Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art.322 NCP). Decizia nr. 399/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 399/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 1439/332/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 399
Ședința publică de la 25 martie 2015
Completul compus din:
Președinte - M. D. N. – Judecător
Judecător - A. I. S.
Grefier - B. F. Țacu
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C.
…………………..
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării din data de 23 martie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile promovate de P. de pe lângă Judecătoria Vânju M. și partea responsabilă civilmente B. C. Jiul Târgu Jiu, jud. Gorj împotriva sentinței penale nr. 165 din data de 11 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Vânju M. în dosarul cu nr._, privind pe intimata inculpată N. S. V..
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând,
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința penală nr. 165 din data de 11 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în dosarul cu nr._, în baza art. 295 C.p. cu aplic. art. 374 alin. 4 C.p.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnată inculpata N. V. (fiica lui S. și I., născută la data de 09.03.1968 în ., domiciliată în ., cetățean român, fără antecedente penale, posesoare a CI ., nr._, CNP_) la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare. În baza art. 322 C.p. cu aplic. art. 374 alin. 4 C.p.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p., aceeași inculpată a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar potrivit art. 38 alin. 1 C.p. s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 2 luni închisoare, conform art. 39 alin. 1 lit. b C.p., urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. art. 91 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C.p. În baza art. 93 alin. 1 C.p., a fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul M., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. d C.p., a fost obligată inculpata să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței și, în baza art. 93 alin. 3 C.p., a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Pătulele, jud. M., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare și, în baza art. 91 alin. 4 C.p. s-a atras atenția acesteia asupra dispozițiilor art. 96 C.p., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligată inculpata la plata sumei de 3.500 lei, cheltuieli judiciare către stat (din care, suma de 3161,4 lei reprezentând cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală). S-a disjuns soluționarea laturii civile și s-a fixat termen de judecată la data de 29 ianuarie 2015.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 200/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vânju M., a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata N. S. V. pentru săvârșirea infracțiunilor de: delapidare prev. de art. 295 C.p.; fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 C.p., toate cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p., constând în fapt în aceea că inculpata a fost angajată începând cu data de 01.10.2008 (fiind preluată de la Cooperativa de Credit Dunărea), pe baza de contract individual de muncă înregistrat la ITM sub nr._/28.10.2008, în funcția de operator ghișeu bancă la punctul de lucru de la Pătulele al Băncii Cooperatiste Jiul - Pătulele.
Conform fișei postului, inculpata N. V. avea printre atribuțiile de serviciu și efectuarea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar de la clienți, pe baza documentelor corespunzătoare în urma verificărilor acestora, iar la sfârșitul zilei de lucru, pe baza jurnalului operațiunilor de casă, confirma operațiunile efectuate și răspundea de exactitatea și corectitudinea acestora. în acest sens, în momentul în care clienții se prezentau la ghișeul băncii din Pătulele pentru a efectua o operațiune (fie de depunere, fie de retragere) prezentau carnetul de depunător, actul de identitate (și eventual banii în cazul depunerilor), semnau documentele pe care le prezenta inculpata și le restituia carnetul după ce completa în el operațiunile.
În cursul lunii mai 2011, reprezentanții Băncii Cooperatiste Jiul au început verificări la punctul de lucru Pătulele, ocazie cu care au constatat faptul că semnăturile de pe unele foi de retragere sunt diferite de specimenul de semnătură existent la bancă la deschiderea contului. În urma acestor inadvertențe i s-a solicitat inculpatei N. V. o notă explicativă în care a precizat că și-a însușit suma de 14.000 lei din contul numitului Spuzoiu S. și 3.500 din contul lui G. S..
Cu ocazia verificărilor efectuate, s-a constatat că și alte persoane au diferențe între sumele trecute în carnete și cele existente în evidența băncii.
Din probatoriul administrat în cauză au rezultat mai multe modalități de săvârșire a infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Astfel, inculpata N. V. consemna în carnetele clienților băncii sumele reale pe care aceștia le depuneau fără însă să înregistreze depunerile în evidența contabilă băncii sau consemna atât în carnete, cât și în evidențele contabile ale băncii depunerile, iar ulterior lichida depozitele, fără ca deponentul să aibă cunoștință și își însușea sumele respective.
Pentru a nu crea suspiciuni, în momentul în care depunătorul se prezenta la bancă în vederea ridicării dobânzii, inculpata N. V. achita suma de bani, inclusiv pentru depozitele care nu mai figurau în evidența băncii, făcând aceste mențiuni pe ultima filă a carnetului de economii.
În ceea ce privește pe partea vătămată S. C., s-a constatat că acestuia i s-a eliberat carnetul de economii nr. 26-09-_ ca urmare a unui număr de două depuneri efectuate în luna decembrie 2010 în cuantum de 900 lei, respectiv la data de 03.12.2010 suma de 200 lei și la 22.12.2010 suma de 700 lei, depuneri care nu au fost înregistrate în evidența băncii. Prejudiciul cauzat acestuia este de 1035,87 lei compus din 900 lei depozite și 135,87 lei dobânzi până la data de 31.12.2012, sumă cu care acesta se constituie parte civilă.
În ceea ce privește pe partea vătămată V. I., acesta a avut un număr de 2 carnete, respectiv nr. 26-09-0359 și_ în care sunt consemnate un număr de 39 depozite în valoare totală de 72.000 lei din care un număr de 16 se regăsesc înregistrate în evidențele băncii. La data de 30.06.2011 în evidențele băncii V. I. figura cu un sold de 5.500 lei în depozite și cu 183,92 lei în cont curent reprezentând dobânzi. Deși semnăturile de pe documentele de retragere diferă de specimenul de semnătură raportul deconstatare tehnico-științifică nr._/27.04.2012 a concluzionat că „nu se i poate stabili dacă au fost sau nu executate de către V. I.", însă ținând cont de mențiunile efectuate în carnet se constată că cele trecute sunt reale.
Expertiza contabila a stabilit ca valoarea dobânzii pentru depozitele constituite de V. I. este de 17.867,6 lei, din care i s-a plătit conform mențiunilor din carnete suma de 15.811,98 lei, rămânând de achitat suma de 2.055,62 lei. In concluzie, conform extraselor de cont puse la dispoziție de bancă, prejudiciul cauzat lui V. I. este de 63.909,92 lei, care se compune din 63.500 lei, retrageri neautorizate din cont efectuate de N. V. și 409,92 lei dobânzi. Având în vedere că la data de 14.01.2013, V. I. a decedat, a
fost audiat fiul acestuia, V. I., care a declarat că se constituie parte civilă
în procesul penal.
În ceea ce privește pe G. S. acesta a avut constituite un număr de 3 depozite (200 lei din 19.04.2006, 100 lei din 16.04.2007 și 3.400 lei din 09.07.2008) în cuantum de 3.700 lei. La data de 19.05.2011 banca a reconstituit depozitul în cuantum de 3.400 lei, lichidat de N. V. la 31.10.2008, prin debitarea contului de garanții al învinuitei cu suma de 4.324 lei, reprezentând 3.400 lei depozit și 924 lei dobânzile aferente acestuia. Din declarația acestuia rezultă faptul că în momentul în care au început verificările a venit la el acasă inculpata N. V., care i-a adus suma de 2.800 lei - subvenție de la A.P.I.A. și că nu se constituie parte civilă, neavând nicio pretenție.
Pentru numitul D. Ș., conform carnetului de economii acesta are depozite în cuantum de 4.600 lei, la care expertiza a calculat o dobândă în cuantum de 4.005,90 lei din care a fost achitată suma de 262,91 lei rămânând de achitat 3.743 lei. Din mențiunile efectuate în carnetul de economii al lui D. Ș. se observă că are constituite la bancă un număr 4 depozite în valoare totală de 4.600 lei, iar ultima operațiune menționată este la data de 08.11.2005 plata unei dobânzi în cuantum de 262,91 lei. în situația în care depozitele ar fi fost lichidate anterior, așa cum figurează în evidența băncii, această plată nu s-ar fi justificat și nici nu se regăsește ca fiind efectuată din casieria unității. În cauză a fost audiată numita C. R., curator al lui D. I., care a precizat că a avut la bancă mai multe depozite de 900 lei, pe numele tatălui său, D. Ș., însă niciodată nu a lichidat vreun depozit al acestuia.
Referitor la numitul Spuzoiu S., acesta a avut constituite un număr de două depozite în cuantum de 14.000 lei pe care inculpata N. V. le-a lichidat la data de 09.07.2009 (10.000 lei), respectiv la data de 28.01.2010 (4.000 lei), însă în data de 13.05.2011 (în timpul verificărilor efectuate de reprezentanții băncii) inculpata N. V. a depus în contul acestuia suma de 14.000 lei. În cauză a fost dispusă o expertiză grafică în urma căreia prin raportul nr._/10.04.2013 s-a stabilit că semnăturile de pe ordinul de plată nr._/24.03.2010 și foaia de retragere nr.310/09.07.2009 de la rubrica beneficiar au fost executate de inculpata N. V..
Astfel, s-a constatat de prima instanță că faptele pentru care inculpata a fost trimisă în judecată există, constituie infracțiuni și au fost comise de către aceasta cu vinovăție, astfel că s-a dispus condamnarea, la individualizarea pedepselor avându-se în vedere faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, recunoașterea fiind de altfel confirmată de probele administrate în cauză. În raport de aceste criterii și ținându-se seama de gradul de pericol social al faptelor și consecințele produse, instanța de fond a aplicat inculpatei o pedeapsă cu închisoare rezultantă de 1 an și 6 luni și, apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei rezultante poate fi atins în speță și fără executarea acesteia (inculpata prezentând șanse sporite de reintegrare în societate), fiind îndeplinite condiții impuse de art.91 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se termen de supraveghere de 3 ani, în condițiile art. 92 C.p.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.p., instanța de fond a obligat-o pe inculpată să respecte măsurile de supraveghere prevăzute la lit. a – e; în baza art. 93 alin. 2 lit. d C.p., a fost obligată să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței, iar conform art. 93 alin. 3 C.p., inculpata a fost obligată la prestarea muncii neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
Referitor la acțiunea civilă formulată de părțile vătămate, instanța de fond, având în vedere procedura de accelerare a soluționării cauzelor penale, precum și faptul că acțiunea civilă formulată presupune administrarea de probe ce ar duce la tergiversarea soluționării laturii penale, a disjuns soluționarea laturii civile a cauzei, fixând în acest sens termen de judecată la data de 29 ianuarie 2015.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât P. de pe lângă Judecătoria Vânju M. cât și partea responsabilă civilmente B. C. Jiul Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate, astfel:
În motivele de apel formulate de P. de pe lângă Judecătoria Vânju M., s-a arătat că hotărârea primei instanțe ca nelegală, deoarece în mod greșit nu s-a făcut în speță aplicația dispozițiilor art. 35 alin. 1 C.p. privind forma continuată a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei, deoarece, în măsura în care instanța de fond reținea dispozițiile menționate anterior, conform art. 36 alin. 1 Cod Penal avea posibilitatea de adăuga un spor la pedeapsa aplicată.
Partea responsabilă civilmente B. C. Jiul Târgu Jiu a susținut în motivele de apel că în mod greșit instanța de fond nu a reținut forma continuată a infracțiunilor pentru care inculpata a fost condamnată, susținând că obligația de a stabili în concret care sunt actele materiale săvârșite de inculpată și, de asemenea, care este numărul actelor materiale, revenea instanței, în condițiile în care, în rechizitoriul parchetului s-a menționat că inculpata a fost trimisă în judecată pentru mai multe acte materiale de delapidare, însușindu-și banii clienților fără a încheia acte de depunere, sau că a retras sume de bani din depozitele cetățenilor, iar aceste aspecte au fost recunoscute de către inculpată, însă această declarație trebuie coroborată cu celelalte probe științifice administrate. Astfel, s-a arătata că există în speță multe acte de retragere a banilor din depozite, însă nu s-a stabilit cu certitudine cui aparțin semnăturile de pe aceste acte de retragere. De asemenea, s-a arătat că nu au fost găsite bunuri pentru a se putea pune sechestru asigurător, astfel că obligația revine părții responsabile civilmente în funcție de actele materiale de delapidare, fapt ce influențează deci soluționarea laturii civile a cauzei.
Apelurile sunt fondate.
Inculpata a fost trimisă în judecată, potrivit rechizitoriului nr. 200/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul M., pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Au fost conceptați în calitate de părți vătămate numiții V. I., S. C., C. R. și în calitate de parte responsabilă civilmente B. C. Jiul, Târgu Jiu.
Urmărirea penală a început în cauză ca urmare a plângerii formulate de B. C. Jiul, cu sediul în Tg. J..
Din partea expozitivă a rechizitoriului reiese că inculpata, angajată în funcția de operator ghișeu bancă la punctul de lucru Pătulele al Băncii Cooperatiste Jiul, a retras din depozitele constituite la această bancă de către numiții Spuzoiu S., G. S., V. I. diferite sume de bani, falsificând documentele de retragere, în timp ce în cazul numiților R. D., R. A., S. C., D. Ș., pentru care este numit curatorul C. R., inculpata a consemnat în carnetele de economii constituirea depozitelor, însă nu le-a înregistrat în baza de date a băncii, însușindu-și sumele de bani.
În cursul urmăririi penale, inculpata a achitat sumele cuvenite numiților Spuzoiu S. și G. S., astfel că aceștia nu s-a constituit parte civilă. De asemenea, numiții R. D. și R. A. au declarat că nu se constituie părți civile în procesul penal, întrucât au promovat separat acțiuni în fața instanțelor civile. S. C. și V. I., fiul numitului V. I., decedat în cursul procesului, au declarat că se constituie părți civile în cauză.
În cauză, așa cum s-a arătat mai sus, B. C. Jiul a fost conceptată în calitate de parte responsabilă civilmente, deși infracțiunea de delapidare, pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, constă, potrivit art. 295 N.C.P., în „însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează”, reglementare aproape identică cu cea în vigoare la data săvârșirii faptelor. Or, din textul de lege enunțat se observă că subiectul pasiv al infracțiunii îl reprezintă unitatea la care este angajat funcționarul și, în cazul în speță, falsifică documente de retragere a depozitelor și își însușește diferite sume de bani. Desigur, în ipoteza în care parchetul ar fi apreciat că faptele inculpatei de a-și fi însușit sumele de bani pe care unii clienți ai băncii le-ar fi predat în vederea constituirii de depozite, însușire care să se realizeze înainte ca banii să fie consemnați în evidențele băncii ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, persoanele vătămate ar fi fost, în această ipoteză, acei clienți iar banca ar fi avut calitatea de parte responsabilă civilmente. Cum pentru infracțiunea în formă continuată definiția codului penal în vigoare diferă de reglementarea anterioară, ar fi trebuit stabilit în ce măsură aceste fapte ar reprezenta o unitate legală de infracțiune sau mai multe infracțiuni în concurs.
În cauză, încheierea de cameră preliminară prin care s-a constatat regularitatea întocmirii rechizitoriului nr. 200/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul M. a fost pronunțată la data de 24 aprilie 2014, deci anterior deciziei Curții Constituționale nr. 641/11 noiembrie 2014, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 344 alin. 4 C.p.p. sunt neconstituționale, întrucât, printre altele, partea civilă și partea responsabilă civilmente sunt excluse ab initio din procedura de cameră preliminară. Prin această încheiere s-a dispus începerea judecății cauzei privindu-l pe A. Fred D. iar din actele dosarului nu reiese că încheierea ar fi fost comunicată vreunei părți din proces.
Oricum, înainte de primul termen de judecată numiții R. D. și R. A. au solicitat să fie conceptați și citați în cauză în calitate de persoane vătămate, lucru pe care instanța l-a acceptat.
Or, dacă parchetul ar fi considerat că la infracțiunea de delapidare în formă continuată, persoanele vătămate, constituite sau nu părți civile sunt clienții Băncii Cooperatiste Jiul, enumerați mai sus, respectiv Spuzoiu S., G. S., V. I. R. D., R. A., S. C., D. Ș., prin curator C. R., judecata a avut loc în lipsa părților nelegal citate, ceea ce atrage cazul de desființare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b teza I C.p.p.
Dacă, dimpotrivă s-ar fi apreciat că în cauză s-au comis mai multe infracțiuni, pentru unele B. C. Jiul având calitatea de persoană vătămată iar pentru altele aceea de persoană responsabilă civilmente, în măsura în care inculpata a acționat în calitate de prepus al acesteia, este necesar să se stabilească cadrul procesual înainte de momentul începerii judecății, deoarece, așa cum a subliniat în apelul său partea responsabilă civilmente, de modul de soluționare al laturii penale va depinde și soluționarea acțiunilor civile promovate.
Pentru cele expuse, se vor admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Vânju M. și partea responsabilă civilmente B. C. Jiul Târgu Jiu, se va desființa în integralitate sentința penală și încheierea de cameră preliminară din 24 iulie 2014 și se va trimite dosarul pentru rejudecare la aceeași instanță de fond.
Văzând și art. 275 alin. 3 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Vânju M. și partea responsabilă civilmente B. C. Jiul Târgu Jiu, jud. Gorj împotriva sentinței penale nr. 165 din data de 11 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Vânju M. în dosarul cu nr._, privind pe intimata inculpată N. S. V..
Desființează în integralitate sentința penală și încheierea de cameră preliminară din 24 iulie 2014 și trimite dosarul pentru rejudecare la aceeași instanță de fond.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 martie 2015, la sediul instanței.
Președinte, Judecător,
M. D. N. A. I. S.
Grefier,
B. F. Țacu
Red. Jud. A.I. S.
Jud. fond: A. N.
Dact. 11 ex./A.T.
| ← Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 355/2015. Curtea de... | Furt (art.228 NCP). Decizia nr. 379/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
