Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 414/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 414/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 43716/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 414/P
Ședința publică de la 06 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.248/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de inculpatul:
- D. D., fiul lui D. și A., născut la data de 06.11.1967 in .,domiciliat in mun. C., . nr. 60, ., Ap. 6, CNP:_, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 338 alin 1 Cod penal și art. 337 Cod penal cu aplic art. 38 alin 1 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 aprilie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 06 mai 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 248/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 386 C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului D. D., din infracțiunile prev. de art. 338 alin. 1 C. pen. și art. 337 C. pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen în infracțiunile prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 33 lit a C. pen. 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 396 alin. 10 C. proc. pen., condamnă inculpatul D. D. (fiul lui D. și A., născut la data de 06.11.1967 in .,domiciliat in mun C.,.,nr 60,., Ap. 6, CNP:_) la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 396 alin. 10 C. proc. pen., condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a – art. 34 lit. b Cod penal 1969, contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul D. D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 861 C.pen. 1969, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 C.pen. 1969.
În baza art. 863 alin. 1 C. pen. 1969 inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., conform programului de supraveghere întocmit de acest serviciu;
b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune C..
Se vor comunica inculpatului măsurile de supraveghere la care este supus și dispozițiile prev. de art. 864 C.pen. 1969, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 C.penal 1969, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit.b C.penal.
În baza art. 71 alin. 5 C.penal 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc pen., obligă pe inculpatul D. D. la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu D. D.-N., în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 12.10.2013,in jurul orelor 21:05,organele de poliție din cadrul Serviciului Rutier C., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost sesizate de către Dispeceratul Serviciului Rutier cu privire la faptul că pe bld. A. V. din Mun. C. s-a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unei persoane.
Organele de poliție s-au deplasat la locul producerii accidentului rutier,au efectuat cercetarea locului accidentului,constatând că acesta s-a produs pe bld. A. V.,unde a fost identificat autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, condus de către inculpatul D. D..
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a persoanei vătămate Tucan O. M. care a fost transportată la Spitalul Județean C. pentru investigații.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că, în data de 12.10.2013,in jurul orelor 21:05, inculpatul D. DANUȚ a condus autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare_ ,pe . mun. C. pe banda nr. 3, circulând dinspre . C., iar când a ajuns la intersecția cu . și a accidentat pe persoana vătămată Tucan O. M.,care se angajase în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal.
După producerea accidentului,inculpatul D. DĂNUȚși-a continuat deplasarea,fiind oprit la cea 50 m, de către un echipaj de poliție care se afla în zonă.
Aceste aspecte rezultă din procesele-verbale întocmite de organele de poliție.(filele 14-16 dup)
Inculpatul D. D. a refuzat să se supună recoltării de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei,deși în urma testării sale cu aparatul alcool test marca Drager a rezultat o alcoolemie de 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat.(fila 38 dup)
Conform buletinului de examinare clinică,inculpatul „pare sub influența alcoolului."(fila 36 dup)
Conform raportului de constatare medico legala nr. 362/A1rutier/2013 din 24.10.2013, emis de S.M.L. C.,persoana vătămată Tucan O. M. a necesitt 12-13 zile de îngrijiri medicale da la data producerii leziunilor traumatice.(fila 54 dup)
Persoana vătămată Tucan O. M. a declarat faptul că după ce a accidentat-o, șoferul autoturismului nu a oprit la fața locului, continuându-și deplasarea.
Tot în faza de urmărire penală, martorii I. FERDIN și GIOLACAI ERTAN au declarat faptul că au asistat la momentul în care inculpatul D. DANUȚ a refuzat recoltarea probelor biologice, fiind supus unui examen clinic.
A fost audiat martorul N. D.,care a declarat că a asistat la testarea cu aparatul alcool test a inculpatului D. D., rezultând o valoare de 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a observat autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ ,care era urmărit de un echipaj de poliție,fiind oprit în dreptul Peco STAR 2000,de pe bid. A. V.
A fost audiat martorul M. E. a declarat faptul că în data de 12.10.2013,se afla împreună cu persoana vătămată Tucan O. M.,pe trotuarul din dreapta al bulevardului A. V., sensul de mers dinspre .. Vârful cu Dor. S-au angajat în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal de la intersecția cu . primele două benzi de circulație,iar când au ajuns pe banda nr. 3, un autoturism marca Opel nu a oprit la trecerea pentru pietoni. Aceasta a reușit să se ferească, dar vecina sa, persoana vătămată TUCAN O.-M., a fost lovită de partea laterală și a căzut pe carosabil.
După accident, autoturismul a oprit câteva secunde după ce a parcurs o distanță de 10 m, iar apoi și-a continuat deplasarea spre ..
In spatele autoturismului respectiv se afla o mașină de poliție care a plecat după el și 1-a oprit la Peco STAR 2 0 0 0.
Conducătorul auto,inculpatul D. D., a fost testat cu aparatul alcooltest reieșind o valoare de 1,27 mg/l alcool pur în acrul expirat.(fila 48 dup)
Martorul R. P. a relatat că în data de 12 .10.2013 se afla pe trotuarul din dreapta al bulevardului A. V.,sensul de mers dinspre . Vârful cu Dor.
Acesta a observat un autoturism marca Opel,care circula pe banda nr. 3 și care nu a oprit la trecerea de pietoni,lovind o persoana de sex feminin. După accident, autoturismul a oprit aproximativ 3 secunde, iar apoi și-a continuat deplasarea spre .. În spatele autoturismului respectiv se afla o mașină de poliție care a plecat după el și 1-a oprit la Peco STAR 2000. (fila 50 dup)
Momentul accidentului a fost surprins și filmat de radarul montat pe autospeciala de poliție care se afla în zonă, confirmându-se declarațiile martorilor și ale persoanei vătămate.
În cursul urmăririi penale, inculpatul D. D. a declarat că la data de 12.10.2013,a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ ,pe bld A. V.,după ce anterior consumase băuturi alcoolice.
A circulat pe bld. A. V.,iar la trecerea de pietoni de la CET a surprins și accidentat o persoană de sex feminin,fiind orbit de girofarurile mașinii de poliție care circula în spatele său.
Acesta a declarat că după accident,nu a intenționat să plece de la fața locului, ci a semnalizat dreapta și a oprit pe partea dreapta,pe trotuar,la câțiva metri de trecerea de pietoni. A efectuat această manevră,întrucât pe benzile unui și doi circulau autoturisme și nu avea unde să oprească în altă parte. Nu a oprit la fața locului,pentru că persoana pe care a lovit-o a fost ridicată de către o altă persoană și el a considerat că nu a pățit nimic.
După oprire, a fost testat cu aparatul alcool test reieșind o valoare de 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, a fost condus la Spitalul Județean C., unde din cauza fricii de ace, nu a dorit să i se recolteze probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.(fila 68 dup)
Potrivit art. 6 din Ordinul nr. 376/10.04.2006,pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etrlice,pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2(două) probe de sânge din venă,la interval de o oră între prelevări.
Potrivit art 7 alin 2 din același Ordin, în situațiile medicale speciale,în care nu poate fi efectuată cea de-a doua prelevare,cu excepția refuzului de prelevare,se prelevează 10 ml urină.
Așadar, numai în situația in care inculpatului i-ar fi fost recoltată o probă biologică de sânge și acesta ar fi dovedit motivele medicale obiective,pentru care nu i se poate recolta cea de-a doua probă de sânge, ar fi fost posibilă prelevarea probei biologice de urină.
În fața instanței de judecată, inculpatul a arătat că recunoaște și regretă faptele reținute în sarcina sa, solicitând aplicarea procedurii simplificate.
Aplicarea art. 5 C. pen, având în vedere Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, instanța, în urma analizei globale a prevederilor din legile penale succesive incidente în cauză, a identificat legea veche (C. pen. 1969 respectiv O.U.G. nr. 195/2002) ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului, raportat la tratamentul penal sancționator al concursului de infracțiuni precum și la modalitățile neprivative de libertate de individualizare judiciară a executării pedepsei oferite de vechea reglementare.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța va avea in vedere criteriile prev. de art. 72 C.pen. 1969 si anume: dispozițiile din partea generala a Codului Penal privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsa prevăzute în legea speciala, de la 2 la 7 ani, pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, reduse cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p.; gradul de pericol social al faptei pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat având în vedere valoarea mare a alcoolemiei înregistrate la testul Drager (1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat), fapt care se află în legătură de cauzalitate cu accidentarea persoanei vătămate precum și atitudinea ulterioară a inculpatului care, cunoscând că ingerase o cantitate mare de băuturi alcoolice, a părăsit locul accidentului și a refuzat recoltarea de probe biologice persoana inculpatului – are vârsta de 47 de ani, studii medii, este necăsătorit, nu are ocupație și nici loc de muncă, a mai fost condamnat anterior la pedeapsa de 4 ani închisoare, în anul 1998, pedeapsă care a fost grațiată.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere că pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului nu depășește 3 ani închisoare, ținând seama de vârsta și gradul de educație al acestuia precum și de atitudinea procesuală de recunoaștere a faptei manifestată în fața completului de judecată, instanța apreciază că scopul pedepsei și reinserția socială pot fi atinse fără privarea de libertate a inculpatului, pronunțarea condamnării constituind un avertisment ce îl va determina să nu mai săvârșească infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată.
Împotriva sentinței penale nr. 248/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ a declarat apel inculpatul D. D., care a susținut că a fost lipsit de o apărare efectivă în fața primei instanțe, ceea ce atrage nulitatea hotărârii; a mai invocat greșita aplicare a procedurii prev. de art. 375 Cod procedură penală, având în vedere că nu sunt probe privind săvârșirea infracțiunii prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal; s-a solicitat desființarea sentinței penale apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul declarat de inculpatul D. D. este nefondat.
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului D. D., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Sub aspectul stării de fapt se constată că la data de 12.10.2013, în jurul orei 21.05, inculpatul D. D. a condus autoturismul marca Opel cu nr de înmatriculare_ pe . mun. C., pe banda nr. 3, circulând dinspre . C., iar când a ajuns la intersecția cu . și a accidentat pe persoana vătămată Tucan O. M., care se angajase în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal; în urma acciudnetului rutier persoana vătămată Tucan O. M. a suferit vătămări ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale, conform Raportului de constatare medico-legală nr. 362/Al rutier/2013/24.10.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală C.; imediat după producerea accidentului inculpatul a părăsit locul producerii accidentului de circulație, fiind depistat de organele de poliție după parcurgerea unei distanțe de 50 metri, iar la solicitarea organelor de poliție inculpatul D. D. a refuzat să se supună recoltării de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși în urma testării sale cu aparatul alcool test marca Drager a rezultat o alcoolemie de 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de prev. de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1968.
Starea de fapt reținută este susținută de următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, raportul de constatare medico-legală nr. 362/Al rutier/2013/24.10.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală C., procesul vrbal de consemnare a refuzului d erecoltare a probelor biologice în vederea stabirii alcoolemiei, procesul verbal de vizualizare a înregistrărilor video, declarațiile martorilor I. Ferdin, Giolacai Ertan, N. D., M. E., R. petrică, Tucan O. M., declarațiile inculpatului D. D..
Curtea apreciază că prima instanță a făcut corect aplicarea dispozițiilor art. 375 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașteri învinuirii, în condițiile în care inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Contrar susținerilor inculpatului din apel, probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunile prev. de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002.
În referire la infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 curtea constată că, potrivit procesului verbal din data de 12.10.2013 și buletinului de examinare clinică din data de 12.10.l2013, inculpatul a refuzat să îi fie recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, fără a indica un motiv anume. Martorii I. Ferdin și Giolacai Ertan au declart că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei pe motiv că nu vrea.
În acest context, nu pot fi avute în vedere adeverința medicală din data de 30.09.2014 și scrisoarea medicală din data de 30.09.2014 care menționează că inculpatul suferă de tulburare obsesiv fobică ( frica de înțepături, șerpi, albine ), în condițiile în care aceste adeverințe medicale nu sunt susținute de anumite constatări obiective ale medicului, care să susțină un astfel de diagnostic.
Deoarece adeverința medicală prezentată în susținerea afirmației sale a fost eliberată fără nici un fel de examinare, iar la momentul refuzului de la unitatea medicală inculpatul nu a declarat că ar avea o asemenea fobie, construindu-și ulterior această apărare, curtea va reține că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei fără o justificare obiectivă.
Astfel, întemeiat prima instanță a apreciat că sunt probe suficiente care dovedesc săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002.
De asemenea, infracțiunea prev. de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 este cert dovedită ca fiind săvârșită d e inculpat per baza probelro administarte în cursul urmăririi penale.
Din procesul verbal întocmit la data de 05.11.2014 urmare vizualizării înregistrărilor video surprinse de radarul montat pe autospeciala de poliție MAI_, dar și din înregistrarea video propriu zisă rezultă că autoturismul condus de inculpat nu a oprit la locul accidentului, și-a continuat deplasarea și a oprit abia după ce în urmărirea sa pornit autospeciala de poliție cu girofarurile îîn funcțiune. Afirmația inculpatului că prima instanță nu a vizualizat înregistarea video este o simplă speculație, în condițiile în care suportul optic pe care se află înregistrarea, aflat la fila 18 dosar U.P, nu este sigilat, așa cum greșit afirmă inculpatul, pentru a susține afirmația că înregistrarea video nu a fost examinată nemijlocit de prima instanță.
Oricum, există și alte mijloace de probă care dovedesc săvârșrea infracțiunii de către inculpat. Martorul R. P. declară că a observat un autoturism marca Opel, care circula pe banda nr. 3 și care nu a oprit la trecerea de pietoni, lovind o persoana de sex feminin; după accident, autoturismul a oprit aproximativ 3 secunde, iar apoi și-a continuat deplasarea spre ., fiind urmărit de o autospecială de poliție. Martora M. E., care se deplasa împreună cu persoana vătămată Tucan O. M., a declarat că s-au angajat în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal, iar când au ajuns pe banda nr. 3 un autoturism marca Opel nu a oprit la trecerea pentru pietoni și a lovit-o pe persoana vătămată Tucan O. M., care a căzut pe carosabil; după accident, autoturismul a oprit câteva secunde, iar apoi și-a continuat deplasarea spre ., fiind urmărit de o autospecială de poliție. De asemenea, persoana vătămată Tucan O. M. a declarat faptul șoferul autoturismului care a accidentat-o nu a oprit la fața locului, continuându-și deplasarea.
Așadar, sunt suficiente probe care confirmă că inculpatul a părăsit locul accidentului, în mod întemeiat fiind reținută în sarcina sa săvârșirea infracțiunii prev. de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Analiza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală confirmă existența celor două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, caz în care susținerea inculpatului că a fost lipsit de o apărare efectivă este neîntemeiată. Apărătorul din oficiu care a acordat asistență juridică inculpatului în fața primei instanțe nu putea observa că nu sunt probe care să dovedească cu certitudine săvârșirea infracțiunilor de inculpatul D. D., deoarece o astfel de concluzie nu este susținută de probele administrate în cursul urmăririi penale.
În condițiile în care probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei și inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, apărătorul din oficiu care a acordat asistență juridică inculpatului în fața primei instanțe a procedat corect prin solicitarea de admitere a cererii inculpatului de judecată potrivit art. 375 Cod procedură penală și ulterior a formulat concluzii în sensul condamnnării inculpatului la pedepse orientate spre minimul special, aceasta fiind soluția care urma a fi pronunțată în contextul în care era clar că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.
D. urmare, este neîntemeiată susținerea inculpatului D. D. că a fost lipsit de o apărare efectivă în fața primei instanțe, cu consecința nulității hotărârii apelate.
Cu referire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului D. D., curtea reține că, potrivit art. 72 Cod penal din 1968, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Inculpatul s-a deplasat pe timp de noapte, în interiorul localității, se afla sun influența băuturilor alcoolice, posibil să fi avut o îmbibație alcoolică foarte ridicată, î condițiile în care testarea cu aparatul alcool test marca Drager a indicat o alcoolemie de 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat, a produs un accident rutier în urma căruia a fost vătămată o persoană și a părăsit locul accidentului.
În opinia curții, inculpatul a dat dovadă de un comportament deosebit de periculos prin conducerea autoturismului sub influența băuturilor alcoolice, a refuzat să-i fie recoltate probe biologice de sânge pentru a ascunde valoarea reală a alcoolemiei, a părăsit locul accidentului, punând într-un real pericol siguranța circulației pe drumurile publice. În aprecierea gravității faptei curtea are în vedere și frecvența ridicată a acestui gen de infracțiuni, ceea ce impune o sancționare corespunzătoare, pentru a descuraja pe viitor asemenea conduite periculoase pentru siguranța circulației pe drumurile publice și evitarea producerii unor evenimente rutiere, care în multe situații se produc pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
În antecedența penală a inculpatului se constată că a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, în anul 1998, iar în prezent a reluat comportamentul infracțional, ceea ce arată perseverența sa infracțională. Se mai constată că inculpatul a avut o conduită nesinceră în faza de urmărire penală și în apel, sinceritatea de care a dat dovadă în primă instanță urmărind obținerea unei soluții cât mai blânde, pe fondul comiterii unor fapte destul de grave și a existenței unor antecedente penale pentru infracțiuni similare.
D. urmare, curtea apreciază că se impune menținerea pedepselor stabilite de prima instanță, în cuantum de câte 2 ani și 6 luni închisoare, dat fiind că o sancționare prea ușoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu își mai atingă scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 Cod penal din 1968, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.
De asemenea, curtea apreciază necesară și menținerea modalității de individualizare a executării pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, care corespunde necesității de a preveni săvârșirea pe viitor a unor astfel de infracțiuni și de a-l conștientiza pe inculpat asupra periculozității faptei și a riscurilor induse prin încălcarea regulilor privind circulația pe drumurile publice, care de multe ori pot cauza accidente grave ce se soldează cu pierderi de vieți omenești sau vătămări corporale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. D. împotriva sentinței penale nr. 248/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul D. D. la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu - avocat G. M. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. D., fiul lui D. și A., născut la data de 06.11.1967 in .,domiciliat in mun. C., . nr. 60, ., Ap. 6, CNP:_, împotriva sentinței penale nr. 248/27.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul D. D. la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu - avocat G. M. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.05.2015.
Președinte,Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond D.G.P.
Red.dec.jud.M.D.M./5 ex./19.05.2015
← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Ultrajul (art.257 NCP). Decizia nr. 407/2015. Curtea de Apel... → |
---|