Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 191/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 11-08-2015 în dosarul nr. 4040/118/2015/a3
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 191/P/C
Ședința publică de la 11 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. D. M.
Cu participarea: Grefier – C. A.
Ministerul Public - Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism –Serviciul Teritorial C.
reprezentat de procuror – I. Ț.
S-a luat în examinare contestația formulată împotriva încheierii de ședință din data de 04.08.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 15 de inculpatul
- F. V. I., fiul lui I. și C., născut la 30.12.1982, în localitatea C., studii 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în municipiul C., ., fără forme legale în municipiul C., ., ., ., posesor al C.I. nr. KT, nr._, C.N.P._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art.211 alin.1 Cod penal, proxenetism, prev. de art. 213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art. 358 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul inculpat F. V. I., în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales C. L..
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 258 - 262 cod pr. penală.
Potrivit disp.art.372 cod pr.penală, Curtea verifică identitatea contestatorului inculpat F. V. I., care menționează că își menține contestația formulată în cauză.
In conformitate cu disp.art.365 alin.2 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Nemaifiind alte cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat, judecătorul de cameră preliminară constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Apărătorul contestatorului inculpat F. V. I., avocat C. L., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate împotriva încheierii de ședință din data de 04.08.2015, pronunțată de Tribunalul C..
Arată că la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, judecătorul, de Cameră Preliminară al instanței de fond a constatat că, în timp ce inculpatul era sub măsura arestului la domiciliu pentru săvârșirea a trei infracțiuni de influențare a declarațiilor, a săvârșit infracțiunea pentru care este trimis în judecată în cauza de față. Este adevărat că hotărârea primei instanțe cu privire la infracțiunea de influențare a justiției nu este încă definitivă, dar aceasta este o chestiune obiectivă, indiferent de pedeapsa care va fi aplicată acestuia, având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
În ce privește cauza de față, solicită a se avea în vedere, concret, ce se reține în sarcina inculpatului, respectiv faptul că ar fi înlesnit practicarea prostituției unei singure persoane, Poteacă D., activitate pe care o desfășura dintr-o altă locație decât cea în care locuia el, cu ajutorul altor persoane, în condițiile în care persoana vătămată desfășura această activitate de bună-voie, cu mult timp înainte și este posibil să o practice și în acest moment.
Raportat la modul de săvârșire al faptei, se reține faptul că inculpatul ținea telefonic legătura cu persoana vătămată și primea, din când în când, sume de bani de la aceasta.
În aceste condiții, se poate aprecia că măsura arestării preventive a inculpatului este ineficientă, întrucât și fiind în stare de arest preventiv poate desfășura această activitate, în același mod.
Solicită ca situația inculpatului să fie analizată și prin compararea cu situația celorlalți doi inculpați cercetați în cauză, împotriva cărora nu s-au luat măsuri preventive, în condițiile în care s-a reținut în sarcina acestora că ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe persoane, astfel că măsura luată față de inculpatul F. apare ca fiind inechitabilă. Așa zisul ascendent moral al acestuia, fie asupra persoanei vătămate, fie asupra celorlalți doi inculpați poate fi avut de oriunde, dar solicită a se avea în vedere că deși acest aspect a fost reținut de judecătorul de cameră preliminară, ceilalți doi inculpați au dat declarații în cauză în defavoarea inculpatului F..
Astfel, solicită a se avea în vedere și eficiența luării măsurii arestului preventiv față de inculpat, din punct de vedere al prevenției, pentru ca măsura preventivă să nu aibă doar un rol punitiv. Buna desfășurare a procesului penal nu poate fi influențată, având în vedere că inculpatul și-a precizat poziția procesuală și a dat declarații în cauză în care recunoaște parțial săvârșirea infracțiunilor care i se rețin în sarcină.
Față de aceste aspecte, apreciază că măsura arestului la domiciliu ar fi o măsură preventivă echilibrată și nu ar reprezenta o executare anticipată a pedepsei, care, fără îndoială, va fi una cu executare.
În raport de infracțiunea care se reține în sarcina inculpatului, cea de proxenetism, care este o problemă de moralitate, de asemenea s-ar putea face discuții, având în vedere că, dacă persoana vătămată ar folosi singură banii proveniți din desfășurarea activității de prostituție, nu ar fi pedepsită, dar dacă inculpatul ar fi implicat, în sensul de a-i asigura protecția, iar aceasta i-a da anumite sume de bani, ar fi condamnat pentru proxenetism. Dacă ar fi obligat persoana vătămată să desfășoare această activitate, ar fi fost altă situație, dar persoana vătămată a desfășurat activitatea de prostituție de bună-voie și este posibil ca și la acest moment să desfășoare aceeași activitate.
Ca urmare, solicită admiterea contestației formulate de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca nefondată, a contestației formulate de inculpatul F. V. I. în cauză.
Solicită a se avea în vedere că sunt două situații în care ideea de pericol concret pentru ordinea public, în sensul prev. de art.223 alin.2 Cod pr.penală, este evidentă, una dintre acestea fiind ca o persoană încarcerată și care continuă să comită alte infracțiuni, situație în care se află și inculpatul, care, fiind în arest la domiciliu, a săvârșit infracțiunile care i se rețin în cauza de față, fapte comparative, ca gravitate, cu cele pentru care era cercetat în cauza precedentă.
Cooperarea inculpatului cu organele de urmărire penală țin de ulterioara individualizare a pedepsei și nu pot fi luate în considerare la discutarea măsurii preventive. Tocmai din această perspectivă, conduita inculpatului nu denotă că acesta a realizat consecințele faptelor sale, sau că a înțeles să respecte valorile sociale ocrotite de lege. A fost constrâns de situația în care se află să coopereze cu organele de urmărire penală și recunoască, dar acest aspect nu oferă suficiente garanții pentru preîntâmpinarea săvârșirii de către inculpat a altor infracțiuni, existând, de asemenea, și riscul de influențare de către acesta a probatoriului care urmează să fie administrat în cauză.
Contestatorul inculpat F. V. I., având cuvântul, este de acord cu apărătorul său.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 04.08.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 15 s-a dispus în baza art. 362 alin.2 c.pr.pen.în ref.la art. 208 alin. 4 c.pr.pen mentinerea arestării preventiva a inculpatului F. V. I. (fiul lui I. și C.,născut la 30.12.1982, în localitatea C., studii 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în municipiul C., ., fără forme legale în municipiul C., ., ., ., posesor al C.I. nr. KT, nr._, C.N.P._), pe o perioadă de 60 de zile, de la 04.08.2015 la 02.10.2015, inclusiv.
În baza art. 362 alin.1 c.pr.pen.în rap.la art. 242 alin. 1 și 2 c.pr.pen în ref.la art. 202 alin.1 și alin. 4 lit. b c.pr.pen a fost respinsă ca nefondată cererea de revocare a măsurii arestării preventive cât și cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulată de inculpatul F. V. .
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de cameră preliminară a reținut, din perspectiva subzistenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și care subzistă în continuare, că în cauză măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor care i se aduc celor inculpatului, acesta fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor trafic de minori, prev. de art.211 alin.1 Cod penal și proxenetism, prev. de art. 213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, măsura arestării fiind necesară în acest stadiu procesual pentru realizarea scopului urmărit respectiv în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal dar și al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 202 alin.1 Cod.proc.pen. măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;
A..3 ale aceluiași articol prevede că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acestei măsuri.
Conform dispozițiilor art.223 alin.2 Cod.proc.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Totodată, dispozițiile art.218 alin.1 Cod.proc.pen., prevăd că arestul la domiciliu se dispune de către instanța de judecată, dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art.223 și luarea măsurii este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art.202 alin.1.
Din interpretarea dispozițiilor art.223 Cod.proc.pen. rezultă că o primă condiție esențială pentru a se putea dispune în continuare menținerea arestării preventive a inculpatului F. V. I. este să existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune.
Referitor la această primă condiție pretinsă de legiuitor, tribunalul constată că aceasta este fundamentată și subzistă și la acest moment, având în vedere că din materialul probator administrat până în prezent în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit acte materiale ce pot întruni elemetele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată .
În consecință, este întrunită condiția prevăzută de art. 202 alin. 1 cod procedură penală, pentru menținerea măsurii arestării preventive .
Pe de altă parte, se are în vedere pericolul social concret al infracțiunilor reținute, la evaluarea acestuia ținându-se seama de criteriile prevăzute de dispozițiile legale mai sus menționate, respectiv art.223 alin.2 teza finală, care prevăd că pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea de libertate prin arest preventiv a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Tribunalul a apreciat în concordanță cu judecătorul de cameră preliminară că pericolul social concret pentru ordinea publică subzistă în continuare și rezidă atât din gravitatea infracțiunilor de care este acuzat inculpatul, dar și din reacția publicului față de săvârșirea lor, cunoscut fiind faptul că anumite infracțiuni pot produce o anumită tulburare socială de natură a justifica o măsură privativă de libertate, cum este arestul la domiciliu, pentru o anumită perioadă de timp.
Se constată că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat, acesta derivă din rezonanța socială puternic negativă a infracțiunilor reținute, legitimitatea menținerii în continuare a măsurilor preventive luate fiind apreciată în funcție de particularitățile speciale ale cauzei, gravitatea, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, scopul urmărit, atingerea gravă adusă relațiilor sociale ocrotite de legiuitor, toate aceste elemente impunând în continuare protejarea interesului public, respectiv a ordinii publice.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului F. V. I., tribunalul reține că acesta a mai fost trimis în judecată de P. de pe lângă Tribunalul C. pentru trei infracțiuni de influențare a declarațiilor, pentru care a și fost arestat preventiv și la domiciliu, o perioadă îndelungată, timp în care se presupune că a comis infracțiunile din prezenta cauză; din acest punct de vedere, tribunalul reține perseverența și temeritatea inculpatului în implicarea în alte fapte penale chiar știind că este supravegheat, tendința acestuia de nerespectare a măsurilor preventive neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, sens în care apreciază că o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi nu poate asigura sacopul prevăzut la art. 202 Cvod procedusă penală, în special cel referitor la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Tribunalul mai reține că măsura arestării preventive a inculpatului F. V. I. are caracter necesar și proporțional față de circumstanțele cauzei, pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a procedurii judiciare conform art.202 alin.1 Cod.proc.pen., și anume pentru a asigura prezența inculpatului în fața instanței, pentru prevenirea punerii de acord în declarații cu coinculpații, având în vedere ascendentul moral reținut în sarcina acestui inculpat, datorită căruia are capacitatea și interesul de a încerca nuanțarea în favoarea sa a declarațiilor celorlalți inculpați, precum și pentru prevenirea implicării sale în alte fapte de natură penală.
Nu se justifică la acest moment procesual înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului F. V. I. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, având în vedere că, deși acesta a beneficiat de clemența legii, fiindu-i înlocuit arestul preventiv dintr-o altă cauză penală cu arestul la domiciliu acesta a continuat la nivel de suspiciuni rezonabile să comită fapte de natură penală.
Împotriva încheierii de ședință din data de 04.08.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 15 a formulat contestație inculpatul F. V. I., care a susținut că nu se mai impune menținerea arestării preventive și a solicitat înlocuirea cu măsura arestului la domiciliu, pentru motivele indicate în practicaua prezentei încheieri.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma criticilor formulate de contestator și din oficiu, curtea constată nefondată contestația formulată de inculpatul F. V. I..
Prin rechizitoriul nr.1054 D/P/2014 din data de 10.06.2015 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului F. V. I. și în stare de arest la domiciliu a inculpaților C. C. și L. G., pentru următoarele infracțiuni: trafic de minori, prev. de art.211 alin.1 Cod penal și proxenetism, prev. de art. 213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal pentru inculpatul F. V. I.; trafic de minori, prev. de art.211 alin.1 Cod penal și proxenetism, prev. de art.213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal pentru inculpatul C. C.; trafic de minori, prev. de art.211 alin.1 Cod penal și proxenetism, prev. de art.213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal pentru inculpata L. G..
În sarcina inculpatului F. V. I. s-a reținut că în luna februarie 2014 a recrutat-o în scopul exploatării sexuale pe POTEACĂ D., cunoscând că aceasta este minoră și ulterior a determinat-o să continue practicarea prostituției, iar în perioada ianuarie_15 i-a înlesnit să desfășoare această activitate în apartamente închiriate în municipiul C. de inculpații L. G. și C. C., obținând astfel pentru sine foloase patrimoniale.
Prin încheierea nr. 66/20.03.2015, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului C. în dosarul nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului F. V.-I. pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 20.03.2015 și până la data de 18.04.2015, inclusiv.
Curtea constată că în mod întemeiat s-a apreciat că subzistă motivele care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Curtea mai constată că dispozițiile art. 208 alin. 4 C. pr. pen. obligă instanța să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.
Potrivit art. 208 alin. 3 C. pr. pen. raportat la art. 207 alin. 4 C. pr. pen., atunci când temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța menține măsura preventivă.
Înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai ușoară, în condițiile art. 242 alin. 2 C. pr. pen., intervine atunci când se consideră, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei inculpatului, că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C. pr. pen.
La luarea măsurii arestării preventive, dar și la anterioarele verificări ale măsurii preventive, s-a reținut că sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpatul F. V.-I. a infracțiunilor de trafic de minori prev. de art.211 alin.1 Cod penal și proxenetism prev. de art. 213 alin.1 și 3 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal și este incident cazul prev. de art. 223 alin. 2 C. pr. pen.
Din perspectiva suspiciunii rezonabile privind comiterea infracțiunii de luare de mită, această apreciere este susținută de următoarele mijloace de probă: - procesele-verbale întocmite de către B.C.C.O. C., procese verbale de redare scrisă a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate în cauză, întocmite de către B.C.C.O. C., procesele verbale privind efectuarea perchezițiilor domiciliare, întocmite de către B.C.C.O. C., procese verbale de efectuare a perchezițiilor informatice, întocmite de către B.C.CO. C., procese - verbale întocmite de către B.C.C.O. C. cu privire la rezultatul vizionării agendelor și folderului mesaje text din memoria telefoanelor mobile ridicate de la inculpați, procese - verbale întocmite de către B.C.C.O. C., cu ocazia prezentării spre recunoaștere din fotografii a unor persoane, declarațiile date de POTEACĂ D., în calitate de parte vătămată și de inculpat, declarațiile martorilor C. ARISTOCRATES G., M. A.-M.,M. M., STANCĂ Ș.-C., M. A., U. M.,U. C., Ț. E.-M., S. P., N. C., I. G., BAFANĂ G., M. F., R. N., I. S., G. I., I. P.-B., declarațiile inculpaților C. C., F. V. I. și POTEACĂ D.. De altfel, inculpatul nu a contestat în prezenta contestație existența suspiciunii rezonabile de comitere faptei imputate.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, iar circumstanțele concrete de comitere a faptei atrag aplicabilitatea dispozițiilor art. 223 alin. 1 lit. b și alin. 2 C. pr. pen.
La luarea măsurii arestării preventive s-a reținut incidența cazului prevăzut de art. 223 alin.1 lit. b Cod procedură penală, dat fiind că în timp ce acesta era cercetat împreună cu fratele său, F. M., în dosarul penal nr.1637/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 Cod penal, s-a pus de acord cu acesta să facă declarații mincinoase în respectivul dosar. Inculpatul a fost ulterior trimis în judecată și condamnat în primă instanța pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de influențarea declarațiilor; s-a reținut că infracțiunile din prezenta cauză au fost comise în timp ce era cercetat în celelalte cauze, fiind supus unor măsuri preventive în respectivele cauze, dar cu toate acestea este suspectat că a continuat activitatea infracțională prin comiterea infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism.
Conduita procesuală anterioară arată disponibilitatea inculpatului în a încerca influențarea adevărului, risc care există și în prezenta cauză, mai ales că urmează a se desfășura cercetarea judecătorească, iar Poteacă D., persoană în raport de care i se rețin în sarcină inculpatului infracțiunile de trafic de minori și proxenetism, s-a aflat o bună perioada sub autoritatea inculpatului, de aceea punerea în libertate a inculpatului sau plasarea în arest la domiciliu nu sunt oportune. Se constată un risc încă actual ca inculpatul să influențeze martorii sau părțile din cauză, de aceea este aplicabil în continuare cazul prev. de art. 223 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.
De asemenea, este întemeiată aprecierea primei instanțe privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.
Se mai constată că una din infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul (traficul de minori) a fost menționată explicit de legiuitor printre infracțiunile care permit luarea măsurii arestării preventive, tocmai în considerarea gradului ridicat de pericol social al acestui gen de fapte.
Conform art. 223 alin. 2 C. pr. pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de minori și proxenetism, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, fiind îndeplinită prima cerință, impusă art. 223 alin. 2 C. pr. pen.
Dispozițiile art. 223 alin. 2 C. pr. pen. impun evaluarea stării de pericol în raport de gravitatea faptei, modul și a circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și mediul din care acesta provine, antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana acestuia.
Astfel, inculpatul este acuzat că a traficat o perioadă destul de mare de timp o persoană minoră, exploatată sexual și în beneficiul inculpatului, care obținea în această modalitate sumele de bani necesare întreținerii, în condițiile în care inculpatul nu are alte surse licite de venit. Transcrierea convorbirilor telefonice relevă posibilul ascendent al inculpatului asupra numitei Poteacă D. și modalitatea în care se realiza controlul acesteia, temerea insuflată. Acest mod de acțiune al inculpatului, care pare că nu a avut nici un fel de scrupule în a profita de pe urma altei persoane minore, a cărei implicare în exploatarea sexuală îi poate schimba fundamental dezvoltarea fizică și psihică, cu consecințe nefaste în reinserția socială și adoptarea unor conduite conforme valorilor legale, sociale și morale. Reducerea persoanei traficate la stadiul de simplă marfă exploatată în beneficiul material al inculpatului și al altor persoane conferă gravitate crescută faptelor comise și modului de acțiune.
De aceea, natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, caracterul activității infracțională, perioada de timp în care se reține că s-ar fi desfășurat activitatea infracțională, consecințele produse asupra persoanei traficate, percepția puternic negativă indusă în societate prin comiterea unor fapte de acest gen relevă suficiente elemente pentru a aprecia în continuare existența pericolului concret pentru ordinea publică produs prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Din punct de vedere al datelor personale, elementele izvorâte din dosarul cauzei indică o persoană care a înțeles să-și asigure venituri din exploatarea sexuală a altei persoane, activitate care pare să fi fost una de durată, adânc înrădăcinată în modul de viață al inculpatului și care exprimă atitudinea inculpatului față de valorile sociale, umane, putându-se aprecia că inculpatul are un profil moral negativ, reliefat și de anturajul acestuia, dar și de posibilele alte activități infracționale comise.
Ținând seama de circumstanțele concrete ale cauzei, de datele despre conduita inculpatului, curtea apreciază că în continuare lăsarea în libertate a inculpatului creează un puternic sentiment negativ în rândul populației și se constituie într-un motiv suficient pentru privarea în continuare de libertate, în interesul protejării interesului public, neexistând garanții că ordinea publică și securitatea comunității ar putea fi asigurate prin luarea unei alte măsuri preventive mai puțin grave, în condițiile în care suntem în prezența unui comportament al inculpatului care ar putea exprima un pericol real pentru societate.
Măsura arestării preventive este justificată în continuare din perspectiva scopului măsurii arestării preventive, astfel cum este reglementat de art. 202 alin. 1 C. pr.pen., întrucât va începe judecata, iar prin specificul lor infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism impun o protecție a persoanelor ce urmează a fi audiate, pentru a se evita orice influențare a conduitei procesuale a acestor persoane, păstrarea inculpatului F. V. I. în stare de detenție asigurând într-o măsură mai mare prezervarea probatoriului ce trebuie administrat în cauză.
Înlocuirea măsurii preventive cu o măsură mai ușoară, în condițiile art. 242 alin. 2 C. pr. pen., intervine atunci când se consideră, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei inculpatului, că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C. pr. pen., dar în cauză nu se poate susține o asemenea apreciere, fiind în continuare necesară privarea de libertate a inculpatului F. V. I..
În concluzie, soluția primei instanțe de menținere a măsurii arestării preventive este temeinică și legală, motiv pentru care, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C. pr. pen. va fi respinsă ca nefondată contestația formulată de inculpatul F. V. I. împotriva încheierii de ședință din data de 04.08.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. va fi obligat inculpatul F. V. I. la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul F. V. I., fiul lui I. și C.,născut la 30.12.1982, în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Poarta Albă, jud. C., împotriva încheierii de ședință din data de 04.08.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă inculpatul F. V. I. la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.08.2015
Președinte,Grefier,
M. D. MiteaCarmen A.
Red.jud.M.D.M.
2 ex./17.08.2015
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea... → |
|---|
