Înlocuire control judiciar (art.215 alin.7 NCPP). Decizia nr. 36/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 14182/3/2014/a7
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 36/P/C
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Grefier C. C.
M. Public - Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C.
reprezentat de procuror – Z. N.
S-a luat în examinare contestația formulată împotriva încheierii de ședință din data de 29 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ de inculpatul
- C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., ..13, cetățenia română, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 179/P/2013 din data de 25.04.2014 al. D.N.A. – Serviciul Teritorial C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4 februarie 2015 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a stabilit, în conformitate cu disp.art.391 alin.1 Cod pr.penală pronunțarea la data de 5 februarie 2015.
CURTEA,
Asupra contestației de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că prin încheierea din 29 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:
„ În baza art.208 alin.5 Cod procedură penală,
Menține măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., ..13, județul C., prin Decizia penală nr.289/P din 5 decembrie 2014 a Curții de apel C..
Respinge, ca nefondată, cererea inculpatului C. NICUȘOR D. de înlăturare a obligației prev de art.215 alin.2 lit.d Cod procedură penală impusă în cadrul controlului judiciar prin Decizia penală nr.289/P din 05.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a5 și lămurită prin Decizia penală nr.6 din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. „
Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.179/P/2013 din data de 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului C. NICUȘOR pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.5 alin.1 Cod penal.
Actul de sesizare al instanței a reținut, în esență, că faptele inculpatului C. NICUȘOR D., care în perioada 2009 – 27.11.2013, cu știință în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și pagube acestei instituții întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea 78/2ooo raportat la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.5 alin.1Cod penal.
Prin Încheierea din 04.09.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C., astfel cum a rămas definitivă prin Încheierea nr.2/P/C din data de 15.09.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C., s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului C. NICUȘOR D. pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art.223 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Prin Încheierea din 07 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14, rămasă definitivă prin Încheierea din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus confirmarea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul C. NICUȘOR D. și executarea mandatului de arestare preventivă nr. 5 din 04.09.2014, emis de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C. pe numele inculpatului C. NICUȘOR D., cu valabilitate pe o durată de 30 de zile cu începere de la data încarcerării - 06.11.2014 și până la data de 05.12.2014, inclusiv.
Ulterior, prin Decizia penală nr.289/P din 05.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a5 și lămurită prin Decizia penală nr.6 din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. NICUȘOR cu măsura controlului judiciar, instituindu-se o . obligații în sarcina acestuia.
Tribunalul evidențiază împrejurarea că, prin adoptarea măsurii controlului judiciar și instituirea unor obligații în sarcina inculpatului, inclusiv cea a interdicției de a nu lua legătura direct sau indirect și prin orice mijloace de comunicare cu personalul din cadrul Consiliului Județean C. și cu consilierii județeni, instanța de control judiciar a urmărit realizarea scopului măsurilor preventive în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, astfel cum este acesta reglementat în art.202 Cod procedură penală.
În cauză există probe din care rezultă presupunerea verosimilă că inculpatul C. NICUȘOR D. a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.5 alin.1 Cod penal, constând în aceea că în perioada 2009 – 27.11.2013, cu știință în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și pagube acestei instituții
În consecință se observă ca fiind îndeplinita condiția prealabila instituita de art.202 alin.1 Cod procedura penala.
Tribunalul constată că, la acest moment procesual, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la adoptarea măsurii preventive a controlului judiciar și nici nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea acestei măsuri.
Deși s-a susținut că inculpatul se află sub puterea măsurii de o perioadă lungă de timp, instanța evidențiază că acesta se află pentru a doua oară sub control judiciar, din data de 5.12.2014, pentru alte motive decât cele avute în vedere la măsura anterioară, astfel încât nu se poate considera că termenul ar fi nerezonabil.
Menținerea măsurii controlului judiciar a inculpatului, cu toate obligațiile instituite în sarcina acestuia este de natură a asigura desfășurarea în bune condiții a cercetării judecătorești care nu a debutat.
Referitor la solicitarea inculpatului privind înlăturarea obligației prev de art.215 alin.2 lit.d Cod procedură penală impusă în cadrul controlului judiciar prin Decizia penală nr.289/P din 05.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a5 și lămurită prin Decizia penală nr.6 din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., aceasta nu este fondată.
Faptul că persoanele din cadrul Consiliului județean C. care au participat la procesul de propunere, decizie și execuție a HCJ 153/2009 și HCJ 339/2012 nu se regăsesc printre martorii evidențiați în Rechizitoriu și nici în lista de probatorii depusă de inculpat nu înseamnă că audierea acestora nu ar fi utilă pentru soluționarea justă a cauzei și aflarea adevărului, astfel că se impune și menținerea acestei interdicții.
Împotriva susmenționatei încheieri a formulat contestație inculpatul C. Nicușor D., motivele de nelegalitate și netemeinicie fiind invederate prin cererea scrisă și reliefate în practicaua prezentei încheieri, astfel încât nu vor mai fi reiterate.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, prin prisma criticilor invocate de către contestatorul - inculpat C. Nicușor D. cât și din oficiu, Curtea constată că se impune respingerea ca nefondată a contestației formulate .
Curtea observă că prin rechizitoriul nr.179/P/2013 din data de 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. Nicușor D. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal.
În sarcina inculpatului se reține că în perioada_13, în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., cu știință, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și un prejudiciu în cuantum de 67.211,32 lei.
Analiza probatoriului administrat până în acest moment procesual în cauză, reliefează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de care este acuzat, fiind de netăgăduit existența unor fapte sau informații în măsură să convingă un observator obiectiv și neutru că persoana în cauză a putut comite infracțiunea pentru care este trimis în judecată.
În acest sens sunt:
- înscrisuri, constând în adrese S.C. ROMTELECOM S.A., adrese S.C. ZIP E.., adrese RADET C., adrese RAJA C., adrese ENEL DISTRIBUȚIE DOBROGEA, adresele, notificările și hotărârile emise de Consiliul Județean C. sub semnătura inculpatului C. Nicușor D. prin care se solicită rezilierea contractelor cu furnizorii anterior menționați, sentința civilă nr.9489/29.05.2012 a Judecătoriei C., irevocabilă prin decizia nr.322/C din 03.07.2013 a Curții de Apel C., referate întocmite de comandantul CMZ C. prin care a solicitat Consiliului Județean C. resursele financiare și materiale necesare desfășurării activității;
- declarațiile martorilor audiați pe parcursul urmăririi penale (angajați ai CMZ C.), care au precizat că din anul 2009 Consiliul Județean a încetat finanțarea achiziționării materialelor igienico-sanitare, corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecție tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, nu au mai fost asigurate piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea CMZ și, la cererea Consiliului Județean C. au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de . și . anul 2009, Consiliul Județean C. a adoptat două hotărâri prin care a dispus evacuarea CMZ din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție; în anul 2010, a fost reziliat contractul cu . care asigura service-ul sistemelor de securitate, sistemul anti-efracție și sistemul de avertizare împotriva incendiilor; în anul 2010 inculpatul a dispus și rezilierea contractului de pază a sediului CMZ încheiat cu SC Zip E.;
- raportul de constatare nr.179/P/2013 din data de 14.01.2014, întocmit de specialistul din cadrul DNA – Serviciul Teritorial C., din care rezultă că în anii 2009, 2010, 2011 și 2012 Consiliul Județean C. a acordat ajutoare sociale și financiare unor persoane fizice în cuantum de 2.448.341,88 lei și 1.866.679,94 euro; în același interval de timp, Consiliul Județean C. a alocat din bugetul UATJ C. unor persoane juridice sumele de 69.499.011 lei, 1.707.751 euro și 7.600 USD.
Remarcăm faptul că inculpatul C. Nicușor a solicitat revocarea măsurii controlului judiciar instituit față de inculpat, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar, urmare a scurgerii unui interval important de timp și în subsidiar modificarea măsurii controlului judiciar, astfel încât să îi fie permis inculpatului să își exercite atribuțiile, strict prevăzut de lege, de președinte al Consiliului Județean C., în sensul în care să nu mai subziste interdicția instituită, invocându-se de către apărare împrejurarea că acei consilieri ori acei membrii din personalul de specialitate cu care inculpatului i s-a interzis să ia legătura nu au fost propuși ca și martori în prezenta cauză.
Curtea subliniază că menținerea măsurii controlului judiciar față de inculpat este necesară pentru protejarea și conservarea materialului probator, dar mai ales, având în vedere stadiul procesual în care se găsește cauză, considerându-se prioritară realizarea scopul preventiv al măsurii, reglementat în art. 202 alin. 1 din Codul de procedură penală, acela de desfășurare a procesului penal în condiții optime, în continuare.
Reliefăm subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea și măsurii controlului judiciar față de inculpat, neobservându-se vreo modificare a acestora, care să conducă la revocarea măsurii.
Curtea reamintește că măsura controlului judiciar a fost luată față de inculpat, pentru a doua oară, la data de 05.12.2014, pentru alte motive decât cele avute anterior, așa că nu se poate considera că măsura a depășit durata unui termen rezonabil.
Evaluând particularitățile posturii inculpatului, care are calitatea de Președinte al Consiliului Județean C. reținem că exercitarea acestei funcții, de către o persoană asupra căruia planează, încă, o acuzație penală serioasă trebuie să se subordoneze în continuare, restricțiilor impuse de controlul judiciar impus de instanță, câtă vreme argumentul invocat de apărare, potrivit cu care la acest moment inculpatul s-ar afla în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile de președinte nu poate fi acceptat. Curtea apreciază că situația temporară în care se află inculpatul, aceea de a nu participa la unele dintre ședințele Consiliului Județean C. poate fi lesne rezolvată prin delegarea atribuțiilor președintelui către vicepreședinte, putându-se asimila situația specială în care se află inculpatul unei lipse, în cazuri distincte, a președintelui Consiliului Județean C., de la conducere.
Nu poate fi primit nici argumentul că dacă persoanele cu care inculpatului i s-a interzis să ia legătura nu se regăsesc ca și martori (ai apărării, ori ai acuzării) atunci nu se impune menținerea restricției pentru inculpat de a lua legătura cu ei, întrucât și din oficiu instanța, dacă apreciază necesar le poate cita și audia și nici nu trebuie minimalizată influența pe care o poate exercita inculpatul asupra potențialilor martori, dintre cei cu care nu are voie să comunice, având în vedere că între aceștia s-au dezvoltat relații de colegialitate și amiciție în decursul timpului.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza dispozițiilor art. 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală în referire la art.206 alin.1 din Codul de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul – inculpat C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., ..13, cetățenia română, împotriva încheierii de ședință din data de 29.01.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.
În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 200 de lei sunt suportate de contestatorul – inculpat C. Nicușor D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 05.02.2015.
Președinte,Grefier,
V. B. C. C.
Jud.fond – I.C.S.
Tehnored.dec.jud.- V.B.
2 ex./17.02.2015
← Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea... | Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea... → |
---|