Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 359/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 359/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 1258/54/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIE PENALĂ Nr. 359/2015

Ședința publică de la 16 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. C. G. – JUDECĂTOR

JUDECĂTOR - A. M. S.

Grefier - F. U.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C.

…………………..

Pe rol, soluționarea apelurilor promovate de inculpatul L. D., persoana juridică inculpată O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI” din România și de părțile civile B. A. M., C. F., PINȚĂ D., P. M. și A. ANIȘOARA, împotriva sentinței penale nr. 1551 din 10 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tîrgu J., în dosarul nr._/318/2012.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul - inculpat L. D. asistat de avocat ales N. N.; avocat desemnat din oficiu B. I. reprezentând apelanta - persoană juridică inculpată O.N.G. Asociația " Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției” din România (Săcelu, .); intimatul – parte civilă C. Ghe. C., lipsind: apelanții - părții civile B. A. M., C. F., Pință D., A. Anișoara, Pință M. ; intimații - părți civile Beteș T., C. N., C. I., C. P., C. M., C. S., C. C. V., D. M., G. S., G. V., G. I., G. D., G. A I., H. A., K. I., M. A., N. M., O. G., P. I., P. I., Pușerea G., R. C., R. H. I., S. V., S. V., Ș. E. V., Ș. C., T. M. (personal, în calitatea sa de intimată parte civilă, cât și ca reprezentant al intimatului parte civilă T. A. – decedat), Ț. V., U. A., V. C., R. H. E., I. N., Ș. D., M. G., P. G., P. I. (în calitate de procurator al intimatului parte civilă P. P.) și T. V..

Procedura de citare legal îndeplinită

S-a făcut referatul oral al cauzei, apărătorul inculpatului a depus la dosar – prin Serviciul Registratură – motive de apel, după care, intimatul – parte civilă C. Ghe. C. a depus la dosar concluzii.

În conformitate cu prevederile art. 420 alin. 5 Cod procedură penală, Curtea a pus în discuția părților necesitatea readministrării unor probe constând în audierea părților vătămate și a martorilor din acte, în vederea respectării dreptului inculpatului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat în art. 6 din C.E.D.O.

Avocat N. N., având cuvântul pentru apelantul - inculpat L. D., a arătat că, în principiu, este necesară reaudierea tuturor persoanelor vătămate din cauză și confruntarea acestora cu inculpatul, întrucât nu s-a stabilit în concret, pentru fiecare parte, activitățile desfășurate de O.N.G. și de inculpat, precum și administrarea unei noi expertize contabile care să analizeze și documentele depuse de inculpat în justificarea cheltuielilor deductibile, solicitare respinsă în mod nefondat de prima instanță; totodată, s-a arătat că inculpatului i-a fost grav încălcat dreptul la apărare, deoarece la cercetarea judecătorească în primă instanță a participat un judecător incompatibil, acesta soluționând anterior o plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată de parchet, astfel că această cauză de nulitate nu poate fi acoperită prin readministrarea probelor în etapa procesuală a apelului.

Având cuvântul, reprezentantul parchetului a arătat că excepția invocată de apelantul – inculpat referitoare la încălcarea normelor privitoare la compunerea completului de judecată constituie o cauză de nulitate absolută ce atrage desființarea sentinței, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță de fond; în acest context, s-a solicitat acordarea cuvântului în cadrul dezbaterilor privitor la această critică de nelegalitate.

Avocat B. I., pentru apelanta - persoană juridică inculpată O.N.G. Asociația " Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției” din România, a arătat că achiesează la critica de nelegalitate formulată de apelantul inculpat L. D..

Avocat N. N., având cuvântul pentru apelantul - inculpat L. D., a solicitat admiterea apelului promovat, desființarea sentinațâei și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, întrucât cea mai mare parte a cercetării judecătorești s-a realizat de către un judecător incompatibil; s-a motivat că sentința apelată este nelegală și, sub aspectul încălcării dreptului la apărare a inculpatului în faza urmăririi penale, deoarece inculpatul cât și învinuita F. E. au fost asistați de același apărător, cei doi având declarații contradictorii, astfel că apărătorul era într-o situație de incompatibilitate; similar, s-a arătat că sentința este nelegală și în ceea ce privește sesizarea instanței în legătură cu persoanele vătămate ale căror plângeri au fost soluționate de către procuror prin ordonanțe de netrimitere în judecată, astfel fiind încălcată autoritatea de lucru judecat, precum și că, pe parcursul judecății în primă instanță, au fost introduse în cauză și alte părți vătămate cu privire la care inculpatul nu a fost încunoștiințat de învinuire și nu i s-a asigurat dreptul la apărare; au fost invocate și critici asupra lipsei de temeinicie a probelor administrate, sub aspectul respingerii cererii de nouă expertiză contabilă formulată de inculpat precum și a solicitării de audiere a denunțătorului C. S. și a martorului B. C., arătându-se că nu s-a probat presupusa activitate infracțională a inculpatului în afara oricărui dubiu, astfel că se impune achitarea acestuia.

Avocat B. I., pentru apelanta - persoană juridică inculpată O.N.G. Asociația " Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției” din România, a arătat că achiesează la criticile de nelegalitate și netemeinicie susținute de inculpatul L. D., solicitând desființarea sentinței cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță de fond.

Asupra apelurilor declarate de părților civile, inculpații, prin apărători, aui lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul asupra apelurilor inculpaților, a formulat concluzii de admitere, de desființare a sentinței apelate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, arătând că este incident art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, întrucât cercetarea judecătorească până la termenul din 05.03.2014 s-a realizat de către un judecător devenit incompatibil prin . noului Cod procedură penală, în acest interval fiind administrate majoritatea probelor reținute în motivarea soluției de condamnare, fără ca, ulterior, judecătorul în fața căruia au avut loc dezbaterile și a pronunțat soluția de condamnare să administreze nemijlocit aceste probe.

În ceea ce privește apelurile declarate de părțile civile C. F., Pință D., P. M. Și A. Anișoara, precum și a petentei B. A. M., s-au formulat concluzii de admitere, întrucât soluția de trimitere a cauzei pentru rejudecare profită tuturor părților din dosar.

Intimatul – parte civilă C. Ghe. C., lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.

Apelantul - inculpat L. D., în ultimul cuvânt, arată că își însușește criticile dezvoltate de apărătorul său, că solicită rejudecarea cauzei deoarece nu a comis infracțiunile de care este acuzat, că a contestat probele administrate la urmărirea penală și a solicită efectuarea unei noi expertize contabile care să-i analizeze înscrisurile depuse în apărare.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA:

Asupra apelurilor de față;

Reține că, prin sentința penală nr. 1551 din 10 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tîrgu J., în dosarul nr._/318/2012, în temeiul art. 215 alin. 1 și alin.2 C.p. din 1969 ,cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. din 1969, totul cu referire la art. 5 NCP, a fost condamnat inculpatul L. D. (fiul lui A. și V., născut la data de 17.09.1963, în ., cu domiciliul în . nr.73, jud. Gorj, CNP_) la pedeapsa închisorii de 6 ani; în temeiul art. art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 Rep. raportat la art.281 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. din 1969, totul cu referire la art. 5 NCP, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an, conform art. 33-34 C.p. din 1969 cu referire la art.5 NCP, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, respectiv în pedeapsa de 6 ani închisoare, acesta urmând să execute 6 ani închisoare, iar în temeiul art.12 din Legea 187/2012 raportat la art. 71 C.p. din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin1 lit. a teza a II a și lit.b C.p.din 1969, pe durata executării pedepsei principale și, în temeiul art. 399 C.p.p., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 5.02.2014, până la soluționarea definitivă a cauzei; s-a dedus perioada în care inculpatul L. D. a fost reținut și arestat preventiv, respectiv de la data de 7.09.2012, la 4.07.2013.

În temeiul art. 215 alin. 1 și alin.2 C.p. din 1969 ,cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, art. 71 indice 1 C.p. din 1969, totul cu referire la art. 5 NCP, a fost condamnată inculpata Asociația ,,Forța Națională de Luptă împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției din România, (CUI_, cu sediul în comuna Săcelu, ., jud. Gorj) la pedeapsa de amenzii de 30.000 lei; în temeiul art. 71 indice 2 C.p. din 1969, s-a aplicat aceleiași inculpate pedeapsa complementară a dizolvării.

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă I. N. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte a sumei de 1650 lei, cu dobânda legală de la data la care s-a efectuat plata și până la data achitării efective; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. P. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 1685 lei, cu dobânda legală aferentă de la data la care s-au plătit sumele și până la data achitării efective; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Betej T. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 1580 lei, cu dobânda legală aferentă de la data la care s-a efectuat, plata până la data achitării efective; î temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. Anișoara și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 255 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. M. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 4655 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă K. I. și au fost obligați inculpații în solidar plata către această parte civilă a sumei de 8900 lei.

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a respins acțiunea civilă exercitată de Pință M..

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă P. P. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 3250 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă V. C. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 3350 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. I. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 4314 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ș. E.-V. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 800 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. I. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de_ lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. I. și au fost obligași inculpații, în solidar. la plata către aceasta a sumei de 9770 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă O. G. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 750 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. S. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 6895 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. A. și au fost obligați inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 1300 lei, cu dobânda legală aferentă de la data la care a fost încasată suma și până la data plății efective; În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. M. și au fost obligați obligă inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 1950 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă H. A. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 3555 lei, cu dobânda legală aferentă de la data la care a fost încasată suma și până la data plății efective; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. D. și au fost obligați inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 3000 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. V. și au fost obligați inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 700 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă P. I. și au fost obligați inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 2650 lei, cu dobânda legală aferentă de la data la care a fost încasată suma și până la data plății efective; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Șișiu D. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către această parte civilă a sumei de 7502 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. V. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 3910 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. V. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 2000 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă R. H. I. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 4140 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. V. C. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 3.300 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ț. V. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 4800 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. N. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7.341 lei. cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă N. M. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 1.486,7 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. Gheorgița și aui fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 3177,2 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă P. G. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 6.305 lei. cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. G. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 4.200 lei; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Pușerea G. și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 2105 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă U. A. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 400 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. C. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 355 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă T. A. și a fost obligat inculpatul la plata către moștenitorii acestuia a sumei de 1350 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a respins acțiunea civilă exercitată de C. F.; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă R. C. și au fost obligați inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 20 lei, cu titlu de daune materiale; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă T. I. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7.200 lei. cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a respins acțiune civilă exercitată de partea civilă Ț. V.; în temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă R. H. E. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 1.850 lei. cu titlu de daune materiale.

S-a dispus confiscarea sumei de 2.000 lei. ce a fost indisponibilizată; în temeiul art.274 alin1 C.p., a fost obligat inculpatul L. D. la plata sumei de 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului; s-a admis cererea apărătorului din oficiu și s-a dispus majorarea onorariului de la suma de 200 lei, la suma de 600 lei; în temeiul art. 274 alin 1 teza a II a C.p.p., onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 600 lei - ce s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției -, a rămas în sarcina statului; onorariul mandatarului–practician în insolvență, în cuantum de 200 lei, a rămas în sarcina statului; în temeiul art. 276 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă R. H. I. a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare; în temeiul art. 276 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă G. D. a sumei de 300, cu titlu de cheltuieli judiciare; în temeiul art. 276 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Ț. V. a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare; în temeiul art. 276 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Gușită I. a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a dispus comunicarea, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, organelor prev. de art. 495 alin, 6 C.p.p. în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare; s-a dispus comunicarea, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, organelor prev. de art. 498 C.p.p.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1877/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. D., pentru săvârșirea infracțiunilor art. 215 alin 1 și 2 C.pen. și art. 26 alin 1 din L.51/1995 rap la art 281 C.pen. totul cu aplic art. 41 alin 2 C.pen și art 33 lit a C.pen., constând în aceea că, în anul 2010, inculpatul a înființat Organizația nonguvernamentală „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, având calitatea de președinte, după ce în prealabil activase într-o altă organizație, de același gen, împreună cu alte persoane.

Fraitoru E., R. M. și N. D.-D. au îndeplinit funcția de inspectori în cadrul acestei organizații, Fraitoru E. ocupându-se și de activitatea de secretariat în cadrul acesteia.

Încă de la început s-a constatat intenția inculpatului de a induce în eroare diferite persoane fără cunoștințe juridice, prin aceea că a inserat în denumirea organizației termenul ,,anticorupție”, încercând să provoace o confuzie între această organizație nonguvernamentală și Departamentul Național Anticorupție. De altfel cuvântul ,,anticorupție” se regăsește (ieșind în evidență față de celelalte cuvinte) atât pe antetul documentelor emise, pe legitimațiile așa-zișilor ,,inspectori anticorupție”, cât și pe clădirea unde își are sediul organizația și pe ușa de la birou.

Inculpatul L. D. este cunoscut cu multiple condamnări la pedeapse cu a închisoare pentru infracțiuni de: furt calificat, trafic de influență, înșelăciune și infracțiuni la regimul circulației rutiere, începându-și activitatea infracțională încă din anul 1989, inițial cu infracțiuni de furt calificat, iar începând cu anul 1998 a suferit cinci condamnări definitive pentru infracțiuni de trafic de influență și înșelăciune, ultima din aceasta fiind cea de 7 ani și 6 luni pentru art. 257 al. 1 C.p. cu aplic. art. 37 lit. a, b, art. 215 alin. 1, 2, art. 41 alin. 2 și art. 61 din C.p. prin sentința penală 279/01.10.2002 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 518/12.11.2003 a Curții de Apel C..

Astfel, s-a reținut că inculpatul L. D. este recidivist postexecutoriu pentru fapte de același gen, situație care îl face incompatibil cu activitatea de avocatură, cu atât mai mult cu cât acesta nu este licențiat în drept.

Analizând ansamblul materialului probator, instanța de fond a constatat în fapt următoarele:

Prin încheierea din data de 11.02.1010 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, s-a dispus înscrierea Asociației „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” în registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la Judecătoria Novaci. În cadrul asociației, inculpatul a îndeplinit funcția de președinte, iar F. E., R. M. și N. D.-D. funcția de inspectori, F. E. desfășurând și activitatea de secretariat.

Numiții Fraitoru E., R. M. și N. D.-D. procedau la identificarea diferitelor persoane care se considerau nedreptățite de soluțiile pronunțate de organele judiciare, în special persoane vulnerabile cu o pregătire juridică medie sau sub medie, persoanele respective fiind găsite în proximitatea sau chiar în sediile instanțelor de judecată.

Persoanele respective erau invitate la sediul asociației, inculpatul purtând discuții cu acestea în sensul asigurării unor soluționări favorabile ale cauzelor acestora, inducându-le astfel în eroare.

Inculpatul L. D. solicita acestora să semneze o adeziune și elibera chitanțe pentru sumele de bani primite, aceste sume variind în funcție de posibilitățile materiale ale persoanelor vătămate, creând în acest fel aparența desfășurării unei activități legale, sumele de bani astfel primite fiind folosite de inculpat în interes personal, astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză.

Inculpatul a efectuat astfel de acte prin intermediul Asociației „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, în vederea atragerii persoanelor vătămate utilizând cuvântul ,,anticorupție” (ieșind în evidență față de celelalte cuvinte) atât pe antetul documentelor emise, pe legitimațiile așa-zișilor ,,inspectori anticorupție”, cât și pe clădirea unde își are sediul organizația și pe ușa de la birou.

Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, valoarea totală a sumelor de bani încasate de către O. „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, în perioada 01.04.2010 – 07.09.2012 a fost de 439.194,50 lei, iar valoarea totală a cheltuielilor în aceeași perioadă a fost de 430.526,82 lei. S-a stabilit că din aceste cheltuieli, suma de 389.605,92 lei (din care 17.196,96 lei cheltuieli privind alimentele, 122.504,78 lei cheltuieli cu combustibilul auto, 19.837,04 lei cheltuieli cu piesele de schimb auto, 25.055,61 lei cheltuieli cu înmatricularea și asigurarea autoturismului proprietate personală a inculpatului L. D. și 205.011,50 lei cheltuieli cu donațiile către președintele și membrii organizației) nu se justifică din punct de vedere legal, aceste cheltuieli nefiind supuse și cu atât mai mult aprobate de către Adunarea Generală a organizației, Adunarea Generală fiind organul de conducere la organizației, consiliul director neavând atribuții de aprobare a cheltuielilor, ci doar de punere în aplicare a hotărârilor Adunării Generale.

Procedând în acest mod, inculpatul a indus în eroare mai multe persoane cauzându-le prejudicii astfel: I. N. - 1750 lei, C. P. -1735 lei, Betej T. – 1580 lei, A. Anișoara -255 lei, C. M. -4655 lei, K. I. -9050 lei, P. P. - 4700 lei, V. C. - 3350 lei, C. I. - 4314 lei, Ș. E.-V. - 900 lei, G. I. -_ lei, G. I. -_ lei, O. G. - 750 lei, G. S. - 6895 lei, M. A. - 2360 lei, D. M. - 1950 lei, H. A. - 3555 lei, G. D. - 3000 lei, G. V. - 700 lei, P. I. -2655 lei, Șișiu D. - 7502 lei, S. V. - 3910 lei, S. V. - 2000 lei, R. H. I. - 4140 lei, C. V. C. - 3300 lei, Ț. V. - 4800 lei, C. N. - 7341 lei, N. M. - 1486,7 lei, M. Gheorgița - 4290 lei, P. G. - 6305 lei,L. G. - 4300 lei, Pușerea G. - 2105 lei, U. A. - 400 lei, C. C. - 355 lei, T. A. - 1650 lei, R. C. - 20 lei, T. I. - 7900 lei, R. H. E. - 3700 lei, astfel cum a rezultat din raportul de expertiză contabilă, avându-se în vedere și chitanțele depuse la dosar.

La stabilirea situației de fapt, instanța de fond a avut în vedere coroborarea declarațiilor martorei F. E. și R. M. cu procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice, precum și cu cele relatate de persoanele vătămate.

Instanța de fond a apreciat că situația de fapt expusă anterior a fost confirmată și de cele constate ca urmare a efectuării activității de prindere în flagrant a inculpatului, în momentul în care C. S. i-a înmânat acestuia suma de 800 lei, compusă din bancnote marcate anterior cu cerneală fluorescentă cu inscripția ,,flagrant”, sumă care fusese solicitată lui C. S. de inculpat și de Fraitoru E., inducându-l în eroare că va scăpa nepedepsit sau cel mult va primi o pedeapsă cu suspendarea executării și îi va rezolva și problema sechestrului asigurător ce fusese instituit de către procuror. Sub acest aspect, instanța de fond a avut în vedere și declarațiile martorilor C. G.-M., C. M.-D., C. I.-M. și B. C..

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă, în ansamblul său, aplicabilă inculpaților, este Codul penal de la 1969, așa încât, a constatat că faptele inculpatului L. D. (care, în perioada 2010-2012, în calitatea de președinte al Asociației „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” a indus în eroare mai multe persoane vătămate cu privire la posibilitatea sa de a-i reprezenta în fața organelor statului, acordând și consultații juridice, creându-le totodată convingerea că litigiile acestora vor fi soluționate în mod favorabil, pretinzând și primind în acest scop diferite sume de bani) întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin.1 și 2 din C.p. din 1969 și art. 26 alin1 din Legea 51/1995 rap. la art. 281 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 33 lit.a C.p.

Totodată, s-a constatat că fapta Asociației „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” (care, prin președintele acesteia, inculpatul L. D., în perioada 2010-2012 a indus în eroare mai multe persoane cu privire la faptul că litigiile acestora vor fi soluționate în mod favorabil, pretinzând și primind în acest scop diferite sume de bani) întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 și 2 din C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969.

La alegerea pedepselor precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța de fond, conform art. 72 C.p. de la 1969, a avut în vedere criteriile generale de individualizare, și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente periculos, valoarea prejudiciului cauzat, starea de recidivă.

Astfel, s-a apreciat de prima instanță că o pedeapsă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. art. 215 alin. 1 și alin.2 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, și o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 26 alin. 1 din Legea 51/1995 Rep. raportat la art.281 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, vor corespunde scopului preventiv și educativ al pedepsei.

În temeiul art 12 din Legea 187/2012 raportat la art. 71 C.p. din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin1 lit. a teza a II a și lit.b C.p.din 1969, pe durata executării pedepsei principale.

Referitor la inculpata Asociația Forța Națională de Luptă împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției din România, instanța de fond, conform art. 72 C.p. de la 1969, a avut în vedere dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente periculos, valoarea prejudiciului cauzat, apreciind astfel că o pedeapsă cu amendă în cuantum de 30.000 lei, va fi corespunzătoare scopului pedepsei.

De asemenea, apreciind că sunt îndeplinite condițiile în speță prevăzute de art. 712 C.p. din 1969, în sensul că persoana juridică a fost constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni și, în temeiul art. 71 indice 2 C.p. din 1969, s-a aplicat inculpatei Asociația Forța Națională de Luptă împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției din România pedeapsa complementară a dizolvării.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că, în speță, s-au constituit părți civile numiții: I. N., C. P., Betej T., A. Anișoara, C. M., K. I., Pință M., P. P., V. C., C. I., Ș. E.-V., G. I., G. I., O. G., G. S., M. A., D. M., H. A., G. D., G. V., P. I., Șișiu D., S. V., S. V., R. H. I., C. V. C., Ț. V., C. N., N. M., M. Gheorgița, P. G., L. G., Pușerea G., U. A., C. C.,T. A., C. F., R. C., Ț. V., R.- H. E. și, față de aspectele concrete reținute cu privire la latura penală a cauzei, dispozițiile art. 1357 C.civ, precum și înscrisurile depuse la dosar și sumele cu care cei menționați anterior s-au constituit părți civile, a apreciat că nu s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu moral; totodată, referitor la acțiunile civile exercitate de părțile civile Pință M. și C. F., prima instanță a constatat că acestea nu figurează pe chitanțele depuse la dosar.

În consecință, în cauză s-au constatat incidente prevederile art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., cu consecința admiterii acțiunilor civile exercitate de părțile civile: I. N., C. P., Betej T., A. Anișoara, partea civilă C. M. și K. I. (pentru ultimii treri fiind admisă acțiunea doar în parte).

În temeiul art. 19 C.p.p. raportat la art. 397 C.p.p., au fost rezolvate acțiunile civile promovate în procesul penal, după cum urmează:

-acțiunile civile exercitate de părțile civile Pință M., C. F., Ț. V. au fost respinse;

-s-au admis în parte acțiunile civile exercitate de părțile civile: C. M. în limita sumei de 4.655 lei; K. I. în limita sumei de 8.900 lei; Reduca P. în limita sumei de 3.250 lei; C. I. în limita sumei de 4.314 lei; G. I. în limita sumei de 29.081 lei; G. I. în limita sumei de 9.770 lei, O. G. în limita sumei de 750 lei; G. S. în limita sumei de 6.895 lei; D. M. în limita sumei de 1.950 lei; G. D. în limita sumei de 3.000 lei; Șișiu D. în limita sumei de 7.502 lei; S. V. în limita sumei de 3.910 lei; S. V. în limita sumei de 2.000 lei; R. – H. I. în limita sumei de 4.140 lei; Ț. V. în limita sumei de 4.800 lei; C. N. în limita sumei de 7.341 lei; N. M. în limita sumei de 1.486,7 lei; M. G. în limita sumei de 3.177, 2 lei; P. G. în limita sumei de 6.305 lei; L. G. în limita sumei de 4.200 lei; Pușerea G. în limita sumei de 2.105 lei; U. A. în limita sumei de 400 lei; C. C. în limita sumei de 355 lei; T. A. în limita sumei de 1.350 lei; R. C. în limita sumei de 20 lei; T. I. în limita sumei de 7.200 lei și R. H. E. în limita sumei de 1.850 lei;

-s-au admis în totalitate acțiunile civile promovate de părțile civile: I. N. pentru suma de 1.650 lei; C. P. pentru suma de 1.685 lei; Betej T. pentru suma de 1.580 lei; A. Anișoara pentru suma de 255 lei; V. C. pentru suma de 3.350 lei, Ș. E. V. pentru suma de 800 lei; M. A. pentru suma de 1.300 lei; H. A. pentru suma de 3.555 lei; G. V. pentru suma de 700 lei; P. I. pentru suma de 2.650 lei, C. V. C. pentru suma de 3.300 lei.

Pentru toate acțiunile civile admise, s-a reținut răspunderea solidară a celor doi inculpați, care au fost obligați la plata de despăgubiri.

Constatând incidența în cauză a dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. e Cod Penal din 1969, prima instanță a confiscat suma de 2.000 lei, ce a fost indisponibilizată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât inculpatul L. D., cât și persoana juridică inculpată O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI” din România, precum și părțile civile B. A. M., C. F., PINȚĂ D., P. M. și A. ANIȘOARA.

În motivele de apel formulate de inculpatul L. D. și de inculpata O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI” din România, s-a solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, întrucât cea mai mare parte a cercetării judecătorești s-a realizat de către un judecător incompatibil; s-a motivat că sentința apelată este nelegală și, sub aspectul încălcării dreptului la apărare a inculpatului în faza urmăririi penale, deoarece atât inculpatul cât și învinuita F. E. au fost asistați de același apărător, cei doi având declarații contradictorii, astfel că apărătorul era într-o situație de incompatibilitate; similar, s-a arătat că sentința este nelegală și în ceea ce privește sesizarea instanței în legătură cu persoanele vătămate ale căror plângeri au fost soluționate de către procuror prin ordonanțe de netrimitere în judecată, astfel fiind încălcată autoritatea de lucru judecat, precum și că, pe parcursul judecății în primă instanță, au fost introduse în cauză și alte părți vătămate cu privire la care inculpatul nu a fost încunoștiințat de învinuire și nu i s-a asigurat dreptul la apărare; au fost invocate și critici asupra lipsei de temeinicie a probelor administrate, sub aspectul respingerii cererii de nouă expertiză contabilă formulată de inculpat precum și a solicitării de audiere a denunțătorului C. S. și a martorului B. C., arătându-se că nu s-a probat presupusa activitate infracțională a inculpatului în afara oricărui dubiu, astfel că se impune achitarea acestuia.

ÎN apelurile declarate de părțile civile C. F., Pință D., P. M. și A. Anișoara s-a criticat sentința privitor la admiterea doar în parte a acțiunilor civile promovate în procesul penal; în privința apelului declarat de partea civilă B. A. M. se constată că nu a fost motivat, însă aceasta a formulat cerere de ridicare a sechestrului asupra sumei de bani disponibilizată de la inculpat.

Examinând apelurile de față, Curtea reține caracterul fondat al acestora, pentru următoarele considerente:

Inculpatul L. D. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J. nr. 1877/P/2011 din 31.10.2012 pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev de art. 215 alin.1 și 2 din Cod Penal 1969 și exercitarea fără drept a profesiei de avocat prev de art. 26 alin. 1 din Lg. 51/1995 rap la art. 281 din Cod Penal 1969, fiecare în formă continuată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal 1969 și art. 37 lit. b Cod Penal 1969 și, în final, cu aplic. art. 33, 34 Cod Penal anterior.

În fapt, s-a reținut că acesta a înființat O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI”, îndeplinind funcția de președinte și, în această calitate a determinat, fie direct, fie prin intermediul angajaților săi, C. E., R. M. și N. D. D. (care îndeplineau funcția de inspectori), pe persoanele vătămate din cauză să se înscrie în organizație prin completarea unei adeziuni și plata unor cotizații, pentru ca să se implice în valorificarea drepturilor litigioase ale acestor persoane, creând impresia că va acționa în interesul acestor părți și le va asigura câștig de cauză în litigiile civile sau penale pe care părțile le aveau în derulare la instanțele judecătorești sau la parchet; în acest context, inculpatul a determinat pe persoanele vătămate să-i remită sume de bani importante, eliberându-le chitanțe care, aparent, justificau încasarea unor cotizații, donații sau cheltuieli de transport, în scopul de a câștiga încrederea acestora, astfel că persoanele vătămate aveau reprezentarea că inculpatul se ocupă de rezolvarea situației lor, inclusiv în ceea ce privește consultanța și asigurarea asistenței juridice în cauzele pe care le aveau pe rol. totodată, s-a reținut că în evidența contabilă a O.N.G.-ului, în perioada 01.04.2010 – 07.09.2012 au fost înregistrate încasări în valoare de 439.194,50 RON și cheltuieli în valoare de 430.526,82 RON, prin expertiza contabilă efectuată în faza de urmărire penală reținându-se că nu s-a justificat legal suma de 389.605,92 RON, reținută ca fiind valoarea însușită pe nedrept de inculpat în dauna persoanelor vătămate.

În ceea ce privește sesizarea faptelor din prezenta cauză, din examinarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că urmărirea penală a fost dispusă la plângerea persoanei vătămate I. N., formându-se dosarul nr. 1877/P/2011 instrumentat de P. de pe lângă Judecătoria Tg. J., în care s-a adoptat rezoluția din 03 iunie 2011 de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul L. D.; soluția a fost atacată în procedura prev de art. 2781 Cod procedură penală anterior, iar prin sentința penală nr. 1731 din 12.10.2011 pronunțată de Judecătoria Tg. J. (vol. I dup, fila 63), a fost admisă plângerea și s-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale (dosar nr. 1877/P/II/2/2011).

P. de pe lângă Judecătoria Tg. J. investit cu instrumentarea urmăririi penale pentru infracțiunea de înșelăciune, a reținut că există mai multe plângeri pentru similare și față de același făptuitor, că aceste plângeri au fost înregistrate ca dosare penale autonome, astfel că s-a dispus conexarea după cum urmează:

- prin ordonanța nr. 1877/P/31.07.2012, au fost conexate la dosarul nr. 1877/P/2011 dosarele nr.: 6636/P/2011 care a fost înregistrat la plângerea penală formulată de persoana vătămată C. P.; 395/P/2012 care a fost înregistrat la plângerea penală formulată de persoana vătămată C. M.; 542P/2012 care a fost înregistrat la plângerea penală formulată de persoana vătămată K. I.; 3099/P/2012 care a fost înregistrat la plângerea penală formulată de persoanele vătămate A. Anișoara și Betej T.;

- prin ordonanța nr. 253/P/2012 din 17.04.2012, P. de pe lângă Tribunalul Gorj – care a efectuat cercetări pentru infracțiunea de trafic de influență prev de art. 257 Cod Penal anterior – a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J. pentru infracțiunea de înșelăciune reclamată de persoana vătămată T. V.;

- prin ordonanța nr. 1877/P/2011 din 07.09.2012, P. de pe lângă Judecătoria Tg. J. a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de înșelăciune în formă cod penal continuată prev de art. 215 alin.1 și 2 Cod Penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal anterior și art. 26 alin. 1 din Lg. 51/1995 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal anterior, pentru faptele reclamate de următoarele persoane vătămate: I. N., C. M., A. Anișoara, Betej T., C. S., K. I., Pușerea G., T. V.;

- prin ordonanța nr. 1877/P/2011 din 07.09.2012, s-a dispus conexarea dosarului nr. 5053/P/2012 la dosarul nr. 1877/P/2011, privitor la plângerea persoanei vătămate C. S. (fila 153 din vol. I, dup);

- prin ordonanța nr. 1877/P/2011 din 28.09.2012, P. de pe lângă Judecătoria Tg. J. a dispus conexarea la dosarul nr. 1877/P/2011 a următoarelor cauze instrumentate de același parchet: 5269/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate V. C.; 5270/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate Ș. E.; 5399/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate G. S.; 5520/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate M. A.; 5523/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate H. A.; 5524/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate G. D.; 5519/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate G. S.; 5197/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate Pință M.; 5521/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate D. M.; 5522/P/2012 înregistrat la plângerea persoanelor vătămate T. M. și T. A.; 5215/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate P. I.; 5217/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate C. I.; 5333/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate G. I.; 5550/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate Șișiu D., prin procurator Șișiu C.; 5549/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate P. I.; 5548/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate G. V.; 5518/P/2012 înregistrat la plângerea persoanei vătămate O. G..

În cauza nr. 1877/P/2011au fost efectuate acte de urmărire penală și în legătură cu plângerile formulate de următoarele persoane vătămate: S. V. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5605/P/2012), S. V. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5606/P/2012), C. F. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5898/P/2012), R. H. I. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5899/P/2012), C. V. C. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5900/P/2012), Ț. V. (plângerea acestuia fiind inițial înregistrată sub nr. 5901/P/2012), C. N. (plângerea acestuia fiind inițial înregistrată sub nr. 5902/P/2012) și N. M. (plângerea acesteia fiind inițial înregistrată sub nr. 5903/P/2012).

Se constată totodată că prin ordonanța nr. 1877/P/2011 din 08.09.2012 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru inf. prev de art. 215 alin.1 și 2 din vechiul Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal anterior și art. 26 din Lg. 51/1995 rap la art. 281 din vechiul Cod Penal, fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod Penal și art. 37 lit. b din vechiul Cod Penal, în final cu aplic. art. 33 lit. a din vechiul Cod Penal (vol. I dup, fila 32), fiind reținute actele materiale săvârșite în legătură cu persoanele vătămate: I. N., C. P., C. M., A. Anișoara, Betej T., C. S., K. I., Pușerea G. și T. V.; aceste acte materiale au fost reținute în situația de fapt examinată de instanță cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă a inc. L. D., dispusă prin încheierea nr. 126 din 08 sept. 2012 pronunțată de Judecătoria Tg. J.; ulterior, s-au efectuat acte de urmărire penală în cauză și s-a reținut că, în conținutul infracțiunilor continuate pentru care era cercetat inculpatul, se absorb și actele materiale săvârșite față de persoanele vătămate: V. C., Ș. E., G. M., H. A., G. S., Pință M., D. M., T. M., T. A., O. G., Pușerea M., M. A., G. D., P. I., C. I., G. I., P. I., Șișiu D. (prin Șișiu C.), G. V., ceea ce a motivat prelungirea arestării preventive dispusă prin Încheierea nr. 140/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg. J.; se observă că, referitor la aceste acte materiale, inculpatul a fost audiat de către procuror, în prezența apărătorului ales, și s-a prevalat de dreptul la tăcere (fila 76, vol I dup).

În aceste condiții, prin rechizitoriul nr. 1877/P/2011 din 31.10.2012 s-a dispus sesizarea instanței în raport de actele materiale de înșelăciune și de acordare de asistență juridică în mod nelegal, față de următoarele persoane vătămate:

1-C. S., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în dosarul penal unde era inculpat, pentru care a remis suma de 800 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 06.09.2012);

2-I. N. care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1.650 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 11.03.2011);

3-C. P. - care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1722,20 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 16._);

4-C. M., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis atât personal cât și prin intermediul ginerelui său, R. C. - angajat la O. -, suma de 5055 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 19.01.2012);

5-A. Anișoara și Betej T., care au reclamat faptul că a fost induse în eroare privitor la consultanța juridică care le va fi acordată în litigiile civile, pentru care au remis suma de 5235 lei, valoare cu care au fost prejudiciate și pentru care au formulat acțiune civilă (plângerea din 30.05.2012);

6-K. I., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 8900 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 02.02.2012);

7-Pușerea G., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 2142,90 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 13.09. 2011);

8-T. V., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 5000 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 23.03.2012);

9-U. A., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 400 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 09.08.2011);

10-Pință M., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3000 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 10.09.2012);

11-P. I., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3250 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 12.09.2012);

12-C. I., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 4300,4 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 10.09.2012);

13- V. C., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3400 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 10.09.2012);

14-Ș. E. V., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 900 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 13.09.2012);

15-G. I., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 5. 900 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 14.09.2012);

16-G. S., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 9.770 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 18.09.2012);

17-O. G., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 750 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 26.09.2012);

18-G. S., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 6745 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 24.09.2012);

19-M. A., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1300 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 18.09.2012);

20- D. M., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 12.000 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 25.09.2012);

21-T. A. (prin fiica sa, T. M.), care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1700 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 24.09.2012);

22- H. A., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3555 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 19.09.2012);

23-G. D., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 2987,5 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 24.09.2012);

24-G. V., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 700 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 27.09.2012);

25-P. I., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 2655 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 27.09.2012);

26-Șișiu D. (prin procurator Șișiu C.), care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 10.394 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 25.09.2012);

27-S. V., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3905 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 01.10.2012);

28-S. V., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1500 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 01.10.2012);

29-C. F., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1480 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 05.10.2012);

30-R. H. I., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 4690 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 04.10.2012);

31-C. C. V., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 3.300 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 27.09.2012);

32-Ț. V., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 4800 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 01.10.2012);

33-C. N., care a reclamat faptul că a fost indus în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 7341 lei, valoare cu care a fost prejudiciat și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 11.10.2012);

34-N. M., care a reclamat faptul că a fost indusă în eroare privitor la consultanța juridică care-i va fi acordată în litigiile civile, pentru care a remis suma de 1500 lei, valoare cu care a fost prejudiciată și pentru care a formulat acțiune civilă (plângerea din 04.10.2012).

Examinând situația de fapt descrisă în rechizitoriu și persoanele conceptate în calitate de părți vătămate, se observă că prima instanță a procedat la conceptarea în cauză, în aceeași calitate, a numiților I. N., M. G., P. G., L. G. și C. C., s-a dispus extinderea acțiunii penale și pentru alte acte materiale din conținutul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev.de art.215 alin.1 și 2 C.p. anterior cu aplic.art.41 alin.2 C.p., prin încheierea din 27 noiembrie 2013 ( filele 393-394 Vol.VII dosar fond), procedându-se la dezbaterea în mod public și contradictoriu a incidenței art.335 din c.p.p., anterior, precum și a art.337 C.p.p., anterior, în ceea ce privește extinderea procesului penal pentru extinderea infracțiunii de înșelăciune în sarcina inculpatei pertsoană juridică O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI” din România, punerea în mișcarea acțiunii penale și extinderea procesului penal față de aceată inculpată realizânndu-se prin încheierea din 18 decembrie 2013 ( fila 123 vol.VIII d.f.); se observă însă că inculpatul L. D. nu s-a pus la extinderea procesului penal, față de persoana juridică și nici la exrtinderea acțiunii penale pentru alte acte materiale, însă, a solicitat administrarea de probe constând în audierea persoanelor vătămate C. I., V. C., I. N., C. S., C. Cecelia și C. C., precum și audiarea sa în legătură cu actiovitatea infracțiuonală imputată pentru fiecare persoană vătămată ( conform încheierii din 27 noiembrie 2013), cerere admisă parțial, numai privitor la ascultarea persoanelor vătămate; discutarea cererii de audiere a inculpatului a fost însă prorogată la termenele ulterioare, fără ca instanța să se mai pronunțe asupra acesteia, în acest mod fiind încălcate dispozițiile art.349 alin.1 C.p.p., coroborat cu art.351 alin.2 și 3 C.p.p.

De asemenea, în cauză se constată că majoritatea măsurilor procesuale constând în administrarea probelor – audierea persoanelor vătămate; consemnarea declarațiilor de constituire de părți civile în procesul penal; audierea inculpatului și a martorilor F. E., R. M. (reținute în considerentele sentinței apelate drept probe esențiale pentru dovedirea situației de fapt) – au fost dispuse de către completul a cărui compunere s-a modificat pentru cauza de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. 5 din noul Cod procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), astfel că la termenele ulterioare celui din 05.03.2014 (când s-a admis declarația de abținere formulată de judecătorul inițial investit) singurele probe administrate au fost cele cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorilor S. D. L., B. G. și Tamaris T. M. (filele 126 – 128 vol IX și fila 232 vol IX).

Astfel, se constată că, în primă instanță, cauza a fost repartizată în mod aleatoriu completului de judecată alcătuit dintr-un magistrat judecător care, în anul 2011, a soluționat favorabil plângerea formulată de persoana vătămată I. N., în procedura prev de art. 2781 Cod procedură penală anterior, pronunțând sentința penală nr. 1731 din 12 octombrie 2011 prin care s-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorul L. D..

Or, în conformitate cu dispozițiile art. 48 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, anterior, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 15/2006 pronunțată în RIL de Î.C.C.J., era incompatibil să soluționeze fondul cauzei „judecătorul care, prin încheiere admite plângerea (n.r. formulată în procedura prev de art. 2781 Cod procedură penală), desființează rezoluția sau ordonanța atacată și reține cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei”, ipoteză care nu era aplicabilă cauzei prezente, deoarece prin sentința penală nr. 1731/2011 cauza a fost restituită la parchet în vederea începerii urmăririi penale.

În consecință, în perioada intervenită de la data înregistrării dosarului pe rolul instanței de judecată (octombrie 2012) până la . dispozițiilor noului Cod procedură penală (01 februarie 2014), judecătorul cauzei a avut competență să instrumenteze cauza, nefiind incidentă nici o cauză de incompatibilitate.

Prin . noului Cod procedură penală se constată însă că au fost modificate cazurile de incompatibilitate a magistratului prin art. 64 alin. 5 Cod procedură penală, fiind modificate dispozițiile 48 alin. 1 lit. a Cod procedură penală în sensul că este incompatibil să participe la judecata în fond sau în căile de atac, în aceeași cauză, „judecătorul care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată”.

Față de acestea, se constată că a fost modificată compunerea completului de judecată începând cu termenul din 05.03.2014, ceea ce impunea respectarea prevederilor art. 351 și 354 alin. 2 Cod procedură penală, din perspectiva readministrării probelor de către judecătorul care a pronunțat soluția de condamnare, probe pe care inculpatul le-a contestat în mod constant în cursul judecății; astfel, se reține că doi dintre martorii apreciați de prima instanță ca fiind importanți pentru stabilirea situației de fapt (martora F. E. și R. M.) au fost audiați de judecătorul inițial investit și, de asemenea, persoana vătămată C. S. – a cărei sesizare a determinat prinderea în flagrant a inc. L. D. în timp ce primea suma de 800 lei – și inculpatul nu au fost audiați în mod nemijlocit de către instanța de judecată, cu toate că inculpatul a contestat aspectele relatate de această persoană privitor la înțelegerea pe care a avut-o pentru remiterea sumei de bani, negând comiterea infracțiunii de înșelăciune.

Se reține de asemenea că în raport de dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală”, interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza B. contra României (hotărâre din 18 martie 2014) în sensul că „un aspect important al unui proces echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezența judecătorului, care se pronunță asupra cauzei; o modificare adusă compunerii instanței de judecată ulterior audierii unui martor important, ar trebui să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv”, apreciind că disponibilitatea stenogramelor nu poate compensa neîndeplinirea cerinței nemijlocirii în cadrul procesului penal.

Or, reținând că încălcarea principiilor fundamentale care guvernează desfășurarea procesului penal – în speță încălcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva încălcării cerinței administrării probelor în mod nemijlocit de către judecătorul care a pronunțat soluția de condamnare – determină o vătămare esențială a drepturilor procesuale garantate inculpatului, care nu poate fi acoperită în nici un mod prin readministrarea probei direct de către instanța de control judiciar, se reține în cauză incidența prevederilor art. 421 pct. 2 lit. b teza a II-a Cod procedură penală, efectele încălcării fiind acelea prevăzute de art. 280 Cod procedură penală.

Totodată, se reține că, în speță, cu ocazia surprinderii în flagrant, la data de 7.09.2012, a inc. L. D. în timp ce primea suma de bani de la C. S., au fost indisponibilizate și alte sume de bani descoperite în posesia inculpatului, respectiv sumele de 1900 lei și 46 lei, care au fost depuse la CEC ( după cum rezultă din procesul verbal din 7 septembrie 2012 aflat la filele 160-163 vol.I. d.u.p. și recipisa de consemnare aflată la fila 130 vol.I d.u.p.) pentru care, în faza cercetării judecătorești, numita B. A. M. a solicitat să fie ridicat sechestrul și să-i fie restituite; or, deși cererea acestei persoane este înregistrată la dosar din data de 20 noiembrie 2012 ( fila 74 vol.I. dosar fond) și a fost menționată în încheierile de ședință de la 20 noiembrie 2012 și 19 decembrie 2012, se constată că prima instanță a omis să se pronunțe, dispunând în dispozitivul sentinței confiscarea sumei de 2.000 lei de la inculpat, în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod Penal anterior, fără a motiva soluția, ceea ce determină imposibilitatea controlului judiciar în apelul declarat de petentă.

Față de aceste încălcări ale unor dispoziții procedurale imperative, apelurile declarate de inculpați, de petentă și de părțile civile, sunt fondate, urmând să fie admise, să fie desființată în totalitate sentința și trimisă cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, care se va preocupa de restabilirea cadrului procesual corect, din perspectiva persoanelor vătămate pentru care instanța a fost sesizată și a soluționării tuturor cererilor cu care a fost investită sub aspect civil și penal.

În privința critici referitoare la încălcarea dreptului la apărare pentru inculpatul L. D., raportat la asistența juridică acordată acestuia în faza urmării penale, apelantul învederând că a fost asistat de același apărător care a consiliat și pe învinuita F. E., cei doi având declarații contradictorii, ceea ce ar determina incompatibilitatea avocatului, Curtea reține următoarele: la dosarul de urmărire penală există împuternicire avocațială pentru apărătorul M. Anemari-D., din 7 septembrie 2012, atât pentru F. E. ( fila 85 vol.I.d.u.p.), cât și inculpatul L. D. ( fila 16 vol I.D.u.p.), același apărător asistându-i pe învinuită și pe inculpat din data de 7.09.2012; cu acest prilej inculpatul a fost audiat și i-a fost prezentată învinuirea, cu ocazia reținerii și formulării propunerii de arestare preventivă, același avocat acordând asistență juridică inculpatului și în fața judecătoriei când a fost soluționată propunerea de arestare preventivă, la 8 septembrie 2012. Ulterior, inculpatul L. D. a beneficiat de asistență juridică acordată de avocatul C. G., cu ocazia audierii și judecării propunerii de prelungire a arestării preventive, la data de 1 octombrie 2012, precum și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală la data de 30 octombrie 2012, în timp ce pentru inculpata F. E., asistența juridică cu ocazia audierii ulterioare și prezentării materialului de urmărire penală la data de 30 octombrie 2012, a fost asigurată de avocatul M. D..

Totodată, se reține că în codul de procedură penală nu sunt prevăzute cauze de incompatibilitate aplicabile avocatului de cât în măsura în care acesta devine judecător sau procuror și instrumentează cauza care privește pe persoana căreia i-a acordat asistență juridică( art.48 lit.a din C.p.p., anterior, respectiv art.64 lit.a C.p.p., actual), contrarietatea de interese a părților asistate fiind menționată în cadrul îndatoririlor pe care le are persoana ce îndeplinește profesia de avocat, astfel cum este reglementată de art.46 alin.1 din Legea 51/1995: „ avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză”.

Or, raportat la dispozițiile art.197 alin.1 din vechiul Cod de procedură penală( în vigoare la data de 7 septembrie și 8 septembrie 2012, când asistența juridică pentru inculpatul L. D. și pentru învinuita F. E. a fost asigurată de același avocat), încălcarea normei speciale din Legea 51/1995, constituie o cauză de nulitate relativă, care trebuia invocată în cursul efectuării actului procesual criticat, ceea ce în cauză nu s-a realizat invocarea acestei nulități realizându-se în cadrul dezbaterilor din prezentul apel; de asemenea, reținând că inculpatul a fost audiat în cursul penale și la datele de 1 octombrie 2012 și 30 octombrie 2012 în prezența apărătorului ales C. G., fără a invoca încălcarea dreptului la apărare și având posibilitatea să indică apărările sale pentru acuzațiile aduse, se constată că vătămarea invocată nu s-a produs, critica fiind astfel nefondată.

În ceea ce privește criticile de netemeinicie, sub aspectul stabilirii situației de fapt, numai în raport de probatoriul administrat în faza de urmărire penală – expertiză contabilă, declarațiile persoanelor vătămate și a martorilor indicați în rechizitoriu în dovedirea situației de fapt – acestea urmează să fie analizate de prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei în fond, criticile de nelegalitate examinate anterior fiind prioritare și determinând admisibilitatea apelurilor promovate.

Față de dispozițiile art.422 C.p.p., urmează să se rețină că față de inculpatul L. D. au fost aplicate măsuri preventive, respectiv arestare preventivă în perioada 7.09.2012 – 4.07.2013, obligație de a nu părăsi localitatea în perioada 4 iulie 2013 – 5 februarie 2014 și controlul judiciar de la 5 februarie 2014, la zi, măsură care urmează a fi menținută prin prezenta decizie în conformitate cu prevederile art.208 alin.5 C.p.p.

Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpatul L. D., persoana juridică inculpată O.N.G. Asociația "FORȚA NAȚIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ABUZURILOR, NEDREPTĂȚILOR ȘI CORUPȚIEI” din România și de părțile civile B. A. M., C. F., PINȚĂ D., P. M. și A. ANIȘOARA, împotriva sentinței penale nr. 1551 din 10 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tîrgu J., în dosarul nr._/318/2012.

Desființează în totalitate sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Judecătoria Târgu Jiu.

În temeiul art. 362 C.pr.pen. rap. la art. 208 C.pr.pen., art. 2151 C.pr.pen.;

Menține măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul L. D..

Cheltuielile judiciare din apel, rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile pentru avocații desemnați din oficiu, în sumă de 300 lei pentru avocatul desemnat inculpatei persoană juridică și 200 lei pentru avocatul desemnat inculpatului L. D., care se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la data de 16 Martie 2015.

Președinte, Judecător,

M. C. G. A. M. S.

Grefier,

F. U.

Red. Jud. M. C. G.

Jud. fond: N. N.

Dact. 2 + 1 ex./A.T.

← Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 353/2015. Curtea...  Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 359/2015. Curtea de Apel CRAIOVA