Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 82/2015. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 82/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 3880/112/2013/a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 82/2015

Ședința publică din data de 10 februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: M. B.

GREFIER: C. C.

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism –Biroul Teritorial C. reprezentat

de PROCUROR: L. C.

Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de inculpata M. C. împotriva încheierii penale din data de 23 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, dată în dosarul nr._ 13, cauza având ca obiect verificarea măsurii preventive (art. 206 NCPP).

La apelul nominal se prezintă inculpata, asistată de apărător desemnat din oficiu av.I. M. din cadrul Baroului C. cu delegația la dosar.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, inculpata declară că este de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din oficiu.

Reprezentanta D.-Biroul Teritorial C. și apărătorul inculpatei arată că nu au cereri de formulat.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților prezente asupra contestației.

Apărătorul inculpatei M. C. solicită în baza art. 425 ind.1 alin. 7 pct. 2 lit.a C.p.p. admiterea contestației, cu consecința desființării încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în temeiul art. 242 alin.1 C.p.p. revocarea măsurii controlului judiciar, cu onorar din FMJ.

În susținere, solicită a se avea în vedere următoarele considerente: așa cum se poate observa, încheierea penală contestată cuprinde aprecieri generale, fără a explica în mod concret motivele pentru care, temeiurile inițiale, care au dus la luarea măsurii controlului judiciar, subzistă și nici de ce măsura este în concret necesară pentru desfășurarea judecății.

În fapt, nu s-a dovedit de către organele de anchetă că inculpata s-ar fi ascuns pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, nu a încercat să influențeze martorii și nici nu a distrus sau sustras mijloace materiale de probă, nu a exercitat presiuni asupra părților vătămate.

Persistența motivelor plauzibile de a bănui că inculpata ar fi comis infracțiunile, după o anumită perioadă, respectiv de aproximativ 3 ani și jumătate, nu mai este suficientă, instanța trebuind să analizeze situația personală a acuzatei mai în detaliu și să găsească motive specifice pentru restrângerea libertății inculpatei.

Nu este de omis nici faptul că inculpata a respectat toate obligațiile care i-au fost impuse de instanță, este bine integrată social, realizează venituri, beneficiază de stabilitate locativă, familială și profesională și nu în ultimul rând, are în întreținerea sa un copil nevăzător.

De asemenea, cercetarea judecătorească este finalizată, au fost audiați inculpații, majoritatea martorilor, s-a dat citire declarațiilor din faza de urmărire penală, motiv pentru care, măsura controlului judiciar nu mai este, în continuare, proporțională cu scopul urmărit.

Reprezentanta D.-Biroul Teritorial C. solicită respingerea contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud și pe cale de consecință menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală în raport de natura, motivul și gravitatea faptei.

Inculpata M. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărător, solicitând admiterea contestației.

CURTEA:

Prin încheierea penală din data de 23.01.2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud pronunțată în dosar nr._ 13, în baza art. 208 alin. 5 raportat la art. 207 alin. 4 Cod Penal:

S-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpata M. C., fiica lui G. și Ilaria, născută la data de 13.06.1967 în ., domiciliată în mun. Bistrița, .. 4, ., jud. Bistrița Năsăud, având CNP._, prin Încheierea penală din 18 februarie 2014 și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, s-a menținut măsura controlului judiciar față de aceasta.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriu nr. 20 D/P/2007 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, au fost trimiși în judecată inculpații B. V. pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. 1 Cod penal( asupra părții vătămate minore M. C. A.), trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. 1 Cod penal( asupra părții vătămate M. C. A., după ce aceasta a devenit majoră), trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. 1 Cod penal( asupra părții vătămate minore M. A. M.), trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 teza I-a din Legea nr. 678/2001, modificată prin OUG nr. 79/2005 aprobată prin Legea nr. 287/2005 (asupra părții vătămate minore R. A. R.) trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 alin. 1 Cod penal( asupra părții vătămate Ghergiț I. A.), trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 alin. 1 din Codul penal (asupra părții vătămate B. C. D.) și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 3 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal; B. V., pentru săvârșirea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 teza I-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin OUG nr. 79/2005 aprobată prin Legea nr. 287/2005(asupra părții vătămate minore R. A. R.), proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal; P. Macedon M. și P. S. C. pentru săvârșirea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003 și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal art. 41 alin. 2 Cod penal; M. C., pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003, trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 teza I-a din Legea nr. 678/2001, modificată prin OUG. Nr. 79/2005, aprobată prin Legea nr. 287/2005 ( asupra părții vătămate minore R. A. R.); trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. 1 Cod penal ( asupra părții vătămate Ghergiț I. A.) și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal; S. Oltița, pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. aCod penal a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003 și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal; I. F. A., pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 teza I-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin OUG. Nr. 79/2005, aprobată prin Legea nr. 287/2005( asupra părții vătămate minore R. A. R.), trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 alin. 1 din Codul penal( asupra părții vătămate Ghergiț I. A.) și proxenetism prev. de art. 329 alin. 2 din Codul penal( asupra părții vătămate C. Letiția R.).

Pentru fapte similare, prin același rechizitoriu, a fost trimis în judecată și inculpatul B. A. C..

Prin actul de sesizare s-a reținut (în esență) în sarcina inculpaților B. V. și M. C., precum și a inculpaților S. Oltița și P. Macedon M., că împreună au constituit, începând cu anul 2003, un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de proxenetism.

Referitor la inculpata B. V. se reține că a aderat și sprijinit începând cu anul 2007 grupul infracțional organizat pe linia comiterii infracțiunii de proxenetism.

În sarcina inculpatului B. V. se reține fapta de a o primi și de a o găzdui pe partea vătămată minoră M. C. A. în perioada cuprinsă între sfârșitul verii/începutul toamnei anului 2002 și până în data de 9 octombrie 2003(când aceasta a împlinit vârsta de 18 ani), în cadrul complexului aparținând . Bistrița, pe care îl administrează în vederea exploatării prin practicarea prostituției, fapta fiind comisă prin constrângere în forma reținerii pașaportului victimei. Ulterior datei de 9 octombrie 2003 și până în 6 octombrie 2004( după ce partea vătămată a devenit majoră), a cazat-o pe partea vătămată Mois C. A., în mod repetat, în cadrul aceluiași complex, tot cu scopul exploatării ei, prin practicarea prostituției, în forma constrângerii la care s-a făcut referire anterior.

De asemenea, inculpatul B. V. este a acuzat că în perioada cuprinsă între vara anului 2002 și data de 8 septembrie 2004 a primit-o și găzduit-o în cadrul complexului ..R.L. Bistrița pe partea vătămată minoră M. A. M., în scopul exploatării prin practicarea prostituției.

În sarcina inculpatului B. V. se reține că în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații M. C., B. V. și I. F. A. a primit-o și a găzduit-o în complexul administrat de el în vederea exploatării prin practicarea prostituției pe partea vătămată minoră R. A. R.. Inculpatul B. V. este trimis în judecată și pentru fapta de a o primi și caza timp de 4 luni, din primăvara anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpata M. C., pe partea vătămată Ghergiț I. A., care a fost recrutată și transportată la același Complex de către inculpatul I. F. A., partea vătămată fiind indusă în eroare asupra activității ce urma să o desfășoare în localul respectiv unde a fost ulterior exploatată prin practicarea prostituției. În fine, inculpatul B. V. este acuzat că a primit-o și găzduit-o în cadrul complexului pe care-l administrează, în perioada 2001- vara anului 2004, pe partea vătămată minoră B. C. D., în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituției.

Inculpatul B. V. este acuzat, în același timp, și de faptul că în perioada cuprinsă între vara anului 2001 și 14 septembrie 2011, în temeiul unei rezoluții infracționale unice, în mai multe rânduri și în diferite perioade de timp a înlesnit practicarea prostituției de către mai multe tinere (M. L. R., S. D. R., N. R. M., K. E. A. și altele) dintre care unele minore, pe care le-a primit și cazat în cadrul complexului aparținând . Bistrița, pe care îl administrează și a tras foloase din practicarea prostituției de către aceste fete, prin încasarea direct sau prin persoane desemnate, a sumelor de bani percepute cu titlu de „contravaloare a folosinței camerelor” ori a unor sume de bani impuse în titlu de „ taxă” sau „amenzi”.

Inculpata M. C. este acuzată că a primit și găzduit timp de câteva zile, din primăvara anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații B. V., B. V. și I. F. A., pe partea vătămată R. A. R., în cadrul complexului, în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției. De asemenea, inculpata M. C. este trimisă în judecată și pentru fapta de a o primi și caza timp de 4 luni, în aceeași perioadă, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatul B. V., pe partea vătămată Ghergiț I. A., care a fost recrutată și transportată la același complex de inculpatul I. F. A., care a indus-o în eroare asupra activității ce urma să o desfășoare, loc în care tânăra a fost exploatată prin practicarea prostituției.

În fine, în sarcina inculpatei M. C. se reține că în temeiul unei rezoluții infracționale unice în perioada decembrie 2002-14 septembrie 2011, în mai multe rânduri, în diferite perioade de timp, a înlesnit practicarea prostituției de către mai multe tinere în cadrul complexului aparținând . Bistrița și a asigurat și a realizat tragerea de foloase împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, de pe urma practicării prostituției, în modalitatea descrisă anterior.

Inculpata B. V. este acuzată că a primit-o și găzduit-o timp de câteva zile, din jumătatea anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații B. V., M. C. și I. F. A., pe partea vătămată R. A. R., în cadrul complexului . Bistrița, în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției. De asemenea, în sarcina inculpatei B. V. se reține că în temeiul unei rezoluții infracționale unice, în perioada cuprinsă între anul 2007 și 14 septembrie 2011, în mai multe rânduri și în diferite perioade de timp, a înlesnit practicarea prostituției de către mai multe tinere, pe care le-a primit în cadrul complexului, realizând împreună cu inculpatul B. V. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat foloase de pe urma practicării prostituției de către aceste fete, prin încasarea ca persoană desemnată de inculpatul B. V. a sumelor de bani percepute cu titlu de „ contravaloarea folosinței camerelor” în care fetele se prostituau și a unor sume de bani impuse acelor fete cu titlu de „ taxă” sau „ amenzi”, ca urmare a practicării prostituției.

În sarcina inculpatului I. F. A. se reține prin actul de acuzare fapta de a o recruta și transporta cu autoturismul, în primăvara anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații B. V., M. C. și B. V., pe partea vătămată minoră R. A. R. la complexul . Bistrița, administrat de inculpatul B. V., în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției. De asemenea, inculpatul I. F. A. este acuzat că a recrutat și transportat cu autoturismul în perioada anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații B. V. și M. C., pe partea vătămată Ghergiț I. A., din C.-N. în mun. Bistrița, la complexul . Bistrița, prin inducerea în eroare a părții vătămate cu privire la activitatea pe care ea urma să o desfășoare în barul respectiv ( spunându-i contrar realității că va lucra ca dansatoare), deși știa că va fi supusă la practicarea prostituției.

În fine, inculpatul I. F. A. este acuzat și că, în primăvara anului 2007, a recrutat-o pe numita C. Letiția R. în vederea practicării prostituției și că a transportat-o în acest scop cu autoturismul din mun. C. N. în Bistrița la complexul aparținând . Bistrița.

Întrucât inculpații P. Macedon M., P. S. C. și S. Oltița au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în modalitatea descrisă în actul de sesizare (Rechizitoriul nr. 20D/P/2007 al D. – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud) și au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală anterior, aceștia au fost judecați separat în dosarul inițial nr._, fiind condamnați prin Sentința penală nr. 93/F/03.06.2013, pronunțată de Tribunalului Bistrița-Năsăud, cauza fiind disjunsă în privința inculpaților B. V., B. V., M. C., B. A. C. și I. F. A., deoarece au cerut să fie judecați pe procedura de drept comun. Ca urmare, în dosarul de față, format în urma disjungerii, urmează a fi judecați după efectuarea cercetărilor judecătorești, inculpații B. V., B. V., M. C., B. A. C. și I. F. A..

Prin Încheierea penală nr. 90/16.09.2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin Încheierea penală nr. 1784/R/ 07 noiembrie 2011 a Curții de Apel C.( f. 4 și f.16-23 vol. IV) s-a respins ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă a inculpaților B. V., M. C., P. Macedon M., formulată de D.- Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, iar în baza art. 149 ind. 1 rap. la art. 146 alin. 11 ind.1 și art. 145 ind. 1 C.pr.pen., anterior s-a luat în privința acestora măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe durata a 30 de zile. Ulterior, această măsură a fost prelungită succesiv de procuror, ultima dată prin Ordonanța emisă la data de 25 mai 2012 ( f. 169 – 172, f. 173- 175 și f. 176 – 178 vol. IV).

Prin Încheierile penale nr. 103/23.11.2011 și nr. 104/23.11.2011 pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._ și respectiv_ ( f. 69 – 72 vol. IV9, au fost admise plângerile formulate de inculpatele B. V. și S. Oltița, iar în baza art. 140 ind. 2 C.pr.pen., s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, cu precizarea că au fost impuse inculpatelor aceleași obligații dispuse inițial de procuror prin ordonanțele emise la 14 septembrie 201(f. 24 – 29 vol. IV). Ulterior măsurile preventive luate față de inculpatele B. V. și S. Oltița au fost prelungite succesiv de procuror, ultima dată prin Ordonanțele din 25 mai 2012( f. 179 – 181 și f. 182 184 vol. IV).

În privința inculpatului I. F. A., prin Ordonanța din 18 mai 2012 ( f. 185 – 186 vol. IV) procurorul a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, pe durata a 30 de zile fiindu-i impuse obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală precum și interdicția de a nu comunica direct sau indirect cu ceilalți inculpați trimiși în judecată, cu părțile vătămate Ghergiț I. A. și R. A. R. și cu numiții D. C., B. C. și C. Letiția (f. 185 – 186 vol. IV).

După sesizarea instanței, prin Încheierea penală din 04 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 145/1 C.pr.pen. anterior, s-a luat față de inculpații B. V., B. V., M. C., B. A. C. și I. F. A., precum și față de S. Oltița și P. Macedon M., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. Prin încheierea menționată s-a dispus, în baza art. 145/1 alin.2 rap. la art. 145 alin.1/1 C.pr.pen. anterior, că pe durata măsurii preventive inculpații să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată, ori de câte ori vor fi chemați; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura (Secția de Poliție Rurară – . cazul inculpatului I. F. A. și Poliția municipiului Bistrița în cazul celorlalți inculpați) conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori vor fi chemați; să nu își schimbe locuințele fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

De asemenea, în sarcina inculpaților s-au impus și obligațiile prev. de art. 145/1 alin.2 rap. la art. 145 alin.1/2 Cod procedură penală anterior, respectiv să nu comunice (între ei) direct sau indirect, respectiv să nu comunice și să nu se aproprie de părțile vătămate și martorii enumerați în rechizitoriu.

Cu ocazia luării măsurii preventive a obligației de a nu părăsi țara, instanța a avut în vedere că erau îndeplinite cerințele art. 143 C.pr.pen. anterior și că măsura respectivă era necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în contextul în care inculpații nu recunosc săvârșirea faptelor deduse judecății.

Potrivit art. 16 alin.3 din Legea nr. 255/2013, în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi țara, aflată în curs de executare, se menține până la primul termen de judecată acordat în cauză, când instanța poate lua împotriva inculpaților oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.

Având în vedere stadiul în care se află cercetarea judecătorească, împrejurarea că inculpații nu recunosc faptele pentru care sunt trimiși în judecată și și-au manifestat voința de a nu da declarații, că sunt dificultăți în audierea părților vătămate și a martorilor, instanța a apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune luarea unei măsuri preventive asemănătoare cu cea dispusă anterior în cauză, respectiv cea reglementată de art. 202 alin. 4 lit. „b” rap. la art. 211 și urm. din Noul Cod de procedură penală.

Măsura a fost considerată justificată în contextul în care sunt îndeplinite cerințele art. 202 alin.1 din Noul C.pr.pen., relevându-se că există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, iar controlul judiciar se impune pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

S-a subliniat că pentru aflarea adevărului și pentru buna desfășurare a procesului penal este necesar ca inculpații să nu intre în legătură cu părțile vătămate și martorii enumerați în rechizitoriu, care au insistat să fie audiați în etapa de cercetare judecătorească, în principal, cu motivarea că apărătorii inculpaților nu au asistat la administrarea probelor în faza de urmărire penală. Cu același prilej s-a avut în vedere că obligația inculpaților de a nu intra în legătură cu părțile vătămate și martorii nu poate fi impusă decât în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar și nu se poate verifica respectarea acestei interdicții decât prin intermediul unui organ de poliție desemnat cu supravegherea.

În acest context instanța a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar respectă și cerința reglementată de art. 202 alin.3 din Noul Cod de procedură penală, fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor care se aduc inculpaților. De asemenea, s-a apreciată că această măsură, care s-a impus a fi luată în cauză, nu aduce nicio îngrădire a drepturilor inculpaților.

Pentru considerentele arătate prin Încheierea penală din 18 februarie 2014, în baza art. 202 alin.4 lit. „b” rap. la art. 211 și urm. din Noul C.pr.pen., instanța a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpații B. V., B. V. și M. C..

În temeiul art. 215 alin.1 C.pr.pen., pe durata măsurii preventive, s-a dispus ca inculpații să respecte următoarele obligații: - să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori vor fi chemați; - să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura cu privire la schimbarea locuinței; - să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, respectiv la Biroul de Supraveghere Judiciară din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori va fi chemat.

Potrivit art. 215 alin.2 din Noul C.pr.pen., inculpații B. V., B. V. și M. C. au fost obligați ca pe durata măsurii preventive să se supună și următoarelor obligații: - să nu părăsească țara decât cu încuviințarea instanței care a dispus măsura preventivă; - să comunice periodic informații relevante despre mijloacele de existență;- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme; inculpatul B. V. și B. V. să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații I. F. A. și M. C., precum și cu numiții P. Macedon M., S. Oltița, P. S. C.; inculpata M. C. să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații B. V., B. V., I. F. A. și B. A. C.,precum și cu numiții P. Macedon M., P. S. C. și S. Oltița; inculpații B. V., B. V. și M. C. să nu comunice direct sau indirect cu părțile vătămate M. C. A., M. A. M., A. („S.”) L., R. A. R., G. I. R., B. C., precum și cu martorii enumerați în cuprinsul Rechizitoriului nr. 20/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

Prin încheierea menționată s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 C.pr.pen., în sensul că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin se poate înlocui măsura controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Conform art. 215 alin. 5 C.pr.pen., s-a dispus comunicarea încheierii organelor și instituțiilor menționate în acest text de lege, precum și inculpaților față de care s-a luat măsura preventivă.

Conform art. 208 alin. 5 C.pr.pen., instanța este datoare să verifice periodic, în tot cursul judecății, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri.

Examinând din această perspectivă legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar luată față de inculpata M. C. prin Încheierea penală din 18 februarie 2014, instanța a constatat că subzistă și în prezent motivele care au stat la baza luării acestei măsuri.

Astfel, cerințele art. 202 alin. 1 C.pr.pen., sunt îndeplinite și în momentul de față, întrucât la dosar există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunile pentru care este trimisă în judecată iar măsura controlului judiciar se impune a fi menținută pentru buna desfășurare a procesului penal.

Măsura preventivă luată față de inculpată prin Încheierea din 18 februarie 2014 satisface și cerințele art. 202 alin. 3 C.pr.pen., fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor care i se aduc.

Menținerea măsurii preventive este justificată, între altele, de necesitatea ca inculpata să nu intre în legătură cu ceilalți coinculpați, părțile vătămate și martorii enumerați în rechizitoriu, în scopul aflării adevărului în cauza dedusă judecății, în contextul în care la urmărire penală a negat săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetată iar în fața instanței nu a fost audiată întrucât a dorit să fie audiată după administrarea probelor propuse în acuzare de reprezentantul Ministerului Public.

Solicitarea inculpatei de a se revoca măsura controlului judiciar luată în privința sa nu va fi însușită de instanță, întrucât nu au încetat temeiurile care au determinat luarea acesteia, astfel că cerințele art. 242 alin. 1 Cod de procedură penală sunt îndeplinite.

Pentru considerentele arătate, în baza art. 208 alin. 5 raportat la art. 207 alin. 4 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpata M. C. prin Încheierea penală din 18 februarie 2014 și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, s-a menținut măsura controlului judiciar față de aceasta.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpata M. C., prin apărătorul său, solicitând admiterea contestației, desființarea încheierii atacate, cu consecința pronunțării unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii controlului judiciar.

În motivarea contestației se arată că încheierea penală contestată cuprinde aprecieri generale, inculpata nu s-a sustras urmăririi penale, nu a încercat să influențeze martorii și nici nu a distrus sau sustras mijloace materiale de probă, nu a exercitat presiuni asupra părților vătămate.

Contestația formulată în cauză este nefondată pentru următoarele considerente:

Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii controlului judiciar față de inculpata M. C., judecătorul de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a constatat în mod corect că, aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere prin încheierea din 18 februarie 2014 la luarea acestei măsuri.

Inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 20 D/P/2007 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003, trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și 3 teza I-a din Legea nr. 678/2001, modificată prin OUG. Nr. 79/2005, aprobată prin Legea nr. 287/2005 (asupra părții vătămate minore R. A. R.); trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. 1 Cod penal ( asupra părții vătămate Ghergiț I. A.) și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal.

Inculpata M. C. este acuzată că a primit și găzduit timp de câteva zile, din primăvara anului 2007, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpații B. V., B. V. și I. F. A., pe partea vătămată R. A. R., în cadrul complexului, în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției. De asemenea, inculpata M. C. este trimisă în judecată și pentru fapta de a o primi și caza timp de 4 luni, în aceeași perioadă, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatul B. V., pe partea vătămată Ghergiț I. A., care a fost recrutată și transportată la același complex de inculpatul I. F. A., care a indus-o în eroare asupra activității ce urma să o desfășoare, loc în care tânăra a fost exploatată prin practicarea prostituției.

În fine, în sarcina inculpatei M. C. se reține că în temeiul unei rezoluții infracționale unice în perioada decembrie 2002-14 septembrie 2011, în mai multe rânduri, în diferite perioade de timp, a înlesnit practicarea prostituției de către mai multe tinere în cadrul complexului aparținând . Bistrița și a asigurat și a realizat tragerea de foloase împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, de pe urma practicării prostituției, în modalitatea descrisă anterior.

Având în vedere că prin OUG 82/10.12.2014 pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind codul de procedură penală, s-a stabilit că în cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 zile dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri, la termenul de judecată din 23 ianuarie 2015 s-a pus în discuție, legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpata M. C. Curtea constatând următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 90/16.09.2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin Încheierea penală nr. 1784/R/ 07 noiembrie 2011 a Curții de Apel C.( f. 4 și f.16-23 vol. IV) s-a respins ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă a inculpatei M. C. formulată de D.- Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, iar în baza art. 149 ind. 1 rap. la art. 146 alin. 11 ind.1 și art. 145 ind. 1 C.pr.pen., anterior s-a luat în privința acesteia măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe durata a 30 de zile. Ulterior, această măsură a fost prelungită succesiv de procuror, ultima dată prin Ordonanța emisă la data de 25 mai 2012.

După sesizarea instanței, prin Încheierea penală din 04 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 145/1 C.pr.pen. anterior, s-a luat față de inculpații B. V., B. V., M. C., B. A. C. și I. F. A., precum și față de S. Oltița și P. Macedon M., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Potrivit art. 16 alin.3 din Legea nr. 255/2013, în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi țara, aflată în curs de executare, se menține până la primul termen de judecată acordat în cauză, când instanța poate lua împotriva inculpatei oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.

Având în vedere stadiul în care se află cercetarea judecătorească, împrejurarea că inculpata nu recunoaște faptele pentru care este trimisă în judecată și și-a manifestat voința de a nu da declarații, că sunt dificultăți în audierea părților vătămate și a martorilor, instanța de fond a apreciat corect că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune luarea unei măsuri preventive asemănătoare cu cea dispusă anterior în cauză, respectiv cea reglementată de art. 202 alin. 4 lit. „b” rap. la art. 211 și urm. din Noul Cod de procedură penală.

Potrivit art. 362 alin.2 și art.208 alin.5 C.pr.pen. (așa cum a fost modificat prin OUG 82/2014) în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv dacă mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri.

În ceea ce privește existența motivelor verosimile de a se bănui că a săvârșit o faptă incriminată de normele interne de drept penal, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că suspiciunile verosimile presupun existența unor fapte sau a unor informații de natură a convinge un observator obiectiv și neutru că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care este cercetată (cauza Erdagöz contra Turciei, C. contra României).

Procedând în conformitate cu dispozițiile legale mai sus enunțate, la verificarea legalității și temeiniciei măsurii controlului judiciar luată față de inculpată, curtea constată că măsura este legală și temeinică fiind îndeplinite în continuare condițiile pentru menținerea acesteia.

Astfel, din probele administrate până în prezent rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a comis infracțiunile reținute în sarcina ei. Indiciile temeinice care au condus la presupunerea rezonabilă că inculpata a comis infracțiunile pentru care a fost cercetată și care au determinat luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara inițial și apoi a controlului judiciar, s-au concretizat în probe care au servit la trimiterea în judecată a contestatoarei.

În mod corect s-a dispus față de inculpată măsura preventivă a controlului judiciar, care este o măsură mai puțin restrictivă de drepturi, dar care prezintă garanțiile necesare și suficiente pentru atingerea scopurilor prev.de art.202 C.pr.pen.

În cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.202 alin.1 și 3 C. pr. pen., respectiv măsura controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatei și este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal (mai ales că cercetarea judecătorească este într-o fază incipientă), al împiedicării sustragerii inculpatei de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Așa fiind, Curtea concluzionează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar subzistă în continuare și nu au suferit modificări, motiv pentru care în baza art.206 C.pr.pen. se va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata M. C. împotriva încheierii penale din 23.01.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Văzând și disp.art.275 alin.2 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata M. C., împotriva încheierii penale din 23.01.2015 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocațial din oficiu, ce se va avansa din FMJ.

Obligă contestatoarea să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea contestației.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 februarie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M. B. C. C.

Red.MB/dact.MS

5 ex./26.02.2015

Jud.fond: M.V.L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 82/2015. Curtea de Apel CLUJ