Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 486/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 486/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 17336/212/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 486/P

Ședința publică de la 25 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. D.

Judecător C. J.

Cu participare: Grefier de ședință A. B.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror J. V. P.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., privind pe intimata inculpată M. T., trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin. 1 –209 alin. 1 lit. d C. pen., împotriva sentinței penale nr.1072 din data de 16.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 21 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 25 mai 2015, când a pronunțat următoarea decizie;

CURTEA

Dosar nr._

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 1072/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:

,,În baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatei M. T., din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. d C.pen. 1969 în infracțiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen..

În baza art. 228 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 396 alin. 10 C. proc. pen., stabilește în sarcina inculpatei M. T. (fiica lui V. și F., născută la data de 18.11.1968 în C., domiciliată în C., ., jud. C., CNP_) pedeapsa de 2.250 lei amendă penală (150 zile amendă x 15 lei, suma corespunzătoare unei zile-amendă), pentru comiterea infracțiunii de furt.

În baza art. 83 alin. 1 C. pen. amână aplicarea pedepsei de 2.250 lei amendă penală pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune C..

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d C.p.p. rap. la art. 112 alin. 1 lit. e C.p, confiscă de la inculpata M. T. suma de 400 lei precum și suma de 550 lei, dobândite prin săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 397 C.p.p. rap. la art. 19 C.p.p., respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă promovată de către HANGU R.-C..

În baza art. 274 alin. 1 C. proc pen., obligă pe inculpata M. T. la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu D. A., în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2014.,,

Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță deliberâd, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. T., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. d C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatei M. T. că în ziua de 18.08.2012, aflându-se în locuința persoanei vătămate C. Z. de 84 de ani, a profitat de neputința acesteia de a se apăra și a sustras o bijuterie din aur și suma de 400 lei.

Situația de fapt reținută prin rechizitoriu se susține cu următoarele mijloace de probă: plângere și declarații persoană vătămată, contract de vânzare cumpărare nr. 827/21.08.2012, declarații inculpată.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 25.04.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În ședința de judecată din data de 13.10.2014, instanța a admis cererea inculpatei de a fi judecată potrivit disp. art. 374 alin. 4 și art. 375 C.p.p., aceasta recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a eventualelor înscrisuri prezentate de părți.

A fost atașată fișa de cazier judiciar a inculpatei.

Inculpata M. T. a fost angajată în perioada 16 iunie-23 august de către numitul HANGU R. pe post de îngrijitoare a persoanei vătămate C. Z., urmând ca inculpata să aibă grijă de persoana vătămată întrucât aceasta avea vârsta de 84 de ani și nu se putea deplasa singură, având nevoie de cineva pentru a o ajuta cu treburile casnice. Fiind audiat numitul HANGU R., acesta a arătat faptul că în data de 22.08.2012, soacra sa C. Z. a observat lipsa unui lanț din aur și a sumei de 400 lei din casă.

Numitul Hangu R. a declarat că o suspectează pe inculpata M. T. de dispariția bunurilor, arătând că bijuteria sustrasă are greutatea de 9,5 grame și că aceasta se afla într-un borcan situat în dormitorul persoanei vătămate, în același loc unde se afla și suma de 400 lei.

Inculpata M. T. a arătat în faza de urmărire penală că în timp ce făcea curățenie în locuința numitei C. Z., a observat într-un borcan de sticlă care se afla în sertarul de la comodă un lănțișor din aur și o cruciuliță din material galben pe care le-a luat și le-a introdus în buzunar. Tot în dormitor inculpata a mai observat și o poșetă care aparținea persoana vătămată, de unde a sustras suma de 400 lei, profitând de faptul că numita C. Z. se deplasa doar cu cadrul metallic și însoțită.

După ce a plecat de la locuința persoanei vătămate C. Z., s-a deplasat în zona Casei de Cultură, unde a vândut lanțul și cruciulița la o casă de amanet, primit în schimb suma de 550 lei.

Situația de fapt reținută de instanță a rezultat din corborarea următoarelor mijloace de probă: plângere și declarații HANGU R.-C., contract de vânzare cumpărare nr. 827/21.08.2012, declarații inculpată.

În baza art. 396 alin. 2 C. proc. pen., instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpata M. T..

Pentru aplicarea art. 5 C. pen, având în vedere Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, instanța, în urma analizei globale a prevederilor din legile penale succesive incidente în cauză, a identificat legea nouă (actualul Cod penal), ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatei, având în vedere limitele de pedeapsă substanțial reduse prevăzute de C. pen. comparativ cu cele ale C. pen. 1969 pentru fapta reținută în sarcina inculpatei (art. 228 alin. 1 C. pen – închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda respectiv art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d C. pen. 1969 – închisoarea de la 3 la 15 ani).

Pentru aceste motive, instanța, în baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatei M. T., din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. d C.pen. 1969 în infracțiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen..

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatei M. T., care în ziua de 18.08.2012, aflându-se în locuința persoanei vătămate C. Z. de 84 de ani, a profitat de starea de sănătate precară a acesteia și a sustras o bijuterie din aur și suma de 400 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen..

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatei M. T. precum și la dozarea acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale stabilite de art. 74 alin. 1 C. pen. și anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (fapta a fost săvârșită în locuința persoanei vătămate C. Z., în vârstă de 84 de ani, persoană pe care inculpata M. T. se angajase s-o îngrijească); starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (diminuarea patrimoniului persoanei vătămate cu suma de 400 lei și contravaloarea bijuteriei de aur ce i-au fost sustrase) ;motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (dobândirea în mod ilicit a unor sume de bani sau bunuri aparținând altor persoane; inculpata și-a motivat gestul prin faptul că urma să fie debranșată de la furnizorii de utilități și nu avea venituri suficiente pentru a-și achita datoriile); natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpata se află la primul conflict cu legea penală); conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (inculpata a recunoscut săvârșirea faptei atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței); nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (studii 12 clase, căsătorită, integrată social, cizmar la AGATIA S.R.L.).

Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpată, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acesteia, apreciind că scopul și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de exemplaritate și de reeducare ale pedepsei, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate fi atins prin aplicarea pedepsei amenzii, ale cărei cărei limite speciale prevăzute de art. 61 alin. 4 lit. c C. pen., vor fi reduse cu o pătrime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p., stabilind în sarcina inculptei M. T. pedeapsa de 2.250 lei amendă penală (150 zile amendă x 15 lei, suma corespunzătoare unei zile-amendă).

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind amenda; inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpată este de 3 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) C. pen. iar inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.

Pentru aceste motive, în baza art. 83 alin. 1 C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 2.250 lei amendă penală, pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune C..

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., va atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d C.p.p. rap. la art. 112 alin. 1 lit. e C.p, va confisca de la inculpata M. T. suma de 400 lei (sustrasă din locuința persoanei vătămate) precum și suma de 550 lei (obținută prin vânzarea bijuteriei din aur sustrasă de la persoana vătămată).

În cursul urmăririi penale, numitul HANGU R.-C., ginerele persoanei vătămate C. Z., soacra acestuia, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.400 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

Instanța observă însă că această constituire de parte civilă s-a realizat de către o persoană neîndreptățită întrucât numitul HANGU R.-C. nu avea calitatea de persoana vătămată în cauză (această calitate revenindu-i numitei C. Z. – în vârstă de 84 de ani la data săvârșirii faptei, căreia îi aparțineau bunurile sustrase) și nici calitatea de reprezentant convențional al acesteia (nefiind depuse la dosarul cauzei niciun fel de înscrisuri în acest sens).

Pentru aceste motive, în baza art. 397 C.p.p. rap. la art. 19 C.p.p., a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă promovată de către HANGU R.-C..

Împotriva sentinței penale nr. 1072/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr. _ , a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C., care a criticat sentința penală apelată pentru neaplicarea disp. art.77 lit. e cod penal și pentru greșita individualizare a pedepsei..

Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul este fondat:

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatei intimate M. T., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpata a recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Sub aspectul stării de fapt se constată că inculpata M. T., în ziua de 18.08.2012, aflându-se în locuința persoanei vătămate C. Z., în vârstă de 84 de ani, a profitat de starea de sănătate precară a acesteia și a sustras o bijuterie din aur și suma de 400 lei, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen..

Curtea, constată că în conformitate cu art.104 din Legea nr.255/2013 privind Legea de punere în aplicare a C.proc.pen. la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr.135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală.

Conform art.246 din Legea nr.187/2012, de la aceeași dată a intrat în vigoare și Legea nr.286/2009 privind Codul Penal.

Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile (art.5 C.pen.), se constată că prin decizia nr. 265/6 mai 2014, publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În considerente deciziei, Curtea Constituțională a reținut că, în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, așa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, așa cum este cazul actualului Cod penal. Soluția se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deși fiecare cu o concepție unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală.

De asemenea, în legătură cu decizia nr.2 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea Constituțională a constatat că odată cu publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, efectele Deciziei nr.2 din 14 aprilie 2014 a instanței supreme încetează în conformitate cu prevederile art.147 alin.4 din Constituție și cu cele ale art.477¹ din C.proc.pen.

În aceeași măsură, instanța de contencios constituțional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curții Constituționale de către instanțele de judecată, arătând că art.5 alin.2 C.pen. nu sunt incidente ca efect al pronunțării prezentei decizii, întrucât, în acest caz, Curtea nu declară neconstituțională o prevedere legală, astfel că nu se produc consecințe asupra existenței normative în ordinea juridică a prevederii supuse controlului, ci se stabilește doar, pe cale de interpretare, un unic înțeles constituțional al art.5 din Codul penal.

Față de acestea, având în vedere că potrivit art. 147 alin. 4 din Constituție deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, Curtea constată că singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile în cauza de față este prin stabilirea, în mod concret, a mecanismului de răspundere penală conform ambelor coduri și de a aplica inculpatului mecanismul răspunderii penale cel mai favorabil.

Identificarea legii penale mai favorabile se face din perspectiva a patru criterii: condițiile de incriminare, cerințele privind tragerea la răspundere penală, condițiile de sancționare și consecințele condamnării.

Aplicarea interpretării legii penale mai favorabile presupune operațiuni de verificare a dispozițiilor ambelor legi pentru fiecare instituție în parte și o comparare finală, o evaluare și o alegere a uneia din cele două legi ca fiind mai favorabilă.

Însă, totodată, potrivit deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale și în conformitate cu teoria aplicării unitare a legii mai favorabile, Curtea apreciază,în consonanță cu instanța de fond, că legea penală mai favorabilă pentru inculpată este codul penal în vigoare de la data de 01.02.2014, în raport de limitele de pedeapsă care potrivit legii noi, au fost mult reduse. (art. 228 alin. 1 C. pen – închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda respectiv art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d C. pen. 1969 – închisoarea de la 3 la 15 ani).

În ceea ce privește primul motiv de apel, referitor la reținerea circumstanței agravante prev. de art. 77 lit. e cod penal, Curtea, precizează:

Conf. art. 77 cod penal următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante:

a) săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;

b) săvârșirea infracțiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;

c) săvârșirea infracțiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;

d) săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;

e) săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;

f) săvârșirea infracțiunii în stare de intoxicație voluntară cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracțiunii;

g) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de situația prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgență;

h) săvârșirea infracțiunii pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție ./S. ori pentru alte împrejurări de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte.

In cazul in care exista circumstante agravante, maximul pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se poate majora cu pana la 2 ani in cazul inchisorii, respectiv cu pana la o treime din acest maxim in cazul pedepsei amenzii.

Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor agravante retinute.

În ceea ce privește reținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 77 lit. e C. pen, respectiv săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze, Curtea, reține că partea vătămată C. Z., femeie în vârstă de 84 de ani se deplasa doar cu cadrul metalic și însoțită, cu o capacitate redusa de deplasare si de aceasta stare de neputința a victimei s-a profitat, astfel fiind incidentă agravanta prevăzută de art. 77 lit. e C. pen.

În ceea ce privește celălalt motiv de apel, Curtea precizează:

Fapta comisă de inculpată are un grad de pericol social ridicat, deoarece inculpata M. T., a săvârșit infracțiunea de furt în condițiile în care avea îndatorirea de a îngriji partea vătămată, femeie de 84 de ani care nu se putea deplasa singură cu o capacitate redusa de apărare si de aceasta stare de neputința a victimei s-a profitat.

Modul concret de comitere a faptei penale, in locuința părții vătămate, dovedesc un curaj infracțional de natura sa pună in pericol siguranța patrimoniului cetățenilor, creând o puternica stare de insecuritate si încredere in forța ocrotitoare a normei legale penale, activitatea infractionala desfasurata de aceasta împotriva patrimoniului aspect care urmează sa se reflecte in pedeapsa aplicata.

Valoarea economica a bunurilor însușite pe nedrept de inculpată, fără a fi derizorie și cu semnificație sentimentală va fi avuta in vedere ca un element important la individualizarea pedepsei, in sensul ca pedeapsa aplicata sa constituie un tratament sancționator adecvat si suficient.

Curtea apreciază ca este necesara aplicarea unei pedepse mai aspre, care sa-si atingă scopul de reeducare, pedeapsă care sa asigure si siguranța cetățenilor privind protejarea bunurilor și a patrimoniului, dar si in exemplul moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proporționala cu gravitatea faptei, descurajează un comportament ilicit in scopul obținerii de venituri.

Conduita procesuală sinceră va fi valorificată de instanța de control judiciar în condițiile art. 396 alin. 10C. pr. pen., aplicând o pedeapsă în limitele legi cu închisoarea orientată spre minimum special

Circumstanțele personale ale inculpatei M. T., nu relevă aspecte pozitive deosebite care să justifice un tratament sancționator mai blând, cum ar fi amenda penală.

F. de modalitatea de sâvărșire a faptei, gravitatea acesteia, curajul infracțional, de a acționa in modalitatea descrisa mai sus, Curtea, apreciază ca scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani , iar pedeapsa aplicată este de natură să determine în conștiința inculpate i M. T., respectarea valorilor sociale și a normelor de drept, în vederea unei reinserții sociale reale, fără privare de libertate, prin stabilirea unor obligații și măsuri de supraveghere, conf. art. 92 și 93 cod penal.

Pentru aceste considerente Curtea, în baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., împotriva sentinței penale nr. 1072/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ .

Va desființa în parte, sentința penală apelată și, rejudecând:

În baza art.386 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal îninfracțiunea prevăzută de art. 228 alin.1 din cod penal cu aplicarea art. 77 lit. e și art. 5 cod penal,

În temeiul art. 228 alin.1 din cod penal cu aplicarea art. 77 lit. e și art. 5 cod penal și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, va condamna inculpata M. T., la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

În baza art. 91 C. pen. va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată inculpatei M. T., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 C. pen pe durata termenului de supraveghere, inculpata M. T., va impune inculpatei să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Căminului pentru persoane vârstnice C. sau Inspectoratul Școlar Județean.

În baza art. 404 alin. 2 C. pr. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere, de neexecutare a obligațiilor impuse ori de săvârșire a unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Va înlătura din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., împotriva sentinței penale nr. 1072/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ .

Desființează în parte, sentința penală apelată și, rejudecând:

În temeiul art. 228 alin.1 din cod penal cu aplicarea art. 77 lit. e și art. 5 cod penal și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, condamnă inculpata M. T., la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

În baza art. 91 C. pen. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată inculpatei M. T., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 C. pen pe durata termenului de supraveghere, inculpata M. T., impune inculpatei să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art. 404 alin. 2 C. pr. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere, de neexecutare a obligațiilor impuse ori de săvârșire a unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, C. D. C. J.

Grefier,

A. B.

Jud. Fond D.G P.

Red. Dec. Jud. C.D.

3ex/28.05.2015

← Ultrajul (art.257 NCP). Decizia nr. 407/2015. Curtea de Apel...		Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 377/2015.... →

Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 486/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 486/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA