, inculpatul a coborât și a făcut semn celor din spatele său, ca urmare a opririi intempestive a acestuia, să treacă pe lângă el. Ori, în condițiile expuse, toți ceilalți participanți la trafic s-au bazat pe faptul că vor avea o conduită de ocolire a camionului, care va respecta norma de a sta cel puțin pe loc până trec toți sau, în caz contrar, de a asigura o deplasare înapoi, cu respectarea regulilor privitoare la această manevră.

În ceea ce privește schimbarea de încadrare juridică solicitată, Curtea apreciază că evaluarea efectuată de instanță este corectă, inclusiv din perspectiva părților care au declarat calea de atac. În acest sens, limitele de pedeapsă sunt similare și teoretic s-ar putea discuta de unele aspecte legate de modalitățile de individualizare mai permisive și mai largi în codul vechi, dar instanța s-a orientat spre o pedeapsă care presupune o suspendare cu condiții, neprivativă de libertate. Ori, în privința evocată, comparând dispozițiile fostului art. 861 Cod penal cu art. 91 din prezentul Cod penal, acesta din urmă este mai favorabil datorită termenului de încercare, fiind reală și impunerea condițiilor reținute de către instanță și munca în folosul comunității, însă acordul de principiu al inculpatului la prestarea muncii în folosul comunității, dată fiind și practica instanței, este irevocabil, pentru că el stă la baza nu numai a raționamentului instanței în alegerea legii mai favorabile, ci și la baza raționamentului Parchetului de a declara sau nu apel. Astfel, în măsura în care s-ar susține că acordul privind prestarea unei munci în folosul comunității nu mai este valabil, s-ar impune aplicarea unei sancțiuni fie mai grea în cuantum, aspect imposibil de realizat în soluționarea apelului inculpatului, fie o modalitate mult mai ușoară, care nu a fost avută în vedere de către P. și de către părțile civile la analizarea legalității și temeiniciei soluției.

În ceea ce privește însă latura civilă, apelurile declarate în cauză sunt fondate, prin prisma procentului de culpă concurentă a victimei stabilit în mod corect de către prima instanță, sens în care Curtea apreciază că sumele acordate cu acest titlu fraților victimei trebuie diminuate la jumătate din suma acordată cu același titlu părinților victimei, având în vedere relațiile de familie și felul în care fiecare parte civilă a perceput ca pe o traumă pierderea surorii lor.

Din aceste considerente, Curtea va admite apelurile declarate de inculpatul M. V. și asigurătorul S. C. A. Ț. A. S. A. împotriva sentinței penale nr. 680/24.04.2015 a Judecătoriei G. pe care o va desființa cu privire la cuantumul daunelor morale acordate fraților victimei T. A. Z..

Pronunțând o nouă hotărâre, va obliga pe inculpat să achite părților civile T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G., despăgubiri civile în sumă de câte 12.000 euro pentru fiecare (echivalent în lei la data plății), cu titlu de daune morale.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de inculpatul M. V., fiul lui I. și I., născut la 16 noiembrie 1946 în localitatea Fundătura, județul C., cetațenie română, studii 7 clase, fără antecedente penale, pensionar, posesor al cărții de identitate . nr._, eliberat de SPCLEP G., domiciliat în municipiul G., .. 31, județul C., codul numeric personal_ și asigurătorul S. C. A. Ț. A. S. A. împotriva sentinței penale nr. 680/24.04.2015 a Judecătoriei G. pe care o desființează cu privire la cuantumul daunelor morale acordate fraților victimei T. A. Z..

Pronunțând o nouă hotărâre, obligă pe inculpat să achite părților civile T. Z.-A., T. R.-C. și T. I.-G., despăgubiri civile în sumă de câte 12.000 euro pentru fiecare (echivalent în lei la data plății), cu titlu de daune morale.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

A. D. L.-AGHINIȚĂ S. S. L. A. S.

red.A.D.L.A./A.C.

3 ex. – 16.03.2016

jud.fond.G. I.

← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice....  Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 132/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

    Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1183/2015. Curtea de Apel CLUJ