Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Decizia nr. 398/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 398/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 6690/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Decizia penală nr. 398
Ședința publică de la 24 M. 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - D. F. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - L. B.
Grefier - M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror L. P., de la DIICOT – Serviciul Teritorial C.
…………..
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierile de amânare a pronunțării din datele de 27 februarie, 13 martie, 18 martie, respectiv 23 martie 2015, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile promovate de inculpații D. C. S., A. N., D. L. R. și de părțile civile N. O. A., M. T., S. LUCREȚIA, P. M. E., D. A., T. A., P. D. N. și P. C. împotriva sentinței penale nr. 189 din data de 24 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 189 din data de 24 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 74 C.pen. și art. 76 alin. 1 lit. c C.pen., a fost condamnat inculpatul D. C. S. (fiul lui M. și T., născut la data de 18.07.1978 în C., cu domiciliul în C., . nr. 9, ., CNP_) la pedeapsa de 2 ani închisoare; în baza art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 74 C.pen. și art. 76 lit. a C.pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b și lit. c C. pen. și, potrivit dispozițiilor art. 33 lit. a C.pen. și art. 34 lit. b C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 (șapte) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a; lit. b și lit. c C. pen., făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C.pen. și art. 350 alin. 1 C.pr.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D. C. S. durata reținerii preventive de 24 ore de la 02.11.2011, a arestului preventiv de la 03.11.2011, la zi și sa-a menținut starea de arest a acestuia.
În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 74 C.pen. și art. 76 alin. 1 lit. c C.pen., a fost condamnat inculpatul A. N. (născut la data de 30.01.1971 în C., cu domiciliul în C., ., ., ., CNP_) la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 74 C.pen. și art. 76 lit. a C.pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen.; potrivit dispozițiilor art. 33 lit. a C.pen. și art. 34 lit. b C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen. și s-a făcut aplicația dispozițiilor art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. N. durata reținerii preventive de 24 ore, de la 02.11.2011 la 03.11.2011.
În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 74 C.pen. și art. 76 alin. 1 lit. c C.pen., a fost condamnată inculpata D. L. R. (fiica lui S. și I., născută la 03.12.1979 în C., cu domiciliul în C., Calea Unirii și fără forme legale în C., cartier 1 Mai, .. V 25, ., CNP_) la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 74 C.pen. și art. 76 lit. a C.pen., aceeași inculpată a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b și lit. c C. pen.; conform dispozițiilor art. 33 lit. a C.pen. și art. 34 lit. b C.pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b și lit. c C. pen.; în baza art. 861 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatei, pe durata termenului de încercare de 7 ani, compus din cuantumul pedepsei aplicate, la care s-a adăugat un interval de 4 ani fixat de instanță, conform dispozițiilor art. 862 C.pen.; în baza art. 863 cod penal, a fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului D.; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență; s-a atras atenția inculpatei D. L. R. asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. și sa făcut aplicația dispozițiilor art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.; în baza art. 71 alin. 5 C.pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C.pen.
S-a luat act că părțile vătămate G. E. C. și B. C. nu s-au constituit părți civile în procesul penal; s-au respins acțiunile civile formulate în procesul penal de părțile civile P. D. N., L. J., D. A. și N. A., iar în baza art. 14 C.pr.pen. rap. la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. cu aplic. art. 998 – 999 C.civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă C. P., inculpatul D. C. S. fiind obligat la plata sumei de 17.300 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă V. M. M. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 14.400 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă G. A. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 70.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A. A. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 14.200 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. M. și au fost obligați în solidar inculpații D. C. S. și D. L. R. la plata sumei de 73.000 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. E. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 39.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 37.500 Euro, în echivalent în lei la data plății, și la plata sumei de 10.400 lei reprezentând despăgubiri materiale, către această partea civilă; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A. S. F. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 12.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale, prercum și la plata sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale, către această partea civilă; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. E., B. N. și V. D. C. și au fost obligați în solidar inculpații D. C. S. și A. N. la plata sumei de 50.500 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către aceste părți civile; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile P. C. și P. M. E. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 28.600 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către aceste părți civile, respingându-se capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor morale; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. A. și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 76.000 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către această partea civilă; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Ș. M. și au fost obligați în solidar inculpații D. C. S. și D. L. R. la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale către această partea civilă; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Lucreția și a fost obligat inculpatul D. C. S. la plata sumei de 210.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, către această partea civilă.
S-a instituit dreptul de retenție al părții civile S. Lucreția asupra imobilului compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție, cu destinație de locuință P+M, situat în . 80, ., județul D., înscris în cartea funciară nr. 3625 a localității Malu M. (fost nr. 2679), cu număr cadastral provizoriu 1168/1/29.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N. O. A. și au fost obligați în solidar, inculpații D. C. S. și A. N. la plata sumei de 251.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, precum și la plata sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale, către această partea civilă.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. din data de 17 aprilie 2012, privind imobilele ce aparțin părții vătămate P. D. N., respectiv asupra: terenului în suprafață de 43 mp înscris în Cartea Funciară a localității C. nr._ cu număr cadastral provizoriu_/1/1 și asupra terenului în suprafață de 91 mp și spațiu comercial în suprafață de 60 mp înscris în Cartea Funciară a localității C. nr._ cu număr cadastral provizoriu_/1/2 (provenit din conversia pe hârtie a cărții funciare a localității C. nr._); s-a dispus menținerea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. din data de 17 aprilie 2012, privind imobilul ce aparține inculpatului D. C. S., situat în . 80, ., județul D., în suprafață de 295 mp și construcția cu destinație de locuință aflată pe acest teren înscris în cartea funciară nr._; s-a dispus menținerea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. din data de 17 aprilie 2012 privind imobilele ce aparține inculpatului A. N., respectiv asupra imobilului situat în comuna Malu M., .-7, tarlaua 33, ., înscris în cărțile funciare ale comunei Malu M. nr. 4301 și 4302, cu numere cadastrale provizorii 1439/5 și 1439/6 (bun comun cu numita A. M.) și asupra imobilului situat în C., . (fostă ., . înscris în cartea funciară a localității C. sub numerele_ și 6303, cu numere cadastrale provizorii_/2/2 și_/2/1.
În baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen., au fost obligați fiecare dintre inculpații D. C. S., D. L. R. și A. N., la plata sumei de câte 2.000 lei, fiecare, cheltuieli judiciare statului; în baza art. 193 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul D. C. S. la: plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. Lucreția; 1000 lei către partea civilă A. A.; de 2500 lei către părțile civile P. C. și P. M. E..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul cu nr. 134D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial C., s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpatului D. C. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup care nu este un grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art.323 C. pen., respectiv înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin.(1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; de asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpaților: A. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup care nu este un grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art.323 C. pen., și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin.(1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; D. L. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup care nu este un grup infracțional organizat prev. de art.8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art.323 C. pen. și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin.(1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a reținut aceeași stare de fapt ca cea din actul de sesizare și anume:
1. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părților civile A. A.-C. și soția sa A. S.-F..
La data de 23.01.2012, numiții A. A.-C. și soția sa A. S.-F. au formulat plângere penală împotriva numitului D. C.-S., solicitând cercetarea și tragerea la răspundere penală, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 din Codul penal, întrucât în anul 2009 soții A. A.-C. și A. S.-F. au hotărât achiziționarea unei case în municipiul C., context în care prin intermediul inculpatului A. N. l-au cunoscut pe inculpatul D. C.-S. care construia imobile în zona comunei Malu M..
În baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 17 din 08.04.2009 inculpatul s-a obligat să construiască și ulterior să vândă părților vătămate un imobil compus din parter construit pe o suprafață de teren de 300 m.p. situat în ., la prețul de 20.000 euro din care a fost achitatun avans de 6.050 euro, iar diferența urmând a fi achitată până la 08.04.2010, data stabilită pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare.
Conform declarației părți vătămate A. S.-F., după aproximativ o luna de la data semnării antecontractului, în contul avansului, inculpatului D. C.-S. i-a mai fost predat un autoturism marca Jeep Grande Cherocke, evaluat de părți la suma de 3.500 euro.
La aproximativ 3 luni de la semnarea antecontractului părțile vătămate au revenit în țară din Anglia, ocazie cu care au constatat că lucrările la imobilul pe care inculpatul promisese că-l va construi, nici măcar nu începuseră.
În aceste condiții au solicitat lui D. C.-S. restituirea avansului, reproșând situația creată și inculpatului A. N.. Acesta din urmă a dat asigurări că imobilul va fi construit. Conform declarației numitei A. S.-F., inculpatului i-a mai fost achitată suma de 3.000 euro și ulterior suma de 1.500 euro.
În contextul în care părțile vătămate au cerut în mod repetat restituirea avansului achitat pentru construirea casei, inculpatul le-a propus vânzarea unei garsoniere ce urma să fie construită.
În aceste condiții a fost semnat un alt antecontract de vânzare-cumpărare cu nr. 32 din 21.04.2011 prin care inculpatul se obliga la construirea și vânzarea către partea vătămată a unei garsoniere la prețul de 19.000 euro, din care a fost achitat un avans de 13.500 euro.
Cu ocazia audierii partea vătămată A. S.-F. a precizat că dacă A. N. nu-l prezenta pe D. C.-S. ca pe o persoană serioasă, nu apela la serviciile acestuia.
Totodată A. S.-F. a mai declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului D. C.-S. cu suma de 13.500 euro.
2. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile A. A. a constat în faptul că la data de 20.10.2011, aceasta a formulat plângere penală împotriva numitului D. C.-S. solicitând cercetarea și tragerea la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 din Codul penal, întrucât în baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 34 din 18.08.2010 inculpatul D. C.-S. s-a obligat să construiască și ulterior să vândă părții vătămate o garsonieră în suprafață de 42 mp situată într-un imobil amplasat în . 7, . prețul de 20.000 euro. Conform antecontractului, partea vătămată a plătit un avans de 4.000 euro la data semnării actului, urmând a mai achita suma de 6.000 euro până la 17.09.2010, iar diferența de 10.000 euro până la 01.02.2012, în rate lunare.
Prin declarația din 18.08.2010, inculpatul D. C.-S. a confirmat primirea sumei de 24.000 lei, echivalentul tranșei de 6.000 euro.
În perioada septembrie 2010 - octombrie 2011, A. A. a mai achitat inculpatului, în rate lunare de 300 euro, suma totală de 4.200 euro. Primirea acestor sume a fost confirmată de D. C.-S. prin semnăturile aplicate pe reversul declarației din 18.08.2010.
Deși inculpatul s-a angajat să predea garsoniera părții vătămate la o lună de la data semnării antecontractului, acest lucru nu s-a mai realizat nici până în prezent.
A. A. a precizat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului D. C.-S. cu suma de 14.200 euro.
3. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile L. C.-A. a constat în faptul că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 4275 din 06.08.2008 inculpații D. C.-S. și D. L.-R. au vândut părții vătămate un imobil compus din teren și construcție P+M situat în . 80, . de 83.000 euro. Pentru plata imobilului a fost achitat un avans de 21.000 euro, diferența urmând să fie plătită prin credit bancar.
Anterior la data de 25.03.2008 între părți fusese încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 13 din 25.03.2008, iar printr-o anexă a acestuia inculpatul se obligase ca imobilul să fie vândut cu utilitățile aferente, respectiv conectat la rețeaua electrică, apă curentă și fosă septică.
Din declarația tatălui reclamantului L. J. rezultă că inculpatul D. C.-S. a încasat de la partea vătămată, în perioada februarie 2009 - iulie 2011, prin intermediul șefului de șantier C. și unui vecin pe nume M. T., suma totală de 2.317 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate. D. C.-S. nu a achitat sumele încasate de la locatari, furnizorului energiei electrice, astfel încât acesta a hotărât întreruperea curentului electric. Ulterior s-a aflat că toate imobilele din zonă fuseseră branșate ilegal la rețeaua electrică.
L. J. a mai declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului D. C.-S. cu suma de 2.317 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice achitată.
4. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile M. T.: la data de 25.10.2011, numitul M. T. a formulat plângere penală împotriva numitului D. C.-S. solicitând cercetarea și tragerea la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 din Codul penal.
Din cuprinsul plângerii penale și actele de cercetare a rezultat că în baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 17 din 10.07.2008 inculpatul s-a obligat să construiască și ulterior să vândă părților vătămate M. T. și socrului acestuia, S. D., un imobil compus din parter și mansardă situat în . prețul de 80.000 euro.
Pentru plata imobilului a fost achitat un avans de 22.472 euro, diferența urmând a fi plătită până la data întocmirii în formă autentică a actului de vânzare-cumpărare.
La data de 16.10.2008, a fost achitată diferența de preț în valoare de 51.528 euro, operațiune confirmată de inculpat prin întocmirea și semnarea unei declarații. La aceeași dată, partea vătămată M. T. s-a mutat în imobilul achitat integral, însă inculpatul a amânat în repetate rânduri, perfectarea actului de vânzare-cumpărare a imobilului.
Ulterior, deși imobilul fusese achitat integral, inculpatul a întocmit antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 17 din 21.04.2011, în aceleași condiții ca cel din 10.07.2008, însă de această dată semnat în calitate de promitent-cumpărător de către fiica reclamantului, I. Ș.-A..
Prin declarația din 25.05.2011 inculpatul a reconfirmat primirea integrală a contravalorii imobilului de la părțile vătămate.
M. T. a precizat în declarația dată că nici până în prezent inculpatul D. C.-S., nu a dat curs repetatelor solicitări de a-i se întocmi contractul de vânzare-cumpărare, în forma cerută de lege.
Totodată acesta a mai declarat că la solicitarea lui D. C. S., în perioada septembrie 2010 - septembrie 2011, a colectat de la vecini diferite sume de bani reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate, sume pe care le menționa într-un caiet și le preda inculpatului. Ulterior a aflat că de fapt acesta nu a achitat sumele de bani respective către furnizorul de energie electrică și că branșamentele erau ilegale. Din dispoziția lui D. C.-S. a demontat personal contoarele de energie electrică pe care i le-a predat, împreună cu caietul în care menționase sumele de bani colectate de la vecini.
Cu ocazia audierii sale, numitul M. T. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 80.000 euro.
5. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile S. LUCREȚIA: la data de 19 octombrie 2011, partea vătămată S. Lucreția a formulat plângere penală împotriva inculpatului D. C. S. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin.(3) din Codul penal, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 200.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Aceasta a precizat că în toamna anului 2007, împreună cu cei doi fi ai ei au hotărât să vândă apartamentul proprietate personală și să cumpere o casă prin intermediul agenției „Patria Imobiliare” de la inculpatul D. C. S. care s-a recomandat drept dezvoltator imobiliar.
Inculpatul a condus-o pe partea vătămată S. Lucreția în . D., zona „Selgros”, unde i-a prezentat un teren, spunându-i că este proprietar, pe care acesta urma să-i construiască o casă.
Partea vătămată S. Lucreția i-a dat un avans inculpatului de 3.300 lei din totalul de 210.000 lei, prețul negociat al casei „la cheie” cu toate utilitățile, respectiv hazna, fântână, curent electric și centrală pe lemne.
În acest preț total (210.000 lei) era inclus și terenul aferent construcției de 336 m.p.
La data de 26 octombrie 2007, inculpatul D. C. S., în calitate de proprietar al terenului situat în . D., Tarlaua 80, ., a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numitul S. M. obligându-se să construiască o casă de locuit P+M, stabilind prețul de 210.000 lei.
Așa cum rezultă din declarațiile semnate de către inculpatul D. C. S., atât în calitate de reprezentant al agenției „Patria Imobiliare” cât și în fața notarului public G. M. Ortansa, acesta a încasat de la partea vătămată S. Lucreția integral suma reprezentând contravaloarea imobilului pe care se obligase să-l construiască, însă, ulterior inculpatul a refuzat permanent să efectueze demersuri în vederea întocmirii în formă autentică a unui contract de vânzare-cumpărare.
În prezent, asupra imobilului există sechestru instituit de Direcția Generală a Finanțelor Publice D. pentru datoriile pe care inculpatul D. C. S. le-a acumulat față de bugetul de stat, fapt care duce la imposibilitatea întocmirii unui contract de vânzare-cumpărare.
Față de suma inițială stabilită drept preț al imobilului construit de către inculpatul D. C. S., partea vătămată și membrii familiei sale au fost nevoiți să mai investească încă 50.000 lei pentru utilități care reveneau în sarcina inculpatului, iar până în prezent imobilul nu a fost racordat la rețeaua de energie electrică și nu are apă curentă sau canalizare.
Cu ocazia audierii, numita S. Lucreția a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 260.000 lei, reprezentând 210.000 lei prețul convenit cu inculpatul înmânați efectiv pentru construcția imobilului și în plus 50.000 lei bani pe care a fost nevoită să investească personal pentru a putea locui efectiv în acea casă.
6. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile P. C.: la data de 31.10.2011 partea vătămată P. C., având procură judiciară din partea fiului P. C., a formulat plângere penală împotriva inculpatului D. S. C. pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 din Codul penal.
În cuprinsul plângerii formulate, numitul P. C. arată faptul că inculpatul D. C. S. l-a indus în eroare pe fiul său, promițându-i că îi va vinde un teren și o casă, iar după ce a primit de la acesta suma de aproximativ 30.000 euro nu și-a mai respectat obligația.
Cu ocazia audierii sale, numitul P. C. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 29.000 euro plus dobânzi, bani pe care inculpatul D. S. C. i-a primit de la P. C., obligându-se să-i vândă o casă și un teren, așa cum rezultă din actele depuse la dosar în dovedirea plângerii sale.
7. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile D. A.: la data de 09.06.2011, partea vătămată D. A. a sesizat organele de urmărire penală despre faptul că a fost indus în eroare de către inculpatul D. C. S., care i-a promis vânzarea unui imobil în . D., determinându-l să plătească cu titlu de avans suma de 14.125 euro.
În dovedirea plângerii sale, numitul D. A. a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri, respectiv antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 28 din 23.07.2010 și anexa nr. 1 la antecontract,precum și o declarație notarială din care recunoaște că a primit de la D. A. suma trecută în antecontract, respectiv avansul de 14.125 euro.
Ulterior înțelegerilor avute cu inculpatul, numitul D. A. a constatat faptul că terenul pe care D. C. S. s-a obligat să-l vândă și să construiască o casă aparținea unei alte persoane, iar acesta din urmă nu și-a mai respectat înțelegea inițială și a refuzat,invocând mai multe motive,să restituie părții vătămate suma primită drept avans.
La data de 03.04.2012, s-a procedat la audierea lui D. A., ocazie cu care acesta a declarat faptul că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 14.125 euro, plus dobânzi.
8. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile T. A.: a constat faptul că acesta a încheiat la data de 21.02.2008 cu inculpatul D. C. S., în calitate de reprezentant al Agenției Patria Imobiliare, un antecontract prin care acesta din urmă se obliga să vândă un imobil compus din teren intravilan în suprafață de 336 mp, pe care promitentul vânzător se obliga să construiască o casă de locuit P+M, pentru prețul de 76.000 euro, din care a primit avans suma de 20.000 euro.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei în dovedirea plângerii sale, se constată faptul că numitul T. A. a plătit către inculpatul D. C. S. suma de 81.000 euro. Acesta din urmă a construit o casă pe terenul respectiv,în care partea vătămată și familia sa locuiește din vara anului 2008.
Cu toate acestea, inculpatul D. C. S. a refuzat în mod periodic întocmirea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru imobilul în cauză, mai mult decât atât,în cursul anului 2009, acesta a ipotecat imobilul pentru obținerea unui credit bancar,fără ca partea vătămată să aibă cunoștință de acest lucru la momentul respectiv.
La data de 03.04.2012, a fost audiat numitul T. A. în calitate de parte civilă, ocazie cu care acesta ,în finalul declarației sale a solicitat obligarea inculpatului DiculescuCostinel S. la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru imobilul situat în . 80, parcela19, județul D., în caz contrar, să fie obligat la plata sumei de 81.000 euro, plus dobânzi.
9. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile V. I. a constat în faptul că în cursul anului 2010 a apelat la Agenția Imobiliară „Patria Imobiliare”, respectiv la inculpatul D. Sillviu C. pentru a cumpăra o casă compusă din parter și mansardă, construită pe o suprafață de teren în . D., Tarlaua 80, ., având număr cadastral provizoriu 1168/1/19.
Conform înțelegerii părților, materializată în antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 44 din 30.06.2010, s-a stabilit prețul vânzării de 68.000 euro. Din prețul total al imobilului, la data întocmirii antecontractului partea vătămată V. I. i-a achitat inculpatului D. C. S. suma de 10.000 euro, urmând ca diferența de 58.000 euro să fie achitată în rate, până la data finalizării construcției.
În total, partea vătămată V. I. a plătit către inculpatul D. C. S. suma totală de 14.400 euro și a sistat orice fel de plată după ce a aflat că imobilul respectiv făcea obiectul unor litigii ale inculpatului, aflându-se ipotecat și asupra căruia fusese instituit sechestru asigurător în urma solicitării din partea Direcției Generale a Finanțelor Publice D..
În prezent, inculpatul D. C. S. refuză să restituie părții vătămate avansul pe care l-a primit de la acesta, motiv pentru care numitul V. I. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 14.400 euro plus dobânzi.
10. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile G. A. a constat în faptul că inculpatul i-a vândut un imobil pentru suma de 70.000 euro, pe care ulterior l-a înstrăinat către alte persoane.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că la data de 28.05.2008 inculpatul D. C. S. a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 11, prin care se obliga să vândă un teren și să construiască pe acesta o casă de 120 mp „amprenta la sol” pentru suma de 140.000 euro.
La data încheierii antecontractului inculpatul a primit cu titlu de avans suma de 6800 euro, iar ulterior, în mod succesiv, potrivit declarațiilor date, inculpatul D. C. S. recunoaște că a primit suma totală pentru construirea locuinței, finalizată în anul 2008 și în care în prezent locuiește familia părții vătămate.
În cursul anului 2009, partea vătămată a constatat că terenul pe care fusese construită casa de către inculpatul D. C. S. îi aparținea lui P. D. C., care la data de 04.06.2010 l-a vândut numitei C. M., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea 1505 la notarul public F. V. –C..
La data de 17.04.2012 partea vătămată G. A. a declarat faptul că se consideră înșelată de către inculpat, care le-a ascuns adevărul, în sensul că nu era proprietarul terenului respectiv, pe care a construit casa cu banii proveniți din vânzarea apartamentului ei. Aceasta se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 70.000 euro.
11. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile N. A. a constat în faptul că în urma înțelegerii pe care a avut-o cu inculpatul, la data de 20.09.2007 acesta i-a întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare și o anexă în care se obliga să-i vândă suprafața de 320 mp în . 79, ., pe care se obliga să construiască o casă, primind la acea dată drept avans suma de 54.000 lei proveniți din vânzarea apartamentului.
Ulterior convenției, după plata sumei totale de încă 73.500 euro, inculpatul i-a întocmit un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică la BNP Cernobai C. E., sub numărul 4775.
În prezent, numitul N. A. este nemulțumită de faptul că imobilul nu este racordat la rețeaua electrică și se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.700 lei plus dobânzi, reprezentând sumele de bani plătite către inculpatul D. C. S. și care nu le-a achitat furnizorului de energie, precum și 8.000 lei reprezentând cheltuielile făcute cu achiziționarea și punerea în funcțiune a unui generator electric, folosit și în prezent.
12. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile P. M. a constat în faptul că la data de 24.06.2009 partea vătămată a încheiat cu inculpatul D. C. S. un antecontract de vânzare-cumpărare înregistrat sun numărul 20, prin care acesta se obliga să vândă o casă și terenul aferent acestuia, amplasat în . D., Tarlaua 80, ., pentru suma de 73.000 euro, din care a fost plătit un avans la acea dată de 12.000 euro.La acea dată inculpatul a motivat că nu putea fi întocmit un act de vânzare-cumpărare în formă autentică întrucât nu era perfectată documentația cadastrală a terenului în cauză.
Ulterior, a fost încheiat un alt antecontract de vânzare-cumpărare având același număr 20 din 24.06.2009, în baza căruia partea vătămată a plătit diferența de preț până la suma de 71.000 euro. După ce a primit prețul total stabilit de comun acord, inculpatul D. C. S. a declarat în fața notarului că se obligă să încheie cu partea vătămată P. M. un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică până la data de 01.07.2011.
Cu toate că a primit integral prețul stabilit prin încheierea convenției, inculpatul a refuzat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Mai mult decât atât, inculpații D. C. S. și D. L. R. au înstrăinat la data de 22.10.2010 imobilul numitului A. M. C., iar în prezent se află în imposibilitatea de a întocmi un contract de vânzare cumpărare în formă autentică cu partea vătămată.La data de 03.04.2012, cu ocazia audierii în calitate de parte civilă, numita P. M. a solicitat obligarea inculpatului D. C. S. la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, pentru imobilul situat în . 80, ., județul D., în caz contrar să fie obligat la plata sumei de 79.000 euro plus dobânzi.
13. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile Ș. M. a constat în faptul că acesta din urmă împreună cu soția sa Ș. M. au încheiat cu inculpații D. C. S. și soția acestuia D. L. R. mai multe antecontracte de vânzare-cumpărare prin care aceștia se obligau în numele agenției „Patria Imobiliare” să vândă un imobil situat în . D., amplasat în Tarlaua 80, ., compus din suprafața de 295 m. p. (plus cota indiviză de 36 m. p. din . o locuință compusă din parter și mansardă cu o suprafață construită la sol de 60 m. p. pe care aceștia se obligau ca până la data semnării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică să finiseze și să intabuleze construcția.
Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 187.000 lei, din care la data încheierii antecontractului s-au plătit 1.800 lei cu titlu avans, iar diferența de 185.200 lei urma să fie plătită în trei tranșe.
Cu toate că prețul de vânzare stabilit de comun acord în cuantum de 187.000 lei a fost achitat inculpatului D. C. S. așa cum rezultă din declarațiile notariale nr.738/15.03.2010; 769/19.03.2010 și 912/31.03.2010 cu circa o lună înainte de termenul scadent din antecontract, promitenții vânzători nu și-au promitenții-vânzători nu și-au îndeplinit obligațiile lor privind finisarea, intabularea construcției și semnarea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Potrivit declarației părții vătămate Ș. M., inculpații D. C. S. și soția acestuia D. L. R. i-au vândut un bun care nu le aparținea în exclusivitate, fiind grevat de sarcini la acea dată, existând o somație de plată în valoare de 170.000 lei asupra cotei de 1/2 .
Potrivit deciziilor nr. 3964 din 18.09.2009 și 3988 din 29.09.2010 aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală D., asupra bunurilor au fost instituite sechestre asiguratorii.
La data de 11.04.2011, s-a procedat la audierea numitului Ș. M. în calitate de parte civilă, acesta solicitând obligarea inculpatului D. C. S. la întocmirea unui act autentic de vânzare a imobilului, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, inculpații D. C. S. și soția acestuia D. L. R. să fie obligați la plata sumei de 201.619 lei reprezentând prejudiciul care i-a fost adus prin fapta celor doi.
14. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile G. E. C. s-a reținut ca fiind următoarea:
La data de 20.05.2011 partea vătămată G. E. a formulat plângere împotriva inculpaților D. C. S. și A. N., arătând că cei doi au determinat-o să angajeze un credit la bancă, însă i-au vândut în realitate un alt imobil decât cel prezentat în realitate, cunoscând faptul că la momentul obținerii creditului în casa respectivă locuia familia N. de mai mulți ani.
În fapt, la data de 27.12.2010 în urma unui împrumut făcut la banca BCR filiala M. V., cartier Brazda lui N., prin programul „Prima casă”, partea vătămată G. E. C. a apelat la Agenția Patria Imobiliare, reprezentată de inculpatul D. S. C. pentru a-i prezenta o casă în localitatea Malu M., județul D..
La data de 06.11.2010 inculpatul a întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare cu numărul 79 prin care se obliga să vândă părții vătămate G. E. C. un imobil compus din parter finisat, construit pe un teren intravilan unde la acea dată nu exista nomenclatură stradală, situat în . D., amplasat în Tarlaua 80, ., identificat cu număr cadastral 1168/1/03 și intabulat în CFI nr. 3603 a localității Malu M..
La data întocmirii antecontractului partea vătămată a plătit suma de 1200 euro și stabilindu-se prețul casei și a terenului la 49.000 euro, urma ca până la data de 01.01.2011 să-i fie achitat restul de preț în sumă de 47.800 euro care urma să-i fie achitat prin credit ipotecar prin programul „Prima casă”.
Pe parcursul perioadei de timp în care partea vătămată G. E. C. efectua demersuri în vederea obținerii creditului ipotecar, inculpatul D. C. S. s-a prezentat la bancă cu o carte de identitate aparținând inculpatului A. N., iar cu acea ocazie i-a spus că de fapt acesta din urmă este proprietarul imobilului și actele urmau să fie făcute cu această persoană.
Efectuând verificări la Biroul de carte funciară, partea vătămată a constatat faptul că imobilul a fost vândut de către inculpatul D. C. S., celuilalt inculpat A. N., la data de 23.02.2010 prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 564 încheiat și autentificat la BNP C. F..
Ulterior, formalitățile la bancă au fost făcute pentru inculpatul A. N., cu care a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu același număr de înregistrare, 79/06.11.2010, iar în momentul aprobării creditului, în contul inculpatului A. N. a fost virată suma de 42.000 euro.
La data de 30.12.2010, partea vătămată G. E. C. s-a mutat în casa în care inculpatul D. C. S. i-a arătat-o ca fiind cea menționată în contractul de vânzare-cumpărare, respectiv lotul 28.
După câteva zile, partea vătămată S. I. s-a prezentat la adresa respectivă cu un dosar conținând un act de vânzare-cumpărare și o ipotecă de 39.000 euro la BCR, spunându-i că acel imobil fusese cumpărat de ea de la același inculpat, D. S. C..
În aceeași zi, partea vătămată G. E. C. a constatat, în urma confruntării documentelor, că inculpații D. C. S. și A. N. îi vânduseră, de fapt, casa aflată pe lotul 3 și nu cea din lotul 28 în care locuia efectiv și care anterior fusese vândută părții vătămate S. I..
Deplasându-se la casa de la lotul 3, partea vătămată G. E. C. a constatat faptul că de mai mulți ani, la acea adresă locuia familia N., care plătise inculpatului D. C. S. suma de 85.000 euro pentru casa de la lotul 3, însă acesta din urmă refuzase constant să întocmească contract de vânzare-cumpărare pentru acel imobil.
În această situație, partea vătămată G. E. C. le-a solicitat lămuriri celor doi inculpați, D. C. S. și A. N., iar acesta din urmă i-a replicat că el l-a împrumutat pe D. C. S. cu câteva sute de mii de euro și că trebuie să-și recupereze banii.
Așa cum rezultă din declarația părții vătămate N. O., aceasta a purtat discuții cu inculpatul A. N., în momentul în care a observat în extrasul de carte funciară pentru lotul 3, că acesta era de fapt proprietarul imobilului pentru care ea plătise împreună cu familia sa suma de aproximativ 85.000 euro, pentru casa în care locuiau de 2-3 ani.
Cu acea ocazie, inculpatul A. N. i-a spus părții vătămate N. O. că acceptase să preia pe numele său acel imobil, fiind rugat de către celălalt inculpat, D. C. S. să evite un eventual sechestru din partea ANAF, însă el nu se considera în mod real proprietarul imobilului și că urma să facă demersurile necesare pentru ca familia N. să intre în legalitate cu imobilul în care locuia de mai mulți ani.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar cei doi inculpați A. N. și D. C. S. au înstrăinat imobilul respectiv părții vătămate G. E. C., iar aceasta din urmă se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 80.000 de euro, considerându-se înșelată de către cei doi inculpați A. N. și D. C. S..
15. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile N. O. A., a constat în faptul că aceasta a fost indusă în eroare cu prilejul tranzacționării unui imobil. Astfel, cu toate că a plătit prețul total de 300.000 lei, așa cum stabilise cu inculpatul D. C. S. acesta, ajutat fiind de către inculpatul Ancva N. au vândut imobilul unei alte persoane, respectiv, părții vătămate G. E. C..
În fapt, în toamna anului 2007, partea vătămată N. O. A. împreună cu mama sa N. Ani au convenit cu inculpatul D. C. S. să cumpere de la acesta o casă de locuit și un teren în suprafață de 300 m. p.
În acest sens, au fost întocmite succesiv mai multe documente din care rezultă că partea vătămată N. O. A. și familia sa au plătit în total suma de 300.000 lei.
În contul acestei sume, inculpatul D. C. S. a construit pe terenul respectiv (Lotul 3) o casă în care familia părții vătămate N. O. s-a mutat în toamna anului 2008, iar cu toate acestea, la data de 23 februarie 2010, inculpatul D. C. S. i-a vândut imobilul inculpatului A. N..
Mai departe, inculpatul A. N. a vândut imobilul respectiv, împreună cu inculpatul D. C. S. părții vătămate G. E. C., cu toate că aceasta obținuse creditul ipotecar pentru un alt imobil (Lotul 28).
Cu toate că partea vătămată N. O. A. a avut mai multe întâlniri cu cei doi inculpați, care cunoșteau foarte bine situația juridică a imobilului și i-au promis că vor perfecta în numele ei acte notariale pentru casa de la Lotul 3, cei doi au vândut imobilul către partea civilă G. E. C..
La data de 04.04.2012, numita N. O. A. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 300.000 lei și a solicitat anularea contractelor încheiate între cei doi inculpați A. N. și D. C. S., pe care îi consideră vinovați de situația juridică creată și de prejudiciul care i l-au adus.
16. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile R. E. s-a reținut a fi următoarea:
La data de 12 noiembrie 2010, partea vătămată R. E. a formulat plângere penală împotriva inculpatului D. C. S. pentru infracțiunea de înșelăciune, aceasta reclamând faptul că a fost indusă în eroare cu prilejul tranzacționării unui imobil.
În fapt, prin antecontractul nr. 19 din 22 iunie 2009, încheiat cu inculpatul D. C. S., partea vătămată R. E. a achiziționat un imobil compus din parter și mansardă construit pe o suprafață de teren de 295 m. p. făcând parte din Tarlaua 80, . cu nr. 12, . D..
La data semnării antecontractului partea vătămată R. E. a achitat drept avans suma de 25.000 de euro din prețul total de 73.000 de euro, urmând ca restul sumei de 48.000 de euro să fie achitat prin credit ipotecar în valoare de 32.000 de euro până la data de 22.08.2009, iar suma de 16.000 de euro până la data de 22 iunie 2013.
Obligația inculpatului D. C. S. era să întocmească toată documentația cadastrală în vederea prezentării în fața notarului public și încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
După încheierea acestui antecontract de vânzare-cumpărare, partea vătămată R. E. împreună cu membrii familiei sale s-au mutat în respectivul imobil.
Sumele totale plătite de către partea vătămată R. E. în vederea achiziționării imobilului în cauză se ridică la suma de 39.000 de euro, așa cum rezultă din declarațiile persoanelor audiate, precum și din înscrisurile depuse în dovedirea plângerii.
Cu toate că inculpatul D. C. S. a primit suma de bani mai sus menționată, acesta a procedat în mod abuziv la evacuarea familiei părții vătămate R. E. din imobilul respectiv, iar ulterior, la înstrăinarea acestuia către partea vătămată C. P..
La data de 17 aprilie 2012, cu ocazia audierii sale, partea vătămată R. E. a declarat că solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului D. C. S. și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile în cuantum de 39.000 de euro, reprezentând suma achitată în vederea achiziționării imobilului și în plus 50.000 lei reprezentând daune morale.
17. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile C. P., a constat în faptul că la data de 27 aprilie 2010, partea vătămată C. P. și inculpatul D. C. S. au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare cu nr. 25, având ca obiect vânzarea unei garsoniere în suprafață de 42 m. p. situată în . D. și amplasată în Tarlaua 7, . număr cadastral provizoriu 222/5/2. Prețul la care s-a convenit vânzarea a fost de 20.000 de euro.
Potrivit înscrisurilor anexate la plângerea sa, partea vătămată C. P. a făcut dovada plății sumei de 17.300 euro către inculpatul D. C. S..
Ulterior, inculpatul D. C. S. nu și-a mai respectat obligația asumată și nici nu a returnat către partea vătămată C. P. avansul primit.
De precizat este faptul că între cei doi a mai avut loc o tranzacție imobiliară, în urma căreia partea vătămată C. P. a intrat în posesia imobilului în care locuise anterior cealaltă parte vătămată, R. E. împreună cu familia sa, asistând practic la evacuarea acelor persoane din imobilul al cărui proprietar a devenit.
La data de 04 aprilie 2012, partea vătămată C. P. a declarat că solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului D. C. S. și obligarea acestuia la plata sumei de 17.300 euro cu care se constituie parte civilă în procesul penal.
18. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părților civile V. D. C. și B. E. a fost reținută ca fiind următoarea:
La data de 20 octombrie 2011, partea vătămată V. D. C. a formulat plângere penală împotriva inculpatului D. C. S. pentru infracțiunea de înșelăciune, aceasta reclamând faptul că a fost indusă în eroare cu prilejul tranzacționării unui imobil.
Acesta a declarat faptul că, elo și familia sa au fost induși în eroare de către inculpatul D. C. S. care i-a convins să-și vândă apartamentul din municipiul C., județul D., în care locuiau către soția inculpatului A. N., promițându-le că le va construi o casă într-un cartier rezidențial în zona „Selgros”.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse în dovedirea plângerii sale și din declarațiile persoanelor audiate în legătură cu aspectele sesizate, s-a constatat faptul că cei doi inculpați, respectiv, A. N. și D. C. S. s-au prezentat la adresa unde locuia împreună cu părinții săi B. E. și B. N. și i-au convins să își înstrăineze locuința.
Cei doi le-au prezentat intențiile viitoare de a realiza un studio de înregistrări în apartamentul respectiv, întrucât inculpatul A. N. era un cunoscut interpret de muzică populară.
Cumpărătorul apartamentului care, de fapt, nu a achitat vreo sumă de bani din prețul consemnat de către notar în contractul de vânzare-cumpărare a fost chiar soția inculpatului A. N., respectiv A. M..
La data de 21 mai 2010, a fost întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare între inculpatul D. C. S., în calitate de promitent-vânzător, respectiv V. D. C., B. E. și B. N., în calitate de promitenți-cumpărători, obiectul acestuia fiind un imobil compus din teren intravilan în suprafață de 295 m. p. situat în . D., în Tarlaua 80, ., cu număr cadastral provizoriu 1168/1/18, la prețul de 60.000 euro.
S-a considerat cu titlu de avans suma de 45.250 euro, contravaloarea apartamentului proprietate personală pe care părțile vătămate V. D. C. și B. E. îl vânduseră către învinuita A. M..
Ulterior, același apartament a fost vândut către partea vătămată B. C., prin intermediul învinuitului G. I..
După ce părțile vătămate V. D. C. și B. E. s-au mutat în casa de la Lotul 18, inculpatul D. C. S. a refuzat sistematic întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, iar în prezent asupra imobilului există instituit un sechestru asigurator din partea Direcției Generale a Finanțelor Publice D..
La data de 17 aprilie 2012, părțile vătămate V. D. C. și B. E. solicită obligarea inculpatului D. C. S. la întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, în caz contrar obligarea acestuia la plata sumei de 64.300 euro reprezentând despăgubiri civile.
19. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile B. C. s-a reținut ca fiind următoarea:
La data de 20 mai 2011, partea vătămată B. C. a formulat plângere penală împotriva inculpatului D. C. S. și a învinuitului G. I. pentru infracțiunea de înșelăciune, aceasta reclamând faptul că a fost indusă în eroare cu prilejul achiziționării unui apartament care aparținuse în trecut familiei B..
În fapt, la data de 20 iulie 2010, partea vătămată B. C. intenționând să cumpere un apartament a apelat la agenția „Patria Imobiliare” al cărei reprezentat era inculpatul D. C. S..
La data prezentării imobilului de către inculpatul D. C. S. în apartament se afla și doamna B. E., fosta proprietară a apartamentului care a confirmat faptul că D. S. C. preluase apartamentul prin intermediul soției inculpatului A. N., acesta obligându-se să îi construiască o casă în zona „Selgros” din C..
Cu ocazia prezentării în fața notarului, inculpatul D. C. S. l-a adus cu el pe învinuitul G. I. cu care, partea vătămată B. C. a perfectat actele de vânzare-cumpărare a apartamentului.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar de partea vătămată B. C., sumele de bani pe care aceasta le-a remis către inculpatul D. C. S. ajung la aproximativ 30.000 euro.
În perioada noiembrie – decembrie 2010, partea vătămată B. C. a purtat discuții cu ambii inculpați, D. C. S. și A. N., care i-au sugerat că ar fi bine să vândă apartamentul și să-i plătească datoria de 18.000 euro învinuitului G. I..
De asemenea, partea vătămată B. C. declară faptul că inculpatul A. N. s-a implicat în mod direct în negocierea vânzării-cumpărării a apartamentului care a aparținut familiei B., pe care o avusese cu inculpatul D. C. S., solicitându-i să nu îi mai plătească acestuia din urmă vreo sumă de bani și să-i plătească lui suma de 18.000 euro, pe care o datora învinuitului G. I..
La data de 06 aprilie 2012, numitul B. C. a declarat faptul că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 de euro, reprezentând despăgubiri civile, precum și tragerea la răspunderea penală a inculpaților.
20. Activitatea infracțională a inculpaților, în cazul părții civile P. D. N., a constat în faptul că, prin intermediul numitului D. I. l-au determinat pe acesta să accepte împrumutul unei sume de bani pentru care a fost nevoit să depună garanție imobiliară propria locuință.
În fapt, suma de bani menționată în contractul de împrumut nu este cea reală, iar cei 17.000 de euro au ajuns la inculpatul D. C. S., existând posibilitatea ca ei să îi aparțină inculpatului A. N., iar între cei doi să existe o înțelegere anterioară.
Cu ocazia audierii sale, partea vătămată P. D. N. a declarat că în cursul lunii februarie 2011, inculpatul D. C. S. i-a spus că îi datorează o sumă de bani lui A. N. și l-a rugat să garanteze un împrumut cu propria locuință, banii urmând să-i primească de la numitul D. I., care era un văr de-al inculpatului A. N..
Astfel, la data de 28 februarie 2011, inculpatul A. N. s-a prezentat și el în fața notarului, împrejurare în care a fost întocmit contractul de împrumut nr. 623 cu garanție imobiliară, privind suma de 24.200 euro, în realitate suma primită de către partea vătămată P. D. N. de la D. I. fiind numai de 17.000 de euro.
Diferența până la suma din contract reprezenta dobânda de 6% care fusese acceptată de către celălalt inculpat D. C. S., drept dobândă la suma pe care în realitate o împrumuta de la inculpatul A. N..
Potrivit declarației părții vătămate P. D. N., întreaga sumă de 17.000 de euro a fost remisă către inculpatul D. C. S. care i-a folosit în interes personal.
Ulterior, partea vătămată P. D. N. declară că a constatat faptul că între cei doi inculpați, D. C. S. și A. N. nu existau relații tensionate așa cum încerca să-l convingă D. C. S., iar cei doi făceau afaceri împreună, profitând de buna credință a sa.
Mai mult decât atât, inculpatul A. N. s-a implicat în negocierea dintre el și numitul D. I. sugerându-i prelungirea termenului de restituire a banilor cu condiția majorării dobânzii de la 6% la 10%. În caz contrar, partea vătămată P. D. N. urma să-i vândă direct inculpatului A. N. imobilul menționat drept garanție imobiliară în contractul de împrumut, ceea ce conduce la convingerea acestuia că titularul sumei de bani împrumutată este de fapt inculpatul A. N. și nu D. I..
În toamna anului 2011, inculpații D. C. S. și A. N. l-au determinat pe numitul P. D. N. să-i cesioneze părțile sociale deținute de către inculpatul A. N. în S.C. ACMANEL ..
După efectuarea demersurilor, inculpatul D. C. S. a recunoscut în fața părții vătămate P. D. N. că celălalt inculpat obținuse un credit ipotecar de la „Patria Credit”, instituție nebancară, încercând în felul acesta să scape de obligația privind returnarea sumei împrumutate.
Acesta este un alt motiv care l-a determinat pe numitul P. D. N. să creadă că între cei doi inculpați există o înțelegere privind activitatea infracțională desfășurată în comun.
La data de 17 aprilie 2012, numitul P. D. N. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 24.200 euro, precum și desființarea contractului de împrumut încheiat între el și numitul D. I.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat în fapt următoarele:
În perioada 2007 - 2011, inculpatul D. C. S., împreună cu inculpații A. N. și D. L. R., precum și cu numiții A. M. și G. I. s-au constituit într-un grup în scop de înșelăciune.
În calitate de reprezentant al agenției "PATRIA IMOBILIARE" din C., administrată de către soția sa, inculpata D. L.-R., inculpatul D. C. S. a întocmit mai multe antecontracte de vânzare-cumpărare cu diverse persoane, cărora le-a promis construcția unor case în . D., precum și vânzarea acelor imobile (case și terenuri), prin intermediul agenției "PATRIA IMOBILIARE", iar după încasarea banilor a refuzat să încheie contracte de vânzare-cumpărare în formă autentică.
De asemenea, cu ajutorul inculpaților A. N. și D. L. R., precum și a numiților A. M. și G. I., inculpatul D. C. S. a reușit să înstrăineze către terți o parte din imobilele în care părțile vătămate locuiau de câțiva ani, iar pentru altele a contractat împrumuturi la diverse unități bancare, în prezent aflându-se în imposibilitatea de a mai întocmi contracte de vânzare-cumpărare datorită sarcinilor înscrise la cartea funciară.
Inculpata D. L. R., administrator la S.C. G. Instal Electromont SRL C., respectiv ,,PATRIA IMOBILIARE” a acceptat ca soțul său, inculpatul D. C. S., fără să aibă vreo calitate în firmă, să încheie în numele societății comerciale mai multe antecontracte cu părțile vătămate, fiind prezentă de cele mai multe ori. Mai mult decât atât, prin intermedierea vânzărilor imobilelor de către Agenția „Patria Imobiliare” ce aparține . SRL C., inculpații D. C. S. și D. L. R. au creat convingerea părților civile că după plata și executarea construcțiilor, vor fi întocmite documente autentificate privind transferul dreptului de proprietate al acestora, împreună cu terenul aferent.
De asemenea, . SRL C. administrată de inculpata D. L. R. a fost implicată în mod direct în execuția construcțiilor, în sensul că a furnizat persoanei fizice D. C. S. materialele de construcții necesare edificării acestora.
A rezultat participația inculpatului A. N., în calitate de împrumutător cu dobândă al inculpatului D. C. S. și, implicit susținător al proiectului imobiliar, care pentru obținerea de profit din această activitate a acceptat prejudicierea mai multor persoane, prin vânzarea caselor în care locuiau, către terți, apărând de mai multe ori ca intermediar în vânzările succesive de imobile, care au avut loc.
Așadar, activitatea infracțională a membrilor grupului s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, până în prezent, fiind nevoie de intervenția organelor de urmărire penală pentru a stopa acest fenomen, iar prin activitatea infracțională au fost aduse grave prejudicii persoanelor vătămate, care au fost convinse să-și vândă locuințele proprietate personală la momentul încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare, în vederea obținerii sumelor de bani necesare finanțării inculpatului D. C. S. în realizarea proiectului imobiliar.
Aspectele relatate de părțile vătămate și de martori au fost confirmate implicit de inculpați prin declarațiile date în faza cercetării judecătorești, dar și în faza de urmărire penală.
Astfel, instanța de fond a constatat că actele materiale săvârșite de către inculpații A. N. și D. L. R. de inducere în eroare a părților vătămate, au vizat sprijinirea inculpatului D. C. S., care a avut inițiativa desfășurării pe o perioadă îndelungată de timp a actelor materiale ce intră în conținutul infracțiunii scop, respectiv a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de dispozițiile art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen.
Referitor la partea vătămată P. D. N., instanța de fond a reținut că actul material al infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de dispozițiile art. 215 alin. 1,3 și 5 C.pen. rap. la art. 41 alin. 2 C.pen., săvârșită de către inculpatul D. C. S. împreună cu inculpatul A. N., constă în aceea că, în cursul lunii februarie 2011, inculpatul D. C. S. a determinat partea vătămată să împrumute suma de 17.000 euro de la un văr al inculpatului A. N., respectiv numitul D. I., sumă la care urmau sa se adauge dobânzile în cuantum de 7.000 euro și pentru care a gajat cu imobilul proprietate personală, prezentându-i o situație nereală.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C.pen. reținută în sarcina inculpaților D. C. S., D. L. R. și A. N., instanța de fond a constatat că, prin grup infracțional organizat, se înțelege - potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003 - un grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Astfel, art. 8 din Legea nr. 39/2003 incriminează inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit acestei legi, un grup infracțional organizat, iar infracțiunea se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 C.pen. sau art. 323 C.pen. Mai mult, asocierea în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni înseamnă a lua parte la constituirea unor asocieri având scopul arătat prin manifestarea voinței de a se constitui asocierea și de a fi membru al acesteia. De asemenea, asocierea se realizează prin acțiunea a 3 persoane care înțeleg să își alăture eforturile și presupune o înțelegere stabilită intre acele persoane de a se asocia, de a se supune unei discipline, de a avea un plan pentru săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni. Asocierea presupune o reuniune pe perspectiva unei durate de timp a unor persoane în vederea realizării unui scop infracțional comun.
Dispozițiile privitoare la participația penală sunt aplicabile în cazul înțelegerii întâmplătoare și spontane între mai multe persoane, care au luat hotărârea de a săvârși o infracțiune și au tradus în fapt hotărârea luată sau atunci când inculpații nu au alcătuit o grupare cu caracter organizat, nu în cazul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.
În cauză, instanța de fond a constatat că înțelegerea dintre cei trei inculpați – D. C. S., D. L. R. și A. N. - nu a fost una spontană, întâmplătoare, ci aceștia, deși nu aveau o organizare clar stabilită, au acționat în același mod pe o perioadă lungă de timp.
Având în vedere gravitatea faptei, pericolul reprezentat de lezarea relațiilor sociale vizând libertatea psihică a persoanei, precum și faptul că inculpații au acționat împreună o perioadă mai mare de timp, cunoscând încă de la început scopul actelor materiale exercitate, instanța de fond a apreciat că este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoare, la alegerea pedepselor aplicate fiecăruia dintre inculpați, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, avându-se în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal
Față de aceste considerente, instanța de fond a procedat la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților D. C. S., D. L. R. și A. N., ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 Cod Penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana fiecărui inculpat, gradul de participare al acestora, forma de vinovăție cu care au săvârșit faptele (respectiv în forma intenției directe), precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză, ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, de împrejurarea că inculpatul D. C. S. nu are antecedente penale, că a avut o atitudine relativ sinceră, prima instanță a aplicat acestuia pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b și lit. c C. pen., cu executare în regim de detenție, reținând și că natura faptelor săvârșite reflectă o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 71 Cp - 64 lit. a teza a II-a lit.b.
În ceea ce o privește pe inculpatul A. N., prima instanță a proceda la individualizarea judiciară a pedepselor ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 Cod Penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penală, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, împrejurarea că inculpatul este infractor primar, apreciind astfel că se impune aplicarea pedepsei rezultante a închisorii în cuantum de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C. pen., cu executare în detenție.
În ceea ce o privește pe inculpata D. L. R., instanța de fond, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de dispozițiile art. 72 Cp, respectiv: partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorilor și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, împrejurarea că inculpata este infractor primar, a apreciat că se impune aplicarea pedepsei rezultante a închisorii în cuantum de 3 (trei) ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a; lit. b și lit. c C. pen.
În ceea ce privește modalitatea de executare a acestei pedepse, ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatei - aceasta nefiind cunoscută cu antecedente penale -, în baza art. 861 C.pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 7 ani, compus din cuantumul pedepsei aplicate, la care s-a adăugat un interval de 4 ani și, în baza art. 863 cod penal, a fost obligată inculpata D. L. R. ca, pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului D.; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat în esență că - în conformitate cu dispozițiile codului civil, simulația presupune existența concomitentă între aceleași părți a două contracte, unul public, aparent prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității și un act secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care acesta anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public, simulat - nu se impune a fi considerat că ar exista un contract simulat, respectiv contractul de împrumut menționat, deoarece partea vătămată nu a făcut dovada existenței unui contraînscris încheiat cu numitul D. I., în care să se menționeze condițiile reale de încheiere a contractului. Mai mult, pentru a se putea dovedi existența contractului secret, în conformitate cu dispozițiile art. 1175 și art. 1197 cod civil în vigoare la data semnării contractului, este necesară prezentarea unui contraînscris care să modifice actul aparent ce se pretinde a fi simulat, cu atât mai mult cu cât, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că, în cazul contractelor pentru care legea instituie sub sancțiunea nulității absolute condiția formei autentice, aceasta trebuie îndeplinită și de actul secret, care altfel nu ar putea produce efecte juridice.
Față de cele menționate mai sus, s-a respins de prima instanță acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă P. D. N., întrucât aceasta nu a făcut dovada existentei în formă autentică a unui act secret încheiat cu numitul D. I..
Referitor la partea civilă L. J., instanța de fond a constatat în esență că din probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, partea civilă nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu cert și determinabil, în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpatul D. C. S., cu atât mai mult cu cât acesta, în declarațiile date, a învederat că despăgubirile solicitate - reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu branșarea la energie electrică a imobilului achiziționat - constituie un prejudiciu viitor și incert, motiv pentru care s-a respins acțiunea civilă formulată în procesul penal de către această parte civilă.
De asemenea, sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că partea vătămată D. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 45.000 Euro de la inculpatul D. C. S., din care suma de 14.125 Euro reprezintă avansul achitat inculpatului pentru achiziționarea unui imobil situat în . D., iar suma de 30.875 Euro reprezintă daune morale.
La data de 21.06.2011, partea civilă D. A. și-a înstrăinat drepturile litigioase cu inculpatul D. C. S. în favoarea numitului D. C., conform contractului de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase încheiat în formă autentica sub nr. 1171/21.06.2011 de BNP D. F., motiv pentru care prima instanță a respins în totalitate, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă D. A., întrucât pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală este necesar ca partea civilă să facă dovada unui prejudiciu cert și determinabil, în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpat, deoarece dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. prevăd obligația generală a oricărei persoane de a răspunde pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sa, ceea ce nu mai există în cauză prin înstrăinarea drepturilor litigioase unei alte persoane.
Tot sub aspectul laturii civile, s-a constatat de către instanța de fond că din probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, partea civilă N. A. nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpații D. C. S. și D. L. R., cu atât mai mult cu cât acesta, în declarațiile date, a învederat că despăgubirile solicitate - reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu branșarea la energie electrică a imobilului achiziționat . constituie un prejudiciu viitor și incert. Mai mult, în ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de la inculpații D. C. S. și D. L. R., referitoare la consumul de energie electrică în perioada în care partea civilă a locuit în imobil, s-a reținut că aceste cheltuieli nu sunt în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpați, ci sunt cheltuieli ce revin persoanei care beneficiază de spațiul de locuit, în cauză de partea civilă și familia acestuia, iar în ceea ce privește partea din creditul ipotecar pe care îl mai are de achitat la bancă, acest credit a fost contractat de partea civilă pentru a achita contravaloarea imobilului achiziționat și pentru care a fost încheiat contractul de vânzare–cumpărare în formă autentică cu cei doi inculpați.
Tot sub aspectul laturii civile, s-a constatat că părțile vătămate: C. P., V. M. M., G. A., A. A. și P. M. s-au constituit părți civile în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului D. Costiel S. după cum urmează: C. P. suma de 17.300 Euro reprezentând avansul și ratele ulterioare achitate pentru achiziționarea unei garsoniere în complexul rezidențial din . D.; V. M. M. suma de 14.400 Euro reprezentând avansul și ratele ulterioare achitate pentru achiziționarea unui imobil în complexul rezidențial din . D.; G. A. suma de 70.000 Euro reprezentând contravaloarea imobilului pe care urma să îl achiziționeze în complexul rezidențial din . D. și pe care l-a achitat integral; A. A. suma de 14.200 Euro reprezentând avansul achitat pentru achiziționarea unui imobil în complexul rezidențial din . D. (aceasta s-a constituit parte civilă și de la inculpații D. C. S. și A. N.) și P. M. cu suma de 73.000 Euro, reprezentând contravaloarea imobilului pe care urma să îl achiziționeze în complexul rezidențial din . D. și pe care l-a achitat integral (aceasta s-a constituit parte civilă și de la inculpata D. L. R.).
Pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală, este necesar ca partea civilă să facă dovada unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpat, deoarece dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. prevăd obligația generală a oricărei persoane de a răspunde pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sa; probele administrate în cauză (respectiv antecontractele de vânzare cumpărare încheiate de părțile civile cu inculpatul D. C. S., în calitate de administrator al agenției imobiliare "Patria Imobiliare", depuse la dosar, coroborat cu declarațiile date în formă autentică de inculpatul D. C. S., prin care recunoștea că a primit sumele de bani de la părțile civile conform antecontractelor de vânzare cumpărare menționate, de faptul că vinovăția inculpatului a fost dovedită) au dovedit existența legăturii de cauzalitate între fapta inculpatului și sumele de bani primite de la părțile civile, confirmându-se astfel existența unui prejudiciu cert și determinat în directă legătură cu fapta inculpatului, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., s-au admis acțiunile civile formulate și a fost obligat inculpatul D. C. S. la: plata sumei de 17.300 Euro în echivalent în lei la data plății reprezentând despăgubiri materiale către partea civilă C. P.; plata sumei de 14.400 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către partea civilă V. M. M.; plata sumei de 70.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către partea civilă G. A.; plata sumei de 14.200 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către partea civilă A. A..
În ceea ce privește pe partea civilă P. M., din probele administrate în cauză s-a dovedit existența legăturii de cauzalitate între faptele acestora și sumele de bani primite de la partea civilă, existența unui prejudiciu cert și determinat în directă legătură cu faptele inculpaților, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată și a obligat inculpații D. C. S. și D. L. R. în solidar la plata sumei de 73.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către partea civilă P. M..
De asemenea, părțile vătămate R. E., M. T., A. S. F., P. C., P. M. E., T. A. și S. Lucreția s-au constituit părți civile în procesul penal de la inculpatul D. Costiel S., după cum urmează: R. E. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 39.000 Euro reprezentând avansul achitat pentru achiziționarea unui imobil în complexul rezidențial din . D. și a solicitat ca inculpatul D. C. S. să îi preia creditul contractat în valoare de 11.400 Euro, sumă pe care a plătit-o acestuia ca avans la achiziționarea imobilului; M. T. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 80.000 Euro reprezentând contravaloarea imobilului pe care urma să îl achiziționeze în complexul rezidențial din . D. și pe care l-a achitat integral; A. S. F. s-a constituit parte civilă cu suma de 12.000 Euro reprezentând avansul achitat pentru achiziționarea unui imobil în complexul rezidențial din . D., suma de 7000 Euro reprezentând contravaloarea chiriei pe care a fost nevoită să o achite ca urmare a neîndeplinirii de către inculpatul D. C. S. a clauzelor stipulate în antecontractul de vânzere – cumpărare încheiat cu aceasta, precum și suma de 5.000 Euro reprezentând daune morale; P. C. și P. M. E. s-au constituit părți civile în procesul penal, în principal, în sensul atribuirii în natură a imobilului achiziționat în complexul rezidențial Malu M., județul D., iar în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil, au solicitat obligarea inculpatului D. C. S. la restituirea sumei de 29.100 Euro reprezentând avansul și ratele ulterioare achitate pentru achiziționarea imobilului menționat, precum și la plata sumei de 1000 Euro daune morale; T. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 76.000 Euro reprezentând contravaloarea imobilului pe care urma să îl achiziționeze în complexul rezidențial din . D. și pe care l-a achitat integral, precum și cu suma de 4.000 Euro reprezentând alte cheltuieli și S. Lucreția s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 68.000 Euro reprezentând contravaloarea imobilului pe care urma să îl achiziționeze în complexul rezidențial din . D. și pe care l-a achitat integral și instituirea unui drept de retenție asupra imobilului achiziționat, imobil în care locuiește în prezent și pentru care nu are încheiat contract autentic de vânzare – cumpărare.
Din probele administrate în cauză a rezultat existența legăturii de cauzalitate între faptă și sumele de bani primite de la părțile civile, apreciindu-se de către instanța de fond că părțile civile R. E., M. T., A. S. F., P. C., P. M. E., T. A. și S. Lucreția au făcut dovada numai în parte a existenței unui prejudiciu cert și determinat, în directă legătură cu fapta inculpatului D. C. S., motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., a admis în parte acțiunile civile formulate.
Cu privire la suma de 7.000 Euro reprezentând contravaloarea chiriei pe care a fost nevoită să o achite ca urmare a neîndeplinirii de către inculpatul D. C. S. a clauzelor stipulate în antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat cu aceasta, instanța de fond a respins cererea deoarece partea civilă nu a făcut dovada unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpatul D. C. S., dar nici cu faptele săvârșite de inculpații D. L. R. și A. N..
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată în procesul penal de părțile civile P. C. și P. M. E., având în vedere dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., întrucât din probele administrate în cauză a reieșit că aceste părți civile au făcut dovada numai cu privire la suma de 28.600 Euro ca fiind un prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpatul D. C. S., sumă ce reprezintă avansul și ratele achitate de aceștia pentru achiziționarea unui imobil de la inculpat. În ceea ce privește daunele morale solicitate, aceasta au fost respinse având în vedere dispozițiile codului de procedură penală, conform cărora partea vătămată se poate constitui parte civilă numai până la citirea actului de sesizare, ori, în cauză, părțile civile au solicitat daunele morale numai în concluziile scrise, singura constituire de parte civilă făcută până la citirea actului de sesizare a instanței a fost cu privire la atribuirea în natură a imobilului achiziționat în complexul rezidențial Malu M., județul D., iar în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil obligarea inculpatului D. C. S. la restituirea sumei de 29.100 Euro reprezentând avansul și ratele ulterioare achitate pentru achiziționarea imobilului menționat.
Tot sub aspectul laturii civile, având în vedere că pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală este necesar ca partea civilă să facă dovada unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpat, deoarece se prevede o obligație generală a oricărei persoane de a răspunde pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sa, indiferent dacă prejudiciul este de natură patrimonială sau nepatrimonială, instanța de fond a apreciat că probele administrate în cauză au făcut dovada numai în parte a existenței unui prejudiciu cert și determinat în directă legătură cu fapta inculpatului D. C. S., motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 76.000 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând contravaloarea imobilului achiziționat.
Din probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, în ceea ce privește partea civilă S. Lucreția, a rezultat că aceasta a achitat inculpatului D. C. S. suma de 210.000 lei pentru achiziționarea imobilului compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu destinație de locuință P+M, situat în . 80, ., județul D., înscris în cartea funciară nr. 3625 a localității Malu M. (fost nr. 2679) cu număr cadastral provizoriu 1168/1/29, imobil în care locuiește în prezent, dar pentru care nu i-a fost încheiat de către inculpat contractul de vânzare – cumpărare în formă autentică. Ori, pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală este necesar ca partea civilă să facă dovada unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpat, deoarece dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. prevăd obligația generală a oricărei persoane de a răspunde pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sa, indiferent dacă prejudiciul este de natură patrimonială sau nepatrimonială.
Partea civilă a făcut dovada acestui prejudiciu, motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., prima instanță a admis în parte acțiunea civilă, inculpatul D. C. S. fiind obligat astfel la plata sumei de 210.000 lei reprezentând contravaloarea imobilului menționat.
Cu privire la instituirea unui drept de retenție al părții civile S. Lucreția asupra imobilului compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu destinație de locuință P+M, situat în . 80, ., județul D., înscris în cartea funciară nr. 3625 a localității Malu M. (fost nr. 2679) cu număr cadastral provizoriu 1168/1/29, instanța de fond a admis această cerere, constatând în esență că sunt incidente dispozițiile art 2495 alin. 1 C.civ. și 2495-2499 c. civ.
Tot sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că partea vătămată Ș. M. s-a constituit parte civilă în procesul penal, în principal, în sensul atribuirii în natură a imobilului achiziționat în complexul rezidențial Malu M., județul D., iar în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil a solicitat obligarea inculpaților D. C. S. și D. L. R. la restituirea sumei de 201.619,45 lei conform titlului executoriu nr._/215/2010 ce are la bază sentința civilă nr._/29.06.2011 a Judecătoriei C. rămasă definitivă și irevocabilă, precum și la plata sumei de 20.000 lei daune morale.
Așadar, pentru a se putea reține răspunderea civilă delictuală este necesar ca partea civilă să facă dovada unui prejudiciu cert și determinabil în directă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpat, deoarece dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. prevăd obligația generală a oricărei persoane de a răspunde pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sa, indiferent dacă prejudiciul este de natură patrimonială sau nepatrimonială, ori din probele administrate în cauză – respectiv antecontractul de vânzare – cumpărare încheiate de partea civilă cu inculpatul D. C. S. în calitate de administrator al agenției imobiliare "Patria Imobiliare" depuse la dosar coroborat cu sentința civilă nr._/29.06.2011 a Judecătoriei C. rămasă definitivă și irevocabilă; titlul executoriu și formele de executare pornite în dosar de executare nr. 423/E/2011 al Biroului Executori Judecătorești Asociați T. – N. și Terpovici, precum și a sentinței civile nr._/13.12.2012 a Judecătoriei C. rămasă definitivă și irevocabilă – de faptul că vinovăția inculpatului a fost dovedită, existând legătură de cauzalitate între fapta sa și sumele de bani primite de la părțile civile – instanța de fond apreciind că se impune admiterea în parte a acțiunii civile formulate de partea civilă Ș. M., numai în ceea ce privește acordarea daunelor morale, întrucât în ceea ce privește despăgubirile materiale acestea au fost deja soluționate pe calea acțiunii civile.
În ceea ce privește partea vătămată N. O. A., instanța de fond a constatat că probele administrate în cauză au confirmat existența unui prejudiciu cert și determinat în directă legătură cu faptele celor doi inculpați, astfel încât în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., a admis în parte acțiunea civilă formulată și a obligat inculpații D. C. S. și A. N., în solidar, la plata sumei de 251.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale și la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale către această parte civilă.
Tot sub aspectul laturii civile, s-a apreciat de instanța de fond că probele administrate în dovedirea pretențiilor civile formulate de părțile civile B. E., B. N. și V. D. C., au confirmat existența unui prejudiciu cert și determinat în directă legătură cu faptele săvârșite de inculpați, astfel încât în conformitate cu dispozițiile art. 14 C.pr.pen. și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. raportat la dispozițiile art. 998-999 C.civ., s-au admis în parte acțiunile civile formulate, inculpații D. C. S. și A. N. fiind obligați în solidar la plata sumei de 50.500 Euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri materiale către aceste părți civile.
În speță, instanța de fond a apreciat că nu se impune instituirea unui sechestru asigurator privind imobilele ce aparțin părții vătămate P. D. N., respectiv asupra terenului în suprafață de 43 mp înscris în Cartea Funciară a localității C. nr._ cu număr cadastral provizoriu_/1/1 și asupra terenului în suprafață de 91 mp și spațiu comercial în suprafață de 60 mp înscris în Cartea Funciară a localității C. nr._ cu număr cadastral provizoriu_/1/2 (provenit din conversia pe hârtie a cărții funciare a localității C. nr._), deoarece acestea nu au legătură cu fapta inculpaților, ci numai cu contractul de împrumut încheiat de partea civilă cu numitul D. I., motiv pentru care s-a ridicat sechestrul asigurator instituit prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. din data de 17 aprilie 2012. asupra acestor imobile proprietatea părții civile P. D. N., menținând însă sechestrele asiguratorii instituite prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. din data de 17 aprilie 2012 asupra imobilul ce aparține inculpatului D. C. S., situat în . 80, ., județul D., în suprafață de 295 mp și construcția cu destinație de locuință aflată pe acest teren înscris în cartea funciară nr._ și asupra imobilelor ce aparțin inculpatului A. N., respectiv asupra imobilului situat în comuna Malu M., .-7, tarlaua 33, ., înscris în cărțile funciare ale comunei Malu M. nr. 4301 și 4302 cu numere cadastrale provizorii 1439/5 și 1439/6 (bun comun cu numita A. M.) și asupra imobilului situat în C., . (fostă ., . înscris în cartea funciară a localității C. sub numerele_ și 6303, cu numere cadastrale provizorii_/2/2 și_/2/1.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât inculpații D. C. S., A. N., D. L. R. cât și părțile civile N. O. A., M. T., S. LUCREȚIA, P. M. E., D. A., T. A., P. D. N. și P. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, astfel:
În motivele de apel formulate de părțile civile S. Lucreția, T. A. și N. O. A.,
Astfel, în ceea ce o privește pe partea civilă N. O. A., a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței de fond și, în rejudecare, în baza art. 17 Cod Procedură Penală, încetarea procesului penal pentru inf. prev de art. 244 Cod Penal privitor la inculpatul A. N. iar în ceea ce privește latura civilă a cauzei, solicită admiterea conform chitanțelor pe care le depune în dovedirea pretențiilor formulate.
Partea civilă S. Lucreția, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii de fond și, rejudecând, condamnarea inculpatului D. pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 244 Cod Penal, cu obligarea acestuia la plata sumei de 64.000 euro și a sumei de 11.000 euro reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate; totodată, solicită condamnarea și pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional prev de art. 367 noul Cod Penal și, totodată, să se ia act de constituirea dreptului de retenție asupra imobilului deținut în fapt de numita P. M..
Se mai solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă, potrivit chitanței ce va fi depusă la dosar.
Partea civilă T. A., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței de fond și, în rejudecare, condamnarea inculpaților pentru faptele săvârșite și obligarea acestora la plata sumei de 81.000 euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloarea imobilului care a fost ipotecat și pentru care s-a încuviințat și executarea silită.
De asemenea, a solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă.
În motivarea apelurilor, părțile civile P. M. E. și P. C. au solicitat, conform art. 421 alin. 2 lit. a Cod Procedură Penală, desființarea sentinței de fond și, în primă teză, obligarea inculpatului D. către ambele părți civile la încheierea contractului în formă autentică iar în subsidiar la plata sumei de 31. 805 euro și de 12.018 euro reprezintă îmbunătățiri imobil; de asemenea, solicită instituirea dreptului de retenție în favoarea părților civile, iar în ce privește latura penală a cauzei, lasă soluția la aprecierea instanței.
Solicită obligarea inculpaților la plata către partea civilă a cheltuielilor judiciare.
Parte civilă D. A. a solicitat în apel.desființarea sentinței și, în rejudecare, obligarea inculpatului D. C. la plata despăgubirilor civile în sumă de 14.125 euro, precizând faptul că inculpatul a recunoscut prejudiciul cauzat părții civile; totodată, solicită instanței amânarea pronunțării cauzei pentru a depune la dosar concluzii.
În motivarea apelului, partea civilă P. D. N., a solicitat în esență, desființarea sentinței instanței de fond și, în rejudecare, admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulată de partea civilă, arătând că această parte a fost indusă în eroare cu ocazia încheierii contractului, astfel că se impune anularea acestui act.
În motivele de apel formulate de inculpatul D. C. S., s-a solicitat rezolvarea acțiunii penale potrivit dispozițiilor art. 396 Cod Procedură Penală, susținând și că, în speță, legea mai favorabilă este reprezentată de dispozițiile noului Cod Penal și, în baza art. 396 alin. 6 rap la art. 16 lit. g Cod Procedură Penală, solicită încetarea procesului pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune, deoarece nu există la dosar suport probator în sensul vinovăției inculpatului pentru comiterea acestei fapte, sens în care a precizat și că, la momentul încheierii antecontractului, nu exista nici un sechestru asigurător; de asemenea, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii subiective ale infracțiunii de înșelăciune, iar suma datoriilor pentru sechestrul asigurător se ridică la 80.000 euro, însă sumele neachitate ridicându-se la 200.000 euro.
În ceea ce privește fapta de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, se solicită în principal solicită achitarea în baza art. 16 lit. b Cod Procedură Penală, iar în teză secundară, susține că din probatoriul administrat rezultă o situație de dușmănie cu inculpatul A. N., care a desfășurat activitate de cămătărie și nu de finanțare, astfel că art. 323 din vechiul Cod Penal a fost reținut de Ministerul Public numai pentru justificarea competenței. Se invocă faptul că oția inc. D., inculpata D. L. R. nu a avut nici o participație cu privire la acțiunea derulată și se impune și din acest punct de vedere achitarea inculpatului pentru lipsa vinovăției.
Referitor la acțiunile civile formulate în cauză, solicită să fie lăsată nesoluționată latura civilă pentru ca părțile vătămate să poată rămâne în continuare în imobilele în care locuiesc în prezent.
În motivele de apel formulate de inculpata D. L. R., s-a solicitat desființarea sentinței de fond și aplicarea dispozițiilor art. 5 Cod Penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu consecința achitării inculpatei pentru toate infracțiunile reținute în sarcina acesteia, arătând-se în acest sens că inculpata avea calitatea de administrator al societății comerciale, dar nu s-a prezentat niciodată în fața notarului și nu a încheiat cu părțile vătămate antecontracte de vânzare-cumpărare, alături de inculpatul D. C.; a mai arătat că în perioada 17.02.2005 – 17.11.2011, inculpatul D. C. a deținut funcția de director, iar contractele de vânzare-cumpărare nu au fost încheiate de acesta în numele societății, ci ca persoană fizică; de asemenea, arată că partea civilă N. nu se putea împăca cu inculpata D. L. R., deoarece aceasta nu a încheiat contracte de vânzare-cumpărare nici cu această parte și nici cu B. sau T., iar inculpata nu a participat nici în calitate de complice la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în tot acest timp neavând reprezentarea că soțul său avea intenția de a înșela părțile vătămate, astfel că solicită achitarea inculpatei în baza art. 16 lit. b Cod Procedură Penală și cu privire la fapta de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
Inculpatul A. N. a susținut în motivarea apeluluică legea mai favorabilă în cauză este legea codul penal actual și a cerut în principal, privitor la infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina sa, încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților, iar referitor la fapta de asociere la grup infracțional organizat, a solicitat să se constate că această infracțiune nu mai subzistă.
În subsidiar, dacă se va considera că se face vinovat de comiterea vreuneia dintre faptele pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 75 lit. a și b Cod Penal și reținerea circumstanțelor atenuante; de asemenea, a apreciat că se impune ridicarea sechestrului de pe bunurile sale imobile, situate în comuna Malu M., . – 7, respectiv din C..
Apelurile declarate de inculpații D. S. C., D. L. R. și A. N., precum și cele declarate de părțile civile M. T., P. C. Și P. M. E. - prin procurator P. C., N. O. A. și G. E. C., sunt apreciază ca fiind fondate, iar apelurile declarate de părțile civile S. Lucreția, D. A., T. A., P. M. - pentru M. O. și P. D. N., sunt nefondate, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
Pnreu soluționarea apelurilor s-au reaudiat toate părțile civile și vătămate, inculpații, martora Tănasescu D. și martora B. T.,
s-a admis depunerea de înscrisuri ce emană de la părțile civile și inculpați, reprezentând extrase de carte funciară, acte notariale, copii hotărâri judecătorești civile, copia transcrierii extra judiciare a unor convorbiri telefonice purtate de inculpatul D. S. C. și o parte din părțile civile – aceste nu au negat conținutul convorbirilor dar au invocat nelegalitatea înregistrării acestor convorbiri telefonice, apărare care va fi înlăturată în temeiul art. 139 alin 3 cod proc. penală deoarece privesc convorbirile inculpatului D. cu părțile -, înscrisuri privind facturi pentru îmbunătățirile și lucrările efectuate de părțile civile la imobile, înscrisuri privind calitatea inculpatului D. la data faptelor, înscrisuri emanând de la instanțe de judecată și privind situația juridică a imobilelor, înscrisuri cu privire la procedura medierii dintre inculpați și părțile vătămate.
Pe baza actelor și lucrărilor curtea reține următoarea stare de fapt:
Inculpatul Diuculescu S. C., contrar celor stabilite prin rechizitoriu și prin hotărârea de condamnare a instanței de fond, a fost directorul S.C "PATRIA IMOBILIARE în perioada 17.02.2005 la 01.05.2011 și administratorul acestei societăți. în perioada 2007 – 2009, potrivit actelor depuse în apel - raport program informatic ReviSal.
Inculpatul a cumpărat împreună cu soția sa inc. D. L. R. și cu martora T. D. un teren situat în . scopul construirii de imobile după parcelarea terenului și, după popularizarea proiectului imobiliar prin presa scrisă și panouri publicitare, majoritatea părților au contactat pe inc. D. S. C. datorită acestei publicități, lucruri derulându-se după cum urmează:
1. Părțile civile A. A. C. și A. S. F., în cursul anului 2009, prin intermediul inc. A. N., au cunoscut pe inculpatul D. S. C. - prezentat ca persoană de încredere - și au încheiat cu acesta un antecontract de vânzare cumpărare teren și construcție cu nr. 17 din 08.04.2009 pentru suma de 20.000 de euro, plătindu-se în rate sumele de 6050 euro, 3500 euro, 3000 de euro și 1500 euro și, datorită imposibilității inculpatului de a onora antecontractul inițial, părțile au renegociat și au încheiat un nou antecontract - nr. 32 din 21.04._ pentru vânzarea unei garsoniere în valoare de 19.000 euro, sumele de bani de 14.050 lei, plătite deja, constituind avansul pentru noua locuință.
În derularea contractelor părțile au discutat doar cu inculpatul D. S. C. iar acesta nu le-a comunicat la nici un moment încheierea actelor juridice ulterioare – ascunzând chiar acest lucru - ce aveau repercusiuni asupra situației imobilului vândut acestor părți.
Părțile au formulat plângere la data de 23.01.2012.
2. Partea vătămată A. A. a negociat doar cu inculpatul D. S. C. și a încheiat antecontractul nr. 34 din 18.08.2010, pentru suma de 20.000 de euro și a plătit ca avans sumele de 4.000 și 4.200 de euro.
Partea a formulat plângere la data de 20.10.2011, după ce inculpatul a înstrăinat terenul pe care construia blocul de garsoniere și în care partea cumpărase o locație, fără să comunice celor cu care încheiase antecontracte de vânzare cumpărare pentru garsonierele din blocul respectiv, intenția sa.
3. Partea vătămată L. C. A. a încheiat cu inc. D. S. C. inițial un antecontract de vânzare cumpărare nr. 13.25.03.2008, după care părțile au încheiat în formă autentică un alt antecontract cu nr. 4275 din 06.08.2008 – la acest contract semnând și inc. D. L. R., ca urmare a calității de coproprietar al terenului – pentru suma de 80.000 de euro și avans plătit de 21.000 de euro.
Partea vătămată a formulat plângere la data de 24.10.2011 dar a intrat în posesia locuinței.
4. Partea vătămată M. T. a negociat doar cu inculpatul D. S. C. și a încheiat antecontractul cu nr. 17 din 10.07.2008 pentru suma de 80.000 de euro, cu avans de 22.472 euro, respectiv_ euro, la data de 16.10.2008, când partea s-a și mutat în casă dar inculpatul a refuzat repetat să încheie actele în forma autentică datorită problemelor juridice care le avea referitor la imobil dar fără să înștiințeze partea de acest lucru, fapt ce a determinat partea să formuleze plângere pentru înșelăciune la data de 25.1o.2011.
5. Partea vătămată S. Lucreția a negociat doar cu inc. D. S. C. și a încheiat antecontractul cu nr. 26 din octombrie 2007 pentru suma de 210.000 de lei, imobilul fiind sechestrat de ANAF, ca partea să fie informată de inculpat cu privire la evoluția situației juridice a imobilului în cauză ca urmare a demersurilor sale, dar partea locuiește în prezent în casa.
Aceasta a formulat plângere la data de 19.10.2011.
6. Partea vătămată P. C., pentru fiul său P. C., a negociat doar cu inculpatul D. S. C., la data negocierii imobilul nefiind sechestrat – sechestrele apărând la data de 02.11.2001 și 09.05.2011, fără ca partea să fie informată de inculpat cu privire la evoluția situației juridice a imobilului în cauză.
Partea a formulat plângere doar la data de 31].10.2011 solicitând avansul de 30.000 euro și dobânzi.
7. Partea vătămată D. A. a negociat doar cu inculpatul D. S. C. încheind antecontractul de vânzare cumpărare cu nr. 28/23.07.2010, cu avans de 14.125 euro, deși partea nu știa că trenul pe care se construia aparține numitului F. A. și drept urmare, între părți, după ce s-a aflat acest fapt s-a încheiat un nou înscris, în data de 08.10.2010, înscris în care inculpatul se obliga să restituie suma de 180.000 euro.
8. Partea vătămată T. A. a negociat încheierea unui antecontract de vânzare cumpărare doar cu inculpatul D. S. C. și acesta s-a încheiat la data de 21.02.2008 pentru suma de 76.000 euro, cu avans de 20.000 euro, partea plătind ulterior restul prețului, locuința construindu-se la indicațiile părții și aceasta mutându-se în ea, insă inculpatul a refuzat încheierea contractului în forma autentică, deoarece ipotecase terenul fără știința părții pentru obținerea unui credit de finanțare în anul 2009.
Partea formulează plângere doar la data de 19.10.2011 și cere despăgubiri de 81.000 de lei și dobânzi.
9. Partea vătămată V. I. a negociat contractul doar cu inculpatul D. S. C., încheind antecontractul de vânzare cumpărare nr. 44 din 30.06.2010 cu valoare de 68.000 de euro și avans de 14.400 de euro. Deoarece inculpatul nu a fost în măsură să îndeplinească contractul, părțile au renegociat, renunțând la contractul inițial și încheind un nou contract, partea mutându-se într-o casă ce aparținea inculpatului și preia plata ratelor pentru un împrumut făcut de inculpat și garantat cu casa menționată, la data plății creditului partea vătămată devenind proprietara casei dar, din aprilie 2011 partea nu a mai plătit creditul și imobilul a fost sechestrat.
Partea a formulat plângerea pentru înșelăciune la data de 22.06.2011 și cere obligarea inculpatului să încheie în formă autentică contractul de vânzare cumpărare.
10. Partea vătămată G. A. a negociat doar cu inculpatul D. S. C. încheierea antecontractului de vânzare cumpărare nr. 11 din 28.05.2008, pentru suma de 140.000 de euro, plătind toată suma cerută și mutându-se în imobil.
În anul 2009 partea vătămată constată că terenul pe care se afla imobilul aparținea numitului P. D. C., inculpatul vânzăndu-l acestuia fără știința părții, iar acesta l-a vândut cu acte autentice, în data de 04.04.2010, numitei C. M..
Inculpatul a susținut că a fost șantajat pentru a încheia aceste acte juridice, existând în acest sens dosarul penal_, respectiv dosarul civil nr._/215/2011, pe rolul Judecătoriei C... Chiar dacă s-a constatat că a fost constrâns să încheie acele acte de dispoziție, nimic nu l-a împiedicat să aducă la cunoștința cumpărătorilor persoane interesate aceste împrejurări.
11. Partea vătămată N. A. a încheiat în baza negocierii doar cu inc. D. S. C., în data de 20.09.2007, un antecontract de vânzare cumpărare, pentru care a plătit un avans de 54.000 de lei iar ulterior, plătind restul prețului până la concurența sumei de 73.000 de euro, a încheiat cu inculpatul un contract de vânzare cumpărare în formă autentică cu nr. 4775, mutându-se în imobil.
12. Partea vătămată P. M. a negociat doar cu inculpatul D. S. C. încheierea antecontractului de vânzare nr.20 din 24.06.2009, cu valoarea de 73.00 de euro și a plătit avans de 12.000 euro – ulterior, s-a încheiat un nou contract pentru suma totală dar cu același număr și dată – însă, inculpatul, ca urmare a unor împrumuturi făcute de la inc. A. N. și nerestituite, pentru a se achita de împrumut, a vândut casa și terenul cu acte autentice, fără să înștiințeze partea, la data de 22.10.2010, numitului A. M. C., care la rândul lui a vândut bunul imobil, tatălui său.
Partea vătămată a formulat plângere pentru înșelăciune la data de 19.10.2011 și solicită despăgubiri de 79.000 euro plus dobânzi.
13. Părțile vătămate Ș. M. și Ș. M. au încheiat mai multe antecontracte cu inculpații D. S. C. și D. L. R., prețul vânzării casei și terenului fiind de 187.000 de lei, negocierea fiind efectuată doar de inculpatul D. S. C., care a ascuns cumpărătorilor în cadrul negocierilor ulterioare încheierii primului act faptul că bunul a fost grevat pentru cota de ½ - cotă ce aparținea inc. D. - de sarcini, conform actelor notariale din 15.03.2010, 19.03.2010 și 31.03.2010.
Părțile au formulat plângere la data de 33.09.2010 și au cerut despăgubirea cu suma de 201.619 lei sau pronunțarea unei hotărâri care să dispună rezoluția contractului și stabilirea unui drept de retenție asupra bunului imobil pe care părțile îl posedă.
14. Partea vătămată G. E. C. a contactat pe inculpatul D. S. C. ca urmare a reclamelor stradale și a negociat cu acesta antecontractul de vânzare cumpărare nr. 79 din 6.11.2010 pentru prețul de 47.700 de euro, cu un avans de 1.200 de euro, deși acest imobil s-a vândut inc. A. N. la data de 23.02.210, tot datorită unor datorii bănești neachitate către acest inculpat. Pentru diferență, cu ajutorul inculpatului D., urma să obțină un împrumut bancar, lucru realizat la 27.11.2012.
Deși partea s-a mutat într-un imobil, acesta era un imobil ce aparținea părții vătămate S. I. iar în acte se vânduse imobilul ce aparținea părții vătămate N., eroarea fiind datorată, potrivit apărărilor inculpatului, contabilei B. T..
Partea a formulat plângere la data de 20.05.2011.
15. Partea vătămată N. oana A. a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu inculpatul D. S. C. în anul 2007, pentru suma de 300.000 de lei, casa s-a construit, partea vătămată s-a mutat în ea dar, sub diferite pretexe, inculpatul nu a încheiat actele de proprietate în forma autentică.
La data de 23.02.2010 inculpatul D. S. C. vinde cu acte autentice imobilul locuit de partea vătămată inc. A. N., în contul unor împrumuturi făcute de la acesta și neachitate la scadență, potrivit celor descrise în cazul părții vătămate G. E. C..
Partea vătămată solicită daune de 300.000 de lei și anularea contractului de vânzare cumpărare dintre D. și A. N..
16. Partea vătămată R. E. a negociat doar cu inc. inculpatul D. S. C. încheierea antecontractului de vânzare cumpărare nr. 19 din 22.06.2009 pentru suma de 73.000 de euro și a plătit un avans inițial de 25.000 de euro și apoi de 14.000 de euro, casa fiind construită și familia părții vătămate mutându-se în ea, dar pentru că aceasta nu a achitat diferența de preț pentru că a obținut o finanțare bancară mai mică decât diferența prețului rămas de achitat, inculpatul D. S. C. a vândut acest imobil, fără știința parții vătămată R. E., părții vătămate C. P., care împreună cu acest inculpat a evacuat din casă pe R. E..
Partea vătămată R. E. a formulat plângere la data de 12.11.2010 cerând despăgubiri de 39.000 lei și 50.000 de lei daune morale.
17. Partea vătămată C. P. a negociat antecontractul de vânzare cumpărare imobil nr. 25 din 27.04.2010 doar cu inc. D. S. C., pentru suma de 20.000 de euro, plătindu-se un avans de 17.300 de euro dar ulterior, între părți, după ce inculpatul a recunoscut că sunt probleme juridice cu terenul, s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare în formă autentică pentru imobilul posedat de partea vătămată R. E., aceasta fiind evacuată din casă iar casa fiind ocupată de noul proprietar, C. P..
C. P. a formulat plângere pentru înșelăciune la data de 19.10.2011 și a cerut despăgubiri de 17.300 de euro.
18. Părțile vătămate V. D. C. și B. E. au convenit în negocierile purtate doar cu inc. D. S. C., pentru obținerea avansului, să-și vândă apartamentul, lucru care s-a realizat către soția inc. A. N., pentru suma de 45.000 euro.
La data de 21.05.2010 intre aceste părți și inc. D. S. C. s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare pentru prețul de 60.000 de euro, cu avans de 45.000 euro, inc. D. S. C. atestând că a primit acești bani, ca urmare a vânzării apartamentului părților vătămate.
Părțile vătămate s-ai mutat în imobil dat inculpatul nu a mers să se încheie în forma autentică contractul de vânzare cumpărare, deoarece terenul era sechestrat asiguratoriu, pentru datorii neachitate și făcute de S.C. Patria Imobiliare, în urma unor operațiuni juridice făcute de inculpat fără știința părților, în perioada în care el avea proprietatea asupra terenului pe care se construia.
Părțile au formulat plângere și au solicitat despăgubiri de 64.300 de lei.
19. Partea vătămată B. C. la data de 20.07.2010 Prin intermediul agenției imobiliare Patria imobiliare a cumpărat pentru suma de 30.000 de euro apartamentul părții civile B. E. de la martorul G. I., în negocieri și perfectarea actelor de vinzare inplicându-se direct inc. D. C. și inc. A. N., ultimul cerândui lui Bpbălău Costimel să nu plătească inc. D. vreo sumă de bani ci să-i plătescă lui suma de 18.000 de euro, sumă pe care i-o datora martorul., aceste negocieri continuându-se în perioada noiembrie-decembrie 2010.
Partea vătămată a formulat plângere pentru înșelăciune la data de 20.mai 2011 și a cerut suma de 30.000 de euro.
20. La data de 17.04.2012 partea Vărămată P. D. N. a formulat plângere împotriva inc. D. S. C. reclamând faptul că acesta, în înțelegere cu inculpatul A. N., l-a indus în eroare ca deoarece l-ar fi determinat să devină girant într-un contrat de împrumut, garanția fiind una reală - imobilul propietatea sa.
Totodată inculpații menționați l-ar fi determinat să cesioneze părțile sale sociale din . A. N..
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 24.200 de euro.
Din starea de fapt reținută, rezultă fără nici un dubiu că între inculpați nu a existat nici o înțelegere pentru a se constitui într-un grup infracțional organizat, inculpatul A. N. acordând, ulterior începerii execuției cartierului de case și blocuri și ulterior încheierii unui număr apreciabil de contracte, împrumuturi cu dobândă – a se vedea data actelor notariale -, contra unor garanții imobiliare, inculpatului D. S. C. când acesta a intrat, datorită unui administrări defectuoase a afacerii imobiliare începute, în imposibilitatea continuării și finalizării locuințelor contractate cu părțile civile iar inculpata D. L. R. nu a participat la negocierea contractelor de vânzare cumpărare și nu a discutat cu părțile civile cu privire la condițiile vânzării. Aceasta, în calitate de administrator la . SRL C., a achitat materiale de construcție folosite pentru edificarea imobilelor contractate.
Forma în care au fost achiziționate, revândute și folosite materiale de construcție de către inculpatul D. pentru construirea caselor ar putea constitui elementele infracțiunii de evaziune fiscală, iar cu privire la această infracțiune instanța nu este sesizată.
Nici una dintre părțile vătămate nu confirmă acuzația că inculpata D. L. R. ar fi participat la negocierea contractelor de vânzare cumpărare sau că ar fi purtat vreo discuție cu părțile la data întocmirii contractelor, înainte sau ulterior, majoritatea părților apelând la inculpat ca urmare a publicității făcute proiectului imobiliar.
Nu există dovezi certe care să ateste faptul că inculpatul D. S. C. ar fi ținut la curent pe inc. D. L. R. sau pe inculpatul A. N. cu schimbările juridice pe care le făcea el pentru terenurile și imobilele contractate și că aceste schimbări se fac fără știința persoanelor beneficiare.
În aceste condiții nu se poate prezuma, doar pe baza calității de soție, că inc. D. L. R. ar fi știut de existența contractelor sub semnătură privată încheiate deja de inc. D. S. C. cu părțile civile G. E., L. J. sau N. A. atunci când a semnat alături de soțul său, în calitate de coproprietar al terenului, contracte autentice de vânzare cumpărare cu alte persoane.
În același sens, de a ascunde în viitor realitate față de apropiați, se poate reține și existența unor procuri primite de inculpat pentru acte de dispoziție imobiliară, procuri pe care le-a folosit..
Din aceste considerente criticile privind netemeinicia condamnării aduse de inculpați pentru infracțiunile constituire unui grup infracțional organizat sunt întemeiate, deoarece argumentele ce au servit la condamnare, respectiv fie plata materialelor de construcție de inc. D. L. R., dovedesc contrariul și anume buna credință în derularea contractelor, fie împrumuturile bănești pe care le făcea inculpatul D. C. S. de la bănci și, când nu a mai putut lua credite, de la inculpatul A. N., aceștia dovedește intenția acestuia – într-o primă fază, așa cum s-a arătat - de a-și respecta obligațiile contractuale.
La fel de întemeiate sunt și criticile formulate de inc. A. N. și D. L. R. cu privire la vinovăția lor privind lipsa probelor referitoare la înșelarea părților civile reclamante, din înscrisurile depuse de inculpați și din relatările părților, ce se coroborează cu ale martorilor rezultând că doar o parte dintre cumpărători caselor s-au considerat prejudiciați și au înțeles să facă plângere penală.
Faptul că inc. A. N. a cumpărat de la inc. D. S. C. imobile pe care acesta le promisese la vânzare altor persoane, ca urmare a imposibilității ultimului inculpat de a restitui împrumuturi bănești către inculpatul A. N., nu are legătură cu inducerea în eroare a părților vătămate atât timp cât A. N. nu a fost parte la încheierea contractelor.
Nu există dovezi nici că inculpatul D. S. C. ar fi indus în eroare la momentul încheierii înțelegerilor contractuale pe părțile vătămate dar există însă dovezi certe – inclusiv recunoașterea inculpatului D. S. C. - că, ulterior, pe parcursul derulării contractului de construire, cu rea credință – pentru a amâna și, ulterior, pentru a împiedica declararea falimentului -, a modificat situația juridică a imobilelor promise – teren și construcție – fără să înștiințeze părțile contractante de aceste fapte esențiale în finalizarea vânzării, chiar și în situațiile în care părțile, ca urmare a unor informații despre aceste demersuri ale inculpatului, i-au cerut acestuia confirmarea sau infirmarea lor. Inculpatul a negat părților informațiile negative în mod sistematic și a refuzat nejustificat și în mod repetat să se prezinte la notar pentru încheierea actelor, deși unele dintre părți intraseră în posesia imobilelor.
Există astfel întrunit elementul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune, deoarece părților li s-au prezentat ca adevărate fapte mincinoase cu scopul de a obține pentru sine un folos material nemeritat – obținerea de împrumuturi cu garanții imobiliare pentru bunurile deja promise vânzării -, cu consecința producerii de pagube materiale acestora.
În drept, în stabilirea legii penale mai favorabile urmează să se aibă în vedere decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legii nr. 5 din codul penal ( legea nr. 286/2009), Decizia nr. 508/2014 a Curții Constituționale Decizia nr. 23/2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Decizia nr. 2/2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
În interpretarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, determinarea legii mai favorabile se face cu respectarea deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, potrivit criteriului aprecierii globale, prin compararea legilor penale succesive, urmând să fie aplicată acea dintre legi care, în ansamblul prevederilor sale, este mai blândă, fiind interzisă combinarea dispozițiilor mai favorabile din legi penale succesive.
Totodată dispozițiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale.
În concret, pentru determinarea legii mai favorabile, reținându-se și interpretarea din deciziile obligatorii menționate, urmează ca legile succesive trebuie să se compare sub aspectul condițiilor de incriminare a faptei (al conținutului infracțiunii), al condițiilor de tragere la răspundere penală, al sancțiunilor și al altor aspecte asupra cărora au survenit modificări (termenul de prescripție al răspunderii penale sau al executării pedepsei).
Mai rezultă astfel că pentru inculpați – potrivit limitelor de pedeapsă mai reduse și a condițiilor de încetare a procesului penal - le sunt mai favorabile dispozițiile codului penal actual și, pe cale de consecință, admițând apelurile inculpaților pentru aceste considerente și pentru cele ce se vor arăta, în baza art. 386 Cod Procedură Penală se va schimbă încadrarea juridică dată faptelor fiecărui inculpat, din infracțiunea prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap la art. 323 Cod Penal 1968, în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod Penal 1968 cu aplic. art. 5 Cod Penal și din infracțiunea prev de art. 215 alin.1, 3și 5 Cod Penal 1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal 1968, în 20 de fapte de înșelăciune prev. de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.
Rejudecând, în baza art. 396 alin. 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b teza II-a Cod Procedură Penală, combinat cu art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală fiecare dintre inculpații D. S. C., D. L. R. și A. N. va fi achitat pentru inf. prev de art. 367 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal deoarece nu există vinovăția sub forma intenției inculpaților în comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, atât timp cât actele lor materiale concrete nu au contribuit în mod direct la inducerea în eroare a părților, cu prilejul încheierii și derulării contractelor comerciale cu achitarea prețului în rate – care în unele situații nici nu s-a mai realizat nici în prezent deși părțile vătămate sunt în posesia locuințelor -, încheierea lor sub forma unei vânzări - cumpărării între persoane fizice având ca scop eludarea taxelor și impozitelor datorate statului.
În baza art. 396 alin. 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b teza II-a Cod Procedură Penală combinat cu art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală inculpata D. L. R. va fi achitată pentru 20 de infracțiuni prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, deoarece nu există vinovăția sub forma intenției inculpatei în comiterea infracțiunii de înșelăciune.
Atât timp cât inc. A. N. nu a cerut continuarea procesului penal, în baza art. 396 alin. 6 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. g Cod Procedură Penală și art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală combinat cu art. 244 alin. 3 cod penal cu aplic. art. 5 cod penal urmează să se dispună încetarea procesul penal față de inculpatul A. N. pentru inf. prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, fapte vizând părțile vătămate A. A. C. și A. S. F., G. E. C., N. O. A., B. C., B. N., B. E. și V. D. C., prin împăcarea părților, aceste părți încheind cu inculpatul în cursul judecării apelului acte autentice în care își exprimă dorința de a se împăca cu acest inculpat și de a stinge acțiunile civile.
Aceeași situație juridică există și pentru inculpatul D. S. C. - a intervenit împăcarea dintre inculpatul D. S. C. și vărțile vătămate N. O. A., G. E. C. și M. T. - încât în baza art. 396 alin 6 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. g Cod Procedură Penală și 17 alin. 2 Cod Procedură Penală combinat cu art. 244 alin. 3 cod penal cu aplic. art. 5 cod penal se va înceta procesul penal față de pentru inf. prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, între inculpat și pătțile vătămate nefinalizându-se vreo învoială pe latură civilă.
Pe de altă parte, reținându-se că nu inc. A. N. a indus în eroare pe părțile vătămate și nu a ajutat în acest sens pe inc. D. S., în baza art. 396 alin 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. c Cod Procedură Penală rap la art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală urmează să se dispună achitarea inculpatului A. N. pentru 14 infracțiuni prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, faptele având ca părți vătămate pe: A. A., L. C. A., M. T., S. Lucreția, P. C., P. M. E. – prin procurator P. C., D. A., T. A., V. I., G. A., N. A., P. M., Ș. M., R. E., C. P..
În baza art. 396 alin 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b Cod Procedură Penală rap la art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală se va dispune achitarea pe inculpatul A. N. și inculpatului D. S. C. și pentru infracțiunea prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, fapta având ca parte vătămată pe P. D. N., deoarece această parte - avocat la data momentului în care a girat cu un bun imobil proprietate personală împrumutul și prieten în acel moment cu inc. D. S. C. – a cunoscut condițiile împrumutului pentru care gira și a fost în măsură datorită pregătirii profesionale să anticipeze riscurile la care se supune în cazul neachitării împrumutului făcut de inc. D. S. C. - care se afla în lipsă de disponibilități bănești, fapt cunoscut de partea vătămată - de la inc. A. N.. De altfel înscrisurile, reprezentând hotărâri judecătorești - partea civilă a pierdut procesele civile intentate pentru anularea contractului de împrumut -, dovedesc că nu a existat nici o alterare a acordului de voință manifestat de partea civilă și nici o încălcare a termenilor împrumutului.
Girarea este tocmai acordul prin care girantul este responsabil pentru datorie dacă persoana care a luat împrumutul nu poate plăti ratele de rambursare
Aceleași premise sunt și în cazul vinderii părților sociale de către partea civilă menționată.
Existând insă dovedită vinovăția inculpatului D. S. C. în baza art. 396 alin. 2 Cod Procedură Penală, se va dispune condamnarea pentru 16 infracțiuni prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal a acestui inculpat, la pedeapsa de câte 6 (șase) luni închisoare pentru fiecare din cele 16 fapte, privind pe părțile vătămate: B. C., V. D. C., B. E., B. N., C. P., R. E., Ș. M., P. M., N. A., G. A., V. I., T. A., D. A., P. C., S. Lucreția, L. C. A., A. A., A. A. C. și A. S. F..
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului D. S. C., conform art. 74 alin. 1 lit. a, c, d, e, f și g și alin. 2 cod penal urmează să se țină seama de numărul mare al faptelor și de valoarea prejudiciilor create fiecărei părți, de împrejurările care au determinat pe inculpat să comită faptele și de scopul real urmărit dar și de lipsa antecedentelor penale, de poziția cooperantă și de asumare a vinovăției sale dar și de eforturile depuse pentru înlăturarea și diminuarea consecințelor infracțiunii, eforturi soldate cu împăcarea sa cu trei dintre victime.
Pe latură civilă, ca o consecință a achitării inculpatului A. N. și a încheierii de tranzacții civile în situația părților civile pentru care s-a încetat procesul penal ca urmare a împăcării, în baza art. 397 alin. 3 cod proc. penală, se va înlătura sechestrul asigurator instituit prin ordonanța DIICOT C. din 17.04.2012, privind imobilele ce aparține inculpatului A. N., respectiv asupra imobilului situat în .-7, tarlaua 33, ., înscris în cărțile funciare ale comunei Malu M. nr. 4301 și 4302, cu numere cadastrale provizorii 1439/5 și 1439/6 (bun comun cu numita A. M.) și asupra imobilului situat în C., . (fostă ., . înscris în cartea funciară a localității C. sub numerele_ și 6303, cu numere cadastrale provizorii_/2/2 și_/2/1.
Cu privire la apelul părților civile P. M. E. și P. C. – prin procurator P. C. urmează să se constate că acestea au dovedit prin înscrisuri că au achitat efectiv inc. D. S. C. suma de 29.100 de euro și nu cum greșit a reținut instanța de fond suma de 28.600 de euro,
Pe cale de consecință se vor majora despăgubirile acordate părților civile -, de la 28.600 euro, echivalent în lei la data plății, la 29.100 euro – echivalent în lei la data plății integrale și va fi obligat inculpatul D. S. C. la plata acestei despăgubiri către părțile civile.
Nu se pot acorda restul despăgubirilor materiale și daunele morale cerute deoarece părțile vătămate au adus în stare de folosință imobilul potrivit voinței proprii, imobilul a fost preluat de părți la valoarea plătită iar inculpatul nu poate fi obligat la mai mult decât a primit.
Daunele morale în sumă de 1000 de euro nu sunt dovedite în condițiile în care părțile folosesc de mai mulți ani imobilul cumpărat.
Apelul inculpaților dar și al părților civile N. O. A., M. T. și al părții civile G. E. C. este fondat având în vedere că aceste părți s-au împăcat cu inculpații A. N. și D. S. C. și potrivit art. 25 alin. 5 cod proc penală, pronunțându-se asupra laturii civile, instanța este obligată să o lase nesoluționată, lipsind temeiul pentru stabilirea vreunei răspunderi, potrivit dispozițiilor arătate.
Cu privire la apelul părții civile P. D. N. acesta este nefondat deoarece inculpații nu au fost găsiți vinovați de comiterea unei fapte penale, fiindcă, prin contract, așa cum s-a arătat, partea civilă girant s-a angajează să plătească creditorului împrumutul, dacă debitorul nu face plățile necesare. Din acest motiv nu există temei de fapt ori de drept nici pentru ca instanța, în baza art. 25 cod prc. penală să dispună restabilirea situației anterioare și nici anularea contractului de împrumut.
Privitor la apelul părții civile D. A., se reține că la data de 21.06.2011 această parte și-a înstrăinat drepturile litigioase pe care le avea cu inculpatul D. C. S. în favoarea numitului D. C., conform contractului de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase încheiat în formă autentica sub nr. 1171/21.06.2011 de BNP D. F..
Din acest motiv urmează a respinge acțiunea civilă, cu o altă motivare decât cea a instanței de fond, reținându-se lipsa calității procesuale active a părții civile care anterior emiterii rechizitoriului și constituirii ca parte civilă în procesul penal și-a înstrăinat dreptul, ea fiind despăgubită în mod direct prin suma de bani primită ca preț, de la cumpărătorul dreptului litigios.
De altfel, acest cumpărător dreptului litigios avea obligația, potrivit art 39 alin. 2 din codul de procedură civilă, să intervină în prezenta cauză.
Cu privire la apelul părții civile T. A., Curtea constată că acesta nu este fondat deoarece, între inculpatul D. L. R. și partea civilă nu a existat nici o promisiune sau convenție de vânzare sau tratative pentru realizarea vânzării cumpărării vreunui bun iar atât timp cât în sarcina acestui inculpat nu s-a reținut vreo vinovăție și participare la faptă, nu se poate reține nici solidaritatea reparării prejudiciului produs de celălalt inculpat, respectiv de inculpatul D. S. Cistinel, doar pe existența comunității de bunuri între soți, cât timp răspunderea civilă delictuală este o răspundere personală - art. 1349 și art. 1357 cod civil.
În același timp nu se pot acorda restul despăgubirilor materiale cerute deoarece partea civilă a adus în stare de folosință imobilul potrivit voinței proprii, imobilul a fost preluat la valoarea plătită efectiv - neexistând dovezi contrare cu privire la valoare imobilului în momentul preluării lui - iar inculpatul nu poate fi obligat la mai mult decât a primit, în cazul producerii unui prejudiciu prin fapta proprie – art. 1349 alin. 1 și 2 cod civil și art. 1357 cod civil.
Partea are însă deschisă calea stabilirii unei răspunderi civile contractuale la instanța civilă.
Cu privire la apelul părții civile S. Lucreția, se va reține că acesta este nefondat deoarece parea a fost depăbubită cu suma efectiv plătită inculpatului D. S. C., respectiv. 210.000 de lei, contravaloarea lucrărilor ulterioare, făcute pe cheltuiala părții civile într-un imobil pe care aceasta îl folosește, neputând a fi pretinse de la inculpat pe calea unei răspunderi civile delictuale.
Nu este întemeiată nici critica greșitei instituiri a dreptului de retenție, deoarece acest drept se instituie asupra unui bun care este în posesia părții și nu în posesia altei persoane, partea nefăcând dovada indubitabilă, în lipsa unei expertize topografice, că înscrierile cadastrale reținute de instanța de fond nu sunt corecte.
Cu privire la apelul părții civile M. O. prin P. M. se reține că acesta este în termen deoarece nu există dovada comunicării sentinței către această parte.
Criticile formulate nu sunt fondate și vor fi respinse ca atare deoarece așa cum s-a mai arătat și în cazul altor părți civile inculpatul găsit vinovat de comiterea infracțiunii de înșelăciune nu poate fi obligat să răspundă pe latură civilă decât în măsura faptei sale ilicite și doar în raport de prejudiciul produs, pretinderea de la acesta a unei sume de bani mai mare decât cea primită efectiv, atât timp cât partea a folosit banii pretinși în prezent de la inculpat pentru finalizarea imobilului pe care il și folosește, este nelegală, neavând temei în răspunderea civilă delictuală..
De asemenea, atât timp cât partea civilă a înțeles să participe în calitate de intervenient într-o cauză civilă – dosar nr._/215/2012 al Judecătoriei C. și nr._/_, cauză în care s-a pronunțat deja o hotărâre -, ea nu mai poate părăsi instanța civilă, potrivit art. 27 alin. 4 teza finală cod proc. penală, pentru a cere anularea contractului de vânzare cumpărare și cel de donație dintre inc. D. S. C. și familia A..
În cadrul procesului penal, potrivit art. 25 alin. alin. 2 cod proc. penală, restituirea lucrului se face către partea civilă doar când este posibil, ori această restituire, datorită situației juridice a terenurilor – casă și construcție – nu mai este posibilă.
Cu motivarea arătată, în baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b cod procedură penală se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile S. LUCREȚIA, D. A., T. A., P. M. pentru M. O. și P. D. N. și în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a cod proc.. penală se vor admite apelurile inculpatului D. S. C., inculpatei D. L. R. și inculpatului A. N. și ale părților civile M. T., P. C. și P. M. E. - prin procurator P. C., N. O. A. și G. E. C., se va desființa sentința și rejudecând se va proceda conform celor reținute în considerente.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 1 pct. 1, alin. 2 și 3 cod proc. penală
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile inculpatului D. S. C., inculpatei D. L. R. și inculpatului A. N. și ale părților civile M. T., P. C. și P. M. E. - prin procurator P. C., N. O. A. și G. E. C., declarate împotriva sentinței penale nr.189 din data de 24 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile S. LUCREȚIA, D. A., T. A., P. M. pentru M. O. și P. D. N., împotriva sentinței penale nr. 189 din data de 24 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Desființează sentința, pe latură penală și civilă.
Repune în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpaților D. S. C., D. L. R. și A. N..
1. În baza art. 386 Cod Procedură Penală;
Schimbă încadrarea juridică dată faptelor fiecărui inculpat, din infracțiunea prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap la art. 323 Cod Penal 1968, în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod Penal 1968 cu aplic. art. 5 Cod Penal și din infracțiunea prev de art. 215 alin.1, 3și 5 Cod Penal 1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal 1968, în 20 de fapte de înșelăciune prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.
2. În baza art. 396 alin. 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b teza II-a Cod Procedură Penală, combinat cu art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală;
Achită pe fiecare dintre inculpații D. S. C., D. L. R. și A. N. pentru inf. prev de art. 367 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.
3. În baza art. 396 alin. 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b teza II-a Cod Procedură Penală combinat cu art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală;
Achită pe inculpata D. L. R. pentru 20 de infracțiuni prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.
4. În baza art. 396 alin 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. c Cod Procedură Penală rap la art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală;
Achită pe inculpatul A. N. pentru 14 de infracțiuni prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, pentru faptele având ca părți vătămate pe: A. A., L. C. A., M. T., S. Lucreția, P. C., P. M. E. – prin procurator P. C., D. A., T. A., V. I., G. A., N. A., P. M., Ș. M., R. E., C. P..
5. În baza art. 396 alin 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b Cod Procedură Penală rap la art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală
Achită pe inculpatul A. N. pentru infracțiunea prev de art. 244 alin.1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, pentru faptele având ca parte vătămată pe P. D. N..
6. În baza art. 396 alin. 6 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. g Cod Procedură Penală și art. 17 alin. 2 Cod Procedură Penală combinat cu art. 244 alin. 3 cod penal cu aplic. art. 5 cod penal;
Încetează procesul penal față de inculpatul A. N. pentru inf. prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, fapte vizând părțile vătămate A. A. C. și A. S. F., G. E. C., N. O. A., B. C., B. N., B. E. și V. D. C., prin împăcarea părților.
7. În baza art. 396 alin 6 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. g Cod Procedură Penală și 17 alin. 2 Cod Procedură Penală combinat cu art. 244 alin. 3 cod penal cu aplic. art. 5 cod penal;
Încetează procesul penal față de inculpatul D. S. C. pentru inf. prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, fapte privind pe părțile vătămate N. O. A., G. E. C. și M. T., prin împăcarea părților.
8. În baza art. 396 alin. 5 Cod Procedură Penală și art. 16 alin. 1 lit. b teza II-a Cod Procedură Penală și 17 alin. 2 Cod Procedură Penală;
Achită pe inculpatul D. S. C. pentru inf. prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, faptă privind pe partea vătămată P. D. N..
9. În baza art. 396 alin. 2 Cod Procedură Penală;
Condamnă pe inculpatul D. S. C. pentru 16 infracțiuni prev de art. 244 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, la pedeapsa de câte 6 (șase) luni închisoare pentru fiecare din cele 16 fapte, privind pe părțile vătămate: B. C., V. D. C., B. E., B. N., C. P., R. E., Ș. M., P. M., N. A., G. A., V. I., T. A., D. A., P. C., S. Lucreția, L. C. A., A. A., A. A. C. și A. S. F..
În baza art. 38 rap la art. 39 alin. 1 lit. b Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal;
Inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte 15 (cincisprezece) pedepse de 6 (șase) luni închisoare stabilite, respectiv: 2 ani și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul D. S. C. să execute în total 3 (trei) ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prev de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, pe o durată de 3 (trei) ani, ca pedeapsă complementară.
Totodată, interzice aceluiași inculpat drepturile prev de art. 65 Cod Penal combinat cu art. 66 alin.1 lit. a, b și g Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal, ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei închisorii.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv de la 02.11.2011, la 12.06.2013.
Lasă nesoluționată acțiunea civilă alăturată acțiunii penale de către partea civilă M. T., N. O. A. și G. E. C. față de inculpatul D. S. C.
Lasă nesoluționată acțiunea civilă alăturată acțiunii penale de către partea civilă A. A. C. și A. S. F., G. E. C., N. O. A., V. D. C., B. E. și B. N., față de inculpatul A. N..
Majorează despăgubirile acordate părților civile P. E. și P. C. – prin procurator P. C. -, de la 28.600 euro, echivalent în lei la data plății, la 29.100 euro – echivalent în lei la data plății integrale, și obligă pe inculpatul D. S. C. la plata acestei despăgubiri către părțile civile.
Înlătură sechestrul asigurator instituit prin ordonanța DIICOT C. din 17.04.2012, privind imobilele ce aparține inculpatului A. N., respectiv asupra imobilului situat în comuna Malu M., .-7, tarlaua 33, ., înscris în cărțile funciare ale comunei Malu M. nr. 4301 și 4302, cu numere cadastrale provizorii 1439/5 și 1439/6 (bun comun cu numita A. M.) și asupra imobilului situat în C., . (fostă ., . înscris în cartea funciară a localității C. sub numerele_ și 6303, cu numere cadastrale provizorii_/2/2 și_/2/1.
Obligă pe inculpatul D. S. C. la câte 1.100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, redus proporțional, către Baroul D., care va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, prin Curtea de Apel C., și pe inculpatul A. N. la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă părțile vătămate M. T., A. A. C. și A. S. F., G. E. C., N. O. A., V. D. C., B. E. și B. N., B. C., fiecare, la plata a câte 180 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă apelantele - părți civile S. Lucreția, D. A., T. A., P. M. pentru M. O. și P. D. N. la câte 120 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Menține restul dispozițiilor sentinței, care nu sunt contrare deciziei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 M. 2015.
Președinte, Judecător,
D. F. L. B.
Grefier,
M. V.
Red. Jud. D. F.
Jud. fond: D. G. G.
Dact. 2 ex./A.T. /F.D - 27.07. 2015
| ← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 416/2015. Curtea de Apel... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... → |
|---|
