Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Decizia nr. 986/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 986/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 3060/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 986
Ședința publică de la 30 iunie 2015
PREȘEDINTE M. C. G.- judecător
A. M. S.- judecător
Grefier F. U.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. C. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuenta S. F. împotriva sentinței penale nr. 840 din data de 03 martie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta revizuentă S. F., asistată de avocat B. A., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apelanta revizuentă depune la dosar o cerere.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, invocă excepția tardivității apelului formulat în cauză de către revizuenta S. F. arătând în acest sens că soluția i-a fost comunicată la data de 15 aprilie 2015 (filele 33 -34 dosar fond), apelul fiind declarat la data de 29 aprilie 2015, ultima zi pentru declarare fiind potrivit legii data de 27 aprilie 2015.
Apelanta revizuentă Segărcea F., consideră că apelul este formulat în termen, comunicarea fiindu-i făcută la o dată ulterioară.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. A. pentru apelanta revizuentă S. F., având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței și pe fond, admiterea cererii de revizuire.
Arată că, anterior a mai fost formulată o cerere de revizuire, întemeiată pe aceleași motive, cerere care a fost respinsă.
Precizează că prezenta cerere este întemeiată pe disp. art. 453 lit. a și b C.p.p., apreciind că sunt fapte sau împrejurări noi, acestea fiind determinate de apariția unui înscris care se află la dosarul cauzei, respectiv hotărârea nr. 14/320 din 11 septembrie 2014 (fila 6 dosar apel). Raportul de expertiză efectuat în cauză a dus la obligarea revizuentei la plata unui prejudiciu foarte mare. S-a constatat de către Consiliul Superior că experta a avut o abatere disciplinară bazată pe necompetență și pe necunoștința în materie, fiind astfel sancționată cu avertisment. Precizează că a fost formulată o plângere în cauză iar ca urmare a acestei plângeri a fost dată și hotărârea nr. 14/320 din 11 septembrie 2014 de către Corpul Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din România – Consiliul Superior.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și admiterea cererii.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că, în prezenta cauză se face vorbire despre infracțiunea de mărturie mincinoasă săvârșită de către un expert care și-a spus opinia în cauză.
Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței, apreciind că nu se impune nici admiterea în principiu întrucât legiuitorul face vorbire despre mărturia mincinoasă, în cauză fiind făcută dovada că a fost vorba despre răspundere disciplinară și nu de răspundere penală.
În replică, avocat B. A. pentru apelanta revizuentă, precizează că în opinia sa este vorba despre răspunderea penală.
Apelanta revizuentă S. F., având cuvântul, arată că în cauză au fost efectuate 5 expertize, dar aceasta nu a fost prezentă niciodată la întocmirea acestora.
Arată că, experta a recunoscut că i-a imputat suma de 56 milioane lei ca fiind sume nevirate către CAS.
Consideră că este vorba despre un înscris nou pe care prima instanță nu l-a luat în considerare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 840 din data de 03 martie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta S. F., fiica lui G. și F., născută la 26.06.1949, domiciliată în C., ., . împotriva sentinței penale nr. 3870/18.12.2007 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 2555/12.12.2012 a Curții de Apel C..
A fost obligată revizuenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că la data de 10.02.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ cererea prin care petenta S. F. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 3870/18.12.2007 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 2555/12.12.2012 a Curții de Apel C..
În motivarea cererii, petenta a arătat că decizia penală nr. 2555/12.12.2012 a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe raportul de expertiză întocmit de către expertul Bulica E.. Întrucât a constatat că raportul de expertiză cuprinde grave greșeli de calcul cu privire la sumele stabilite ca prejudiciul, precum și modul defectuos în care s-a efectuat expertiza de către expert, a formulat contestație la Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior CECCAR București. Mai arată că în urma contestației s-a stabilit că raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul B. E. L., a fost întocmit cu nerespectarea standardului profesional 35/2000 cât și a codului etic național al profesioniștilor contabili.
S-a mai arătat că faptele constatate de Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior CECCAR- București, nu au fost cunoscute de instanța de judecată la soluționarea cauzei în dosarul penal nr._ fapt ce a dus la pronunțarea unei hotărâri netemeinice și nelegale.
Instanța a dispus atașarea dosarului penal nr._ al Judecătoriei C., în care s-a pronunțat sentința penală nr. 3870/18.12.2007 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 2555/12.12.2012 a Curții de Apel C..
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 3870 din data de 18 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art.2151 alin.1 C.p., a fost condamnată inculpata S. F., la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 1 din Legea nr.543/2002, a fost constatată grațiată pedeapsa.
În baza art. 290 alin.2 C.p., a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare.
În baza art.81, 82 C.p., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
S-a atras atenția asupra prevederilor art.83 C.p.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de Asociația de proprietari nr.14. A fost obligată inculpata la_ lei către partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N..
A fost obligată inculpata la_ lei către partea civilă Asociația de Proprietari nr.30.
A fost obligată inculpata la cheltuieli judiciare, astfel: 750 RON către Asociația de Proprietari Cămin 2; 26.855.630 lei către Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N..
S-a luat act că partea vătămată Asociația de Proprietari .-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriul din data de 9 mai 2995, întocmit în dosarul nr. 7605/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a fost trimisă în judecată inculpata S. F., sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 2151 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 290 alin. 1 C.p.
În fapt, s-a reținut că în perioada octombrie_02, inculpata S. F. a fost angajată, în calitate de administrator, contabil și casier la Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N., în baza contractului de muncă înregistrat sub nr. 2464 din 26.09.1996.
În perioada ianuarie 1998 până la 31 ianuarie 2002, inculpata S. F. a îndeplinit funcția de administrator casier la Asociația de Locatari nr. 30 Brazda lui N., în baza unei convenții civile.
Potrivit fișei postului, inculpata avea ca atribuții de serviciu, întocmirea și completarea documentelor de evidență primară, efectuarea plăților la furnizor, întocmirea corectă lunară a listelor de plată a cheltuielilor și încasarea la timp de la membrii asociației a cotelor de contribuție înscrise pe aceste liste, înregistrarea actelor de încasări și plăți.
În cursul anului 2002, organele abilitate din cadrul Primăriei Municipiului C., au efectuat controale de specialitate la ambele asociații de locatari, având ca obiect verificarea financiar-contabilă și gestionară pe perioadele 1997 - martie 2002, respectiv 1998 - februarie 2002.
În urma controalelor, au fost constatate o . deficiențe privind atât operațiunile de încasări și plăți din casă, cât și a modului de gestionare și administrare a bunurilor și valorilor bănești ale asociațiilor de proprietari nr. 14 și 30 Brazda lui N., la care a fost administrator inculpata S. F., întocmindu-se în acest sens, de către cei îndrituiți, procese-verbale.
Expertizele contabile dispuse în cauză au concluzionat că inculpata a cauzat în gestiune o pagubă, inițial, în cuantum de 1._ lei, rămasă ulterior la valoarea de_ lei.
Având în vedere că cele două expertize contabile au concluzii contradictorii în ceea ce privește prejudiciul cauzat de inculpată, ținând cont și de solicitarea reprezentantului legal al unității păgubite, s-a dispus efectuarea unei noi expertize contabile de către organele abilitate din cadrul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Ministerul Justiției București, care au stabilit că, inculpata și-a însușit și folosit, în scopuri personale, suma de_ lei.
Deși avea cunoștință că, începând cu data de 17 mai 2002, i s-a desfăcut contractul de muncă, inculpata a continuat să îndeplinească atribuțiile unui administrator, încasând de la locatari până în iulie 2002, cu titlu de cheltuieli de întreținere, suma totală de 1.307.529 lei, pe care și-a însușit-o.
De asemenea, pentru a-și însuși suma de 4.300.000 lei, în ziua de 17.02.2000, a menționat în mod nereal în registrul de casă, că a efectuat o astfel de plată în favoarea Regiei Autonome de Termoficare C., aspect ce rezultă din adresa nr. 1466 emisă de RA Termoficare la 4.02.2005.
Starea de fapt reținută s-a probat cu: procese-verbale de control, expertize contabile, declarații de martori, acte contabile, procese verbale, declarațiile inculpatei, copii chitanțe, hotărâri judecătorești, proces verbal de prezentarea materialului de urmărire penală . nr._.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpata S. F. și partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N..
Prin motivele de apel inculpata a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate întrucât nu a avut în vedere concluziile ultimelor expertize efectuate în cauză, luând în considerare doar raportul de expertiză întocmit în anul 2001 de către expertul A. C..
S-a mai arătat de asemenea că instanța de fond trebuia să ia în considerare ultimul raport de expertiză întocmit de expertul P. F. la data de 06.12.2002 prin care s-a stabilit că la Asociația de Proprietari nr 30 Brazda lui N. prejudiciul este de 10 milioane lei vechi și nu 143 milioane lei vechi așa cum a reținut instanța de fond.
Prin decizia penală nr. 142 din 13 aprilie 2010, Tribunalul D. a admis apelurile, a desființat în parte sentința; în baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.g C.p.p., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru infracțiunea prev. de art.290 alin.1 C.pen.
S-au majorat despăgubirile civile la care a fost obligată inculpata către partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C., de la_, 1114 lei la_, 4393 lei.
A fost respinsă acțiunea civilă a părții civile Asociația de Proprietari nr.30 C..
Tribunalul a constatat că, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei pentru o singură infracțiune de delapidare prev. de art. 215/1 alin 1 C.pen. față de partea vătămată Asociația de Proprietari Nr. 14 Brazda lui N. –, fără art. 41 alin 2 C.pen și că în mod greșit a obligat inculpata la plata sumei de_ Rol către partea civilă Asociația de Proprietari nr. 30 C., în condițiile în care hotărârea de condamnare nu o privește și pe aceasta.
Instanța nu a putut să-i înrăutățească situația în propria cale de atac și să dispună condamnarea acesteia pentru infracțiunea de delapidare prev. de art. 215/1 alin 1 C.pen cu aplic art. 41 alin 2 C.pen, care ar fi putut avea repercusiuni asupra cuantumului pedepsei, prin majorarea acesteia.
Având în vedere concluziile contradictorii din rapoartele de expertiză contabilă întocmite în cauză în cursul urmăririi penale cât și motivele de apel formulate atât de partea civilă Asociația de Proprietari Nr. 14 Brazda lui N. cât și de inculpată, s-a dispus efectuarea unei noi expertize contabile în cursul judecății în apel.
Conform raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză de d-le expert P. T. și P. A., prejudiciul cauzat părții civile Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N., ca urmare a gestionării necorespunzătoare de către inculpata S. F. este de_ Rol și se compune din_ Rol reprezentând diferența față de registrul de casă;_ lei cheltuieli necorespunzătoare și 70.196.953 Rol reprezentând cheltuieli efectuate în nume personal, fără aprobare, constând în salarii, onorariu avocat, xerox, taxă de timbru, cheltuieli de transport etc. în perioada aprilie-iulie 2002.
În ceea ce privește suma de_ Rol, din modul de calcul al acesteia aflat în anexa 1b la raportul de expertiză contabilă, a rezultat că aceasta provine din raportările sau calculele aritmetice greșite, deci din modul defectuos în care inculpata a gestionat și administrat Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N. și nu a fost însușită, folosită sau traficată de aceasta în interes personal, condiție esențială pentru existența infracțiunii prev. de art. 215/1 C.pen.
Cum în cauză însă, instanța nu a fost investită și cu o eventuală infracțiune de neglijență în serviciu, nu a inclus în prejudiciul cauzat părții civile Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N. suma de_ Rol.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs S. F., părțile civile Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N. C. și Asociația de Proprietari Cămin 2 Brazda lui N. C..
În motivele de recurs formulate s-a arătat în esență că instanța de apel nu a stabilit în mod corect cuantumul prejudiciului față de suma stabilită ca urmare a expertizei contabile efectuate în cauză. S-a mai arătat că instanța de fond a citat în calitate de parte civilă recurenta și că aceasta nu s-a constituit parte civilă.
În recursul formulat de inculpată s-a arătat că expertiza dispusă de către Tribunalul D. este lovită de nulitate absolută întrucât nu a fost convocată în mod legal. S-a mai învederat că, experții contabili au încălcat dispozițiile codului de procedură penală și normele metodologice de efectuare a expertizei contabile precum și Legea contabilității.
Deși a invocat în fața instanței de apel nulitatea hotărârii instanței de fond, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra acestei excepții invocate.
S-a arătat că prin hotărârea nr. 44 din 26.07.2010 a Comisiei Superioare de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al CECCAR s-a dispus suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de 6 luni a experților contabili care au întocmit expertiza în cauză.
Prin decizia penală nr. 204 din 15 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel C. a admis recursurile declarate de inculpata S. F., părțile civile Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N. C. și Asociația de Proprietari Cămin 2 Brazda lui N. C. împotriva deciziei penale nr. 142 din 13 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, a casat decizia și a trimis cauza la instanța de apel Tribunalul D. pentru rejudecarea apelurilor.
Instanța de recurs a constatat că unul din motivele de apel formulate de inculpată, depuse la dosarul cauzei la 06.06.2008 privea o excepție invocată și la instanța de fond respectiv tardiva constituire ca părți civile de către Asociația de locatari nr. 30 Brazda lui N. și Asociația de locatari nr. 14 Brazda lui N. în raport cu dispozițiile art. 15 alin 2 Cod de procedură penală și cu momentul citirii actului de sesizare a instanței 17.01.2006.
De asemenea s-a constatat că instanța de apel a reformat latura civilă a cauzei prin majorarea despăgubirilor civile către Asociația de Proprietari nr. 14 Brazda lui N., soluție motivată prin concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză în faza de apel.
Prin hotărârea nr. 44 din 26.07.2010 a Comisiei Superioare de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al CECCAR, experții contabili P. T. și P. A. au fost sancționați cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei reținându-se că raportul de expertiză nr. 2679 din 12.02.2009 depus la Tribunalul D. a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor modul de întocmire al raportului de expertiză și documentarea lucrărilor privind expertizele contabile.
Astfel, soluția pronunțată de către instanța de apel cu privire la latura civilă a cauzei a avut în vedere concluziile raportului de expertiză nr. 2679/12.02.2009 depus la dosarul cauzei la 16.02.2009, ce a fost efectuat cu încălcarea normelor profesionale și a legislației în vigoare.
Cu ocazia rejudecării apelului, având în vedere decizia nr. 204/15.02.2011 a Curții de Apel C., prin care s-a casat decizia instanței de apel și întrucât expertiza contabilă nr. 1679/2002 a fost efectuată cu încălcarea normelor profesionale și a legislației în vigoare, tribunalul a dispus la data de 12.10.2011, efectuarea unei noi expertize în cauză, ce a fost efectuată de expertul B. E. L., expert nominalizat aleatoriu.
La data de 13.02.2012, a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză contabilă întocmit de către expertă, prin care s-au răspuns la obiectivele, așa cum au fost stabilite.
La data de 28 martie 2012, tribunalul a admis în parte obiecțiunile invocate de către inculpată cu privire la raportul de expertiză și la termenul din 11 aprilie 2012 depunându-se la dosar de către expertă răspunsurile la aceste obiecțiuni( filele 79-90 vol. III). A fost întocmit și suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară, care se află la fila 136 volumul IV al instanței de apel.
În ședința publică din data de 12.06.2012, instanța de apel a procedat la audierea expertului B. E. L., pentru a da unele explicații suplimentare cu privire la modalitatea de convocare a părților, la studierea documentelor care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză.
Pe parcursul efectuării cercetării judecătorești, inculpata a solicitat instanței să se constate nulitatea absolută a actelor întocmite de către experta B. E. L., întrucât aceasta nu avea competența să efectueze expertiză contabilă, la asociații de locatari sau proprietari, cerere care a fost respinsă pentru că experta avea competența stabilită conform legii, avându-se în vedere și listele cu experți Ministerului Justiției. Totodată, cu privire la sancționarea expertei contabile B. E. L. prin hotărârea nr.5/2012, ca urmare a răspunsului dat de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (adresa nr.296/11.05.2012), s-a apreciat de instanță că sancțiunea a fost aplicată pentru nerespectarea unor reglementări ce vizează aspecte de formă ale raportului de expertiză contabilă judiciară și nu au fost încălcate aspecte de fond, menite să conducă la crearea unor dubii cu privire la obiectivitatea expertizei, rezultatul acesteia.
Toate obiecțiunile reiterate din nou de inculpată cu privire la nulitatea raportului de expertiză s-a apreciat că sunt nefondate, experta procedând la efectuarea lucrării cu respectarea normelor legale în vigoare și pe baza întregii documentații care i-a fost pusă la dispoziție de părțile din dosarul cauzei, precum și a documentelor aflate în dosarul de urmărire penală.
Prin decizia penală nr. 11 din 2 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ *, au fost admise apelurile declarate de apelanta inculpată S. F. și partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C..
A fost desființată în parte sentința nr. 3870 din data de 18.12.2007, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
În baza art.11 pct.2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g C.p.p., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei S. F. pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. 1 C.p. prin intervenirea prescripției.
Au fost respinse excepțiile ridicate de apelanta inculpată S. F. privind tardivitatea cererilor de constituire de parte civilă a Asociației de Proprietari nr.14 Brazda lui N. și Asociația de Proprietari nr.30 Cămin 2 Brazda lui N. C..
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C..
Au fost majorate despăgubirile civile de la_,1114 lei la_,9230 lei și a fost obligată apelanta inculpată la plata acestei sume către partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C..
A fost respinsă acțiunea civilă a părții civile Asociația de Proprietari nr.30 Cămin 2 Brazda lui N. C..
În baza art.345 C.p.p. rap. la art. 14 alin. 3 lit. a C.p.p., a fost anulată mențiunea din Registrul de casă întocmit la 14 februarie 2000 al Asociației de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C. prin care se atestă plata sumei de 4.300.000 ROL către Regia Autonomă de Termoficare C..
Reținând vinovăția inculpatei cu privire la săvârșirea infracțiunii prev.de art.215/1 alin.1 C.p. și având în vedere raportul de expertiză contabilă, dar și suplimentul la această expertiză, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de proprietari nr.14 Brazda lui N., urmând a majora despăgubirile civile de la_,1114 lei la_,9230 lei și a obliga apelanta inculpată la plata acestei sume către partea civilă Asociația de Proprietari nr.14 Brazda lui N. C..
Prin decizia nr. 2555/12.12.2012 a Curții de Apel C. s-a apreciat că recursul declarat este nefondat și a fost respins.
Prin sentința penală nr. 3820/19.11.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin d.p. nr. 772/05.06.2014 a Curții de Apel C. a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenta S. F., domiciliată împotriva sentinței penale nr. 3870/18.12.2007 a Judecătoriei C..
În motivarea sentinței s-a arătat că în ceea ce privește referatul tehnico profesional întocmit de Comisia Superioară de Disciplină București din 28.03.2013, acesta nu are autoritate de lucru judecat în penal, în primul rând, iar în al doilea rând cele consemnate în acesta nu sunt de natură să înlăture expertiza efectuată în dosar.
S-a mai precizat că, în fapt, ceea ce dorește revizuenta este să încerce rediscutarea raportului de expertiză contabilă efectuat de expertul B. E. L., ceea ce nu se încadrează în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. b Codul de procedură penală din 1968, această cale extraordinară de atac nefiind instituită de legiuitor pentru a afecta autoritatea de lucru judecat.
Analizând cererea de revizuire, prima instanță a constatat ca aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:
Potrivit disp. art. 459 alin. 3 lit. d C.p.p. instanța învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire este obligată să examineze dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire, care a fost judecată definitiv, iar în caz afirmativ, potrivit disp. art. 459 alin. 5 C.p.p. instanța va dispune respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
S-a reținut că aceleași argumente au fost invocate de revizuentă și în cuprinsul cererii de revizuire ce a făcut obiectul dosarului nr._/215/2013 al Judecătoriei C., respectiv referatul tehnico profesional întocmit de Comisia Superioară de Disciplină București din care ar rezulta că expertul Bulica E. L. nu a dat dovadă de competență profesională și prudență, concluziile raportului bazându-se pe informații inexacte și nu pe documente.
Revizuenta a mai depus la dosar în plus, doar hotărârea nr. 3/17.02.2014 emisă de Comisia superioară de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al CECCAR, prin care s-a respins contestația împotriva hotărârii nr. 4/20.05.2013 emisă de Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECCAR D. prin care s-a dispus sancționarea expertului contabil Bulica E. L. cu avertisment scris.
Având în vedere că prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe același fapte și împrejurări invocate în cererea de revizuire soluționată prin sentința penală nr. 3820/19.11.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin d.p. nr. 772/05.06.2014 a Curții de Apel C., instanța, în temeiul art. 459 alin. 5 C.p.p. a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta S. F. împotriva sentinței penale nr. 3870/18.12.2007 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 2555/12.12.2012 a Curții de Apel C..
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligată revizuenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuenta S. F..
Prin motivele de apel, formulate în scris, s-a arătat că prima instanță a apreciat greșit că cererea de revizuire este întemeiată pe aceleași fapte și împrejurări invocate în cuprinsul cererii ce a format obiectul dosarului nr._/215/2014 și de asemenea, în mod greșit s-a reținut că la dosar s-a depus în plus dosar hotărârea nr. 3 din 17.02.2014, emisă de Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior CECCAR în condițiile în care această hotărâre reprezintă un înscris nou ce servește ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, hotărâre ce a fost emisă după pronunțarea deciziei penale nr. 3870/2007 definitivă la Curtea de Apel C. la 12.12.2012. A mai arătat că împotriva acestei hotărâri a formulat contestație iar la data de 11.09.2014 Consiliul Superior a emis hotărârea nr. 14/320 prin care a fost admisă contestația și trimisă cauza spre rejudecare la Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior CECCAR.
Într-o teză subsidiară a solicitat să fie reduse cheltuielile judiciare către stat, stabilite în sumă de 100 lei, sumă apreciată prea mare în raport de faptul că în dosar s-a procedat la o simplă comunicare a unei minute penale, care nu poate costa 100 lei.
Apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În urma propriului examen curtea constată că prima instanță a aplicat corect prevederile art. 459 alin. 3 lit. d C.pr.pen. și a reținut just că, prin cererea de revizuire cu care a învestit instanța, revizuienta a invocat în fapt aceleași împrejurări ce au fost examinate în cadrul dosarului nr._/215/2013 și anume aspectele care rezultă din referatul tehnico-profesional întocmit de Comisia Superioară de Disciplină București în baza căruia a fost emisă hotărârea nr. 4 din 20.05.2013 emisă de Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECAR D., prin care s-a dispus sancționarea expertului contabil B. E. L. cu avertisment scris. Or, în privința acestui referat instanța de judecată s-a pronunțat prin sentința penală nr. 3820/2013 a Judecătoriei C. definitivă prin decizia penală nr. 772/2014 a Curții de Apel C., stabilindu-se că nu are autoritate de lucru judecat în penal iar cele consemnate în acest înscris nu sunt de natură să expertiza întocmită în dosarul Tribunalului D. nr._ .
Cât privește înscrisul nou invocat de revizuientă și anume hotărârea nr. 3 din 17.02.2014, emisă de Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior CECCAR curtea constată că în mod corect prima instanță a reținut că nu este de natură să conducă la concluzia că faptele și mijloacele de probă în baza cărora s-a formulat cererea de revizuire ar fi diferite față de cele invocate în cadrul cererii soluționată anterior definitiv prin decizia penală nr. 772/2014 a Curții de Apel C. din moment ce, această hotărâre, nu face decât să confirme hotărârea nr. 4 din 20.05.2013 emisă de Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECAR D., contestația formulată de revizuientă fiind respinsă de Comisia Superioară de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al CECCAR.
Cât privește hotărârea nr. 14/320 emisă la 11.09.2014 de Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România prin care a fost admisă contestația formulată împotriva hotărârii nr. 3 din 17.02.2014 și trimisă cauza spre rejudecare la Comisia Superioară se constată că nu a fost depusă și nici invocată în cadrul cererii de revizuire ce a constituit obiectul dosarului în care s-a pronunțat sentința apelată, nu a fost așadar examinată de prima instanță astfel încât direct în apel nu se poate stabili dacă din acest înscris ar rezulta că cererea de revizuire se întemeiază pe fapte diferite de cele examinate în cadrul dosarului nr._/215/2013.
Este nefondat și motivul de apel formulat în subsidiar privind cuantumul cheltuielilor judiciare stabilit de prima instanță, suma de 100 lei reprezentând nu o sumă exagerat de mare așa cum susține apelanta revizuientă ci dimpotrivă o sumă rezonabilă în raport de cheltuielile ocazionate de soluționarea cererii (cheltuieli efectuate pentru realizarea actelor de procedură inclusiv comunicarea hotărârii către petentă și parchet).
Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. apelul declarat de revizuienta S. F. împotriva sentinței penale nr. 840 din data de 03 martie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. apelanta va fi obligată la 320 lei cheltuielile judiciare către stat din care 260 lei reprezintă onorariu avocat oficiu ce se va avansa din fondurile M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de revizuienta S. F. împotriva sentinței penale nr. 840 din data de 03 martie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelanta la 320 lei cheltuielile judiciare către stat din care 260 lei reprezintă onorariu avocat oficiu ce se va avansa din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2015
Președinte, Judecător,
M. C. G. A. M. S.
Grefier,
F. U.
Red.jud.A.M.S.
j.f.C.D.P.
O.A. 17 Iulie 2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 952/2015. Curtea de... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 984/2015. Curtea de... → |
|---|
