Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă) (art.466 NCPP). Decizia nr. 529/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 529/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 9791/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.529
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
PREȘEDINTE M. M. Ș.
Judecător C. M.
Grefier R. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 2 aprilie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelul declarat de inculpatul E. J., împotriva sentinței penale nr.75 din 2 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ .
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.75 din 2 februarie 2015, Tribunalul D., în baza art. 469 alin. 4 Cpp a respins cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul E. J., fiul lui Ibrahim și Asiah, născut la data de 14.11.1960 în localitatea Kaboun, Siria, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C., ca inadmisibilă.
A fost obligat petentul condamnat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea formulată la data de 27.06.2014 și înregistrată pe rolul instanței sub nr._, condamnatul E. J. a solicitat redeschiderea cauzei penale cu nr._/63/2008.
În motivarea cererii, petentul a arătat că, în cauza penală menționată, a fost judecat în lipsă, deși nu a solicitat acest lucru, el fiind plecat din țară împreună cu familia, de la sfârșitul anului 2000, nu a avut angajat un avocat ales sau un mandatar și nu a luat cunoștință de proces în vreun mod oficial.
Prin cererile înregistrate pe rolul instanței la data de 06.08.2014, sub nr._/63/2014, respectiv la data de 09.12.2014 sub nr._/63/2014, condamnatul E. J. a solicitat redeschiderea procesului penal în cauza cu nr._/63/2008, invocând aceleași motive.
Prin încheierile din data de 15.09.2014 respectiv 02.02.2015, s-a dispus conexarea dosarelor nr._/63/2014 respectiv_/63/2014 cu prezenta cauză.
Analizând cererea formulată, în raport de actele și lucrările cauzei, s-au constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 224 din 23.05.2012 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 224/23.01.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul E. J., în baza art. 215 al. 1,2,3,4,5 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen., a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. – lit. c constând în interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale . În baza art. 215 al. 1 și 3 C.pen. a fost condamnat inculpatul E. J. la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. g C.pr.pen. s-a dispus încetarea procesul penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 272 al. 1 pct. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. și art. 272 al. 1 pct. 2 din Legea 31/1990. În baza art. 33 lit. a C.pen., art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 al. 1 C.pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen . În baza art. 71 C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 14 al. 3 lit. b C.pr.pen., art. 346 al. 1 C.pr.pen. și art. 998 și urm. din Codul civil a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă Banca Românească SA – Sucursala C. și a fost obligat inculpatul E. J. să plătească acestei părți civile suma de 173.196,67 lei reprezentând credit - 75.000 lei; dobânzi - 97.963,45 lei; comisioane - 233,22 lei . În baza art. 14 al. 3 lit. b C.pr.pen., art. 346 al. 1 C.pr.pen. și art. 998 și urm. din Codul civil a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă . SA București și a fost obligat inculpatul E. J. să plătească acestei părți civile suma de 5._ ROL (511.193) lei . În baza art. 7 din Legea 26/1990 s-a dispus comunicarea dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru efectuarea înregistrărilor corespunzător dispozițiilor art. 7 al. 2 din Legea 26/1990. A fost respinsă cererea formulată de apărătorul din oficiu, avocat C. A., de majorare a onorariului de apărător. În baza art. 191 al. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul E. J. să plătească suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 500 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu
În fapt, s-a reținut că inculpatul E. J., cetățean român de naționalitate siriană, în calitate de administrator al . SRL, . și ., toate cu sediul în mun. C., județul D. a desfășurat relații comerciale pe parcursul cărora a dovedit o totală rea credință, reușind să obțină în mod injust pentru sine și familie importante foloase materiale, iar după ce a comis faptele și după ce a înstrăinat toate bunurile celor trei societăți comerciale pe care le administra, pentru a se sustrage de la răspundere penală, inculpatul (împreună cu membrii familiei) a plecat din România.
Faptele reținute în sarcina inculpatului au avut ca urmare, potrivit rechizitoriului, producerea unui prejudiciu de 6._ lei în dauna . SA și 1._ lei în dauna Băncii Românești SA - Sucursala C..
În baza sentinței penale menționate a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 269/2012 din 24.01.2014 de către Tribunalul D..
Potrivit art. 469 alin. 1 Cpp "instanța, ascultând concluziile procurorului, ale părților și ale subiecților procesuali principali, examinează dacă:
a) cererea a fost formulată în termen și de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 466;
b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal
c) motivele pe baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal care a fost judecată definitiv, iar în conformitate cu dispozițiile art. 466 alin. 2 C.p.p. este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial, respectiv deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Tot în alineatul 2 legiuitorul procedural penal statuează, sub condiție imperativă, că nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului și nici persoana care, după comunicarea potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.
Dispozițiile art. 466 C.p.p. reglementează o cale extraordinară de atac de retractare, scopul acesteia fiind de a garanta dreptul la un proces echitabil, implicit asigurându-se în cadrul acestui proces dreptul la apărare.
S-a constatat că cererea ce a fost înregistrată la data de 27.06.2014 și care are ca obiect redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate a fost formulată în termenul legal prevăzut de art. 466 alin. 1 C.p.p. și este respectată și cerința de a nu exista o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal, care să fi fost judecată definitiv.
Tribunalul a reținut însă că nu este respectată cerința legală reglementată de art. 466 alin. 1 lit. b Cpp, deoarece această dispoziție se coroborează cu prevederile art. 466 alin. 2 Cpp.
Aspectele de ordin strict procedural pe care le prevăd dispozițiile art. 466 alin. 2 C.p.p. (neîndeplinirea procedurii de citare, imposibilitatea încunoștințării instanței) impun o analiză a modului de desfășurare a procesului penal în funcție de aceste aspecte.
În acest sens, s-a constatat că inculpatul a fost citat la domiciliul indicat, la domiciliul indicat din Siria, prin publicitate, iar în faza procesuală a apelului, acesta a fost reprezentat de un apărător ales, prezumându-se a fi angajat de familie.
Susținerile inculpatului legate de faptul că, deși a fost reprezentant de un avocat ales, nu a avut cunoștință de proces, deoarece nu a fost angajat de el, împrejurarea că acesta și-a reziliat ulterior contractul, iar în faza recursului i s-a desemnat avocat din oficiu nu sunt împrejurări care să facă admisibilă cererea de redeschidere, deoarece dispozițiile art. 466 alin. 2 teza a II-a Cpp prevăd că nu este considerată judecată în lipsă persoana care și-a desemnat un apărător ales, fără a distinge după cum acesta a fost angajat personal sau de un alt membru al familiei și fără a distinge după cum apărătorul a participat la toate fazele procesului penal sau la anumite faze ale acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul E. J., în motivare arătând că el a plecat din România în anul 2000, nu a fost audiat niciodată de organele judiciare, astfel încât nu a indicat vreun domiciliu la care să fie citat, iar citațiile trimise la adresa din C., ., ., județul D., au fost restituite, pe motivul că la acea adresă locuia o altă persoană.
Tribunalul D. a constatat, de fiecare dată, lipsa de procedură cu inculpatul, astfel încât toate probele administrate, respectiv audieri de martori s-au făcut „sub rezerva reaudierii”.
Deși inculpatul a fost reprezentat, în faza procesuală a apelului de un apărător ales, acest aspect nu are relevanță, deoarece, pe de o parte, avocatul a fost angajat de un membru al familiei sale, iar pe de altă parte, în faza judecării în primă instanță a procesului de către Tribunalul D., inculpatul a fost reprezentat de un apărător din oficiu.
Pe de altă parte, dispozițiile art.467 alin.1 Cod pr.penală, prevăd că cererea de redeschidere a procesului penal se adresează instanței care a judecat cauza în lipsă, fie în prima instanță, fie în apel, astfel încât legiuitorul a impus ca verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.466 alin.2 Cod pr.penală, să se facă în mod distinct pe fiecare fază procesuală.
Instanța de fond a fost investită cu prezenta cerere pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de redeschidere a procesului penal pe timpul judecății în prima instanță.
Totodată, apărătorul ales în faza judecării apelului a fost angajat de familie, dar avocatul a denunțat în mod unilateral contractul de asistență juridică.
Inițial, a adresat cererea de redeschidere a procesului penal Curții de Apel C., care a judecat apelul declarat împotriva sentinței penale nr.224 din 23 mai 2012. Prin încheierea nr.8 din 24 octombrie 2012, Curtea de Apel C. a declinat competența de soluționare a acestei cereri în favoarea Tribunalului D., reținând în considerente faptul că inculpatul a fost judecat în lipsă în toate fazele procesuale, fond, apel și recurs.
Ori, în condițiile în care Curtea de Apel C. ar fi apreciat că în faza de judecată a apelului, inculpatul nu ar fi fost judecat în lipsă, cererea de redeschidere a judecății apelului ar fi fost respinsă ca neîntemeiată.
Stabilirea competenței de soluționare a cererii de redeschidere a procesului penal a fost consecința constatării faptului că inculpatul a fost judecat în lipsă atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, statuare ce era obligatorie pentru Tribunalul D..
Dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu dispozițiile art.69, art.72 alin.2 și art.32 alin.1 din Legea nr.302/2004, care instituie obligativitatea garantării dreptului la rejudecarea persoanelor condamnate în lipsă.
În acest sens, sunt și considerentele deciziei nr.523/2013, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5221 alin.2 din vechiul Cod de procedură penală.
În cuprinsul mandatului european de arestare nr.3 din 26 februarie 2014 emis de Tribunalul D., înaintat autorităților judiciare suedeze, s-a menționat că:
- urmăritul nu a fost prezent personal la procesul în cadrul căruia a fost condamnat;
- în timpul procesului, inculpatul a fost reprezentat de un apărător din oficiu, care a declarat apel împotriva deciziei Tribunalului D.;
- persoanei nu i s-a înmânat decizia, dar i se va înmâna fără întârziere, după ce va fi predat, moment în care va fi informat în mod expres în legătură cu dreptul de a fi rejudecat.
Trebuie avute în vedere dispozițiile art.32 alin.1 din Legea nr.302/2004, rezoluția nr.75/11 a Consiliului Europei, art.5 pct.2 lit.d și art.3 lit.g din Tratatul – Model privind extrădarea, adoptat prin rezoluția nr.45/116 din 14 octombrie 1990 a Adunării Generale a O., al doilea Protocol Adițional la Convenția Europeană de Extrădare din 1978, Pactul internațional relativ la drepturile civile și politice, art.6 paragraful III din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, raportat la actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că este nefondat.
Este neîntemeiată critica petentului condamnat, potrivit căreia, prin încheierea nr.8 pronunțată la 28 octombrie 2014 de Curtea de Apel C., în dosarul nr._, s-a stabilit că a fost judecat în lipsă, atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel.
În acest sens, prin încheierea respectivă nu s-a statuat asupra temeiniciei cererii de redeschidere a procesului penal, ci doar s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului D..
Ori, Curtea de Apel C. nu putea să se pronunțe asupra cererii respective, din moment ce a considerat că Tribunalul D. este competent.
Pe de altă parte, nici considerentele, nici dispozitivul încheierii nr.8 pronunțată la 28 octombrie 2014 de Curtea de Apel C., nu erau obligatorii pentru Tribunalul D., în condițiile în care prin încheierea respectivă nu s-a soluționat o cale de atac formulată împotriva unei hotărâri a Tribunalului D.. Totodată, potrivit dispozițiilor art.51 Cod pr.penală, Tribunalul D. avea posibilitatea să-și decline, la rândul său, competența, să constate ivit conflictul negativ de competență și să sesizeze instanța ierarhic superioară comună.
Revenind la condițiile prev.de art.466 Cod pr.penală, examinând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de redeschidere a procesului penal.
Astfel, potrivit art.466 alin.2 Cod pr.penală, „este considerat judecat în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecat în lipsă, persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul”.
În speță, în faza judecării apelului a fost depusă împuternicirea avocațială nr._ . întocmită în baza contractului de asistență juridică nr.15 din 3 septembrie 2012, la termenul din 4 septembrie 2012 prezentându-se domnul avocat N. O., reprezentându-l pe inculpatul E. J..
La termenul din 9 octombrie 2012, domnul avocat a invederat completului că a fost angajat de fiica inculpatului. Același avocat a solicitat mai multe termene de judecată, fie pentru pregătirea apărării, fie pentru alte motive, iar la data de 5 martie 2013 a depus la dosarul cauzei un înscris în care arată că a reziliat în mod unilateral contractul de asistență juridică.
Dispozițiile art.466 alin.2 Cod pr.penală, precizează că nu este considerată judecată în lipsă persoana condamnată al cărei apărător s-a prezentat oricând în cursul procesului.
Prin urmare, nu are importanță faptul că în fața instanței de fond inculpatul a fost reprezentat de un avocat desemnat din oficiu, în condițiile în care în faza judecării apelului a fost reprezentat de un avocat ales.
Pe de altă parte, textul de lege nu condiționează existența unei anume perioade de timp în cadrul căreia inculpatul ar fi trebuit să fie reprezentat de un avocat ales, context în care prezența apărătorului ales doar la un termen de judecată este suficientă pentru ca persoana condamnată să nu fie considerată judecată în lipsă.
În speță, apărătorul ales i-a acordat asistență juridică inculpatului pe o perioadă mai mare de timp, la mai multe termene de judecată.
Împrejurarea că fiica inculpatului a încheiat contractul de asistență juridică cu avocatul nu înlătură calitatea avocatului de reprezentant al inculpatului, în condițiile în care prin semnarea contractului de asistență juridică avocatului îi revine obligația de a-l reprezenta pe inculpat.
Pe de altă parte, faptul că fiica inculpatului este cea care a încheiat contractul de asistență juridică, justifică ideea că inculpatul a purtat discuții (chiar și sub forma convorbirilor telefonice, a dialogului purtat prin intermediul internetului) cu fiica sa sub acest aspect, cunoscând că împotriva sa se desfășoară un proces penal pe teritoriul României.
În privința anunțării în mod oficial a inculpatului E. J. despre existența procesului, semnificativ este aspectul că Tribunalul D. a formulat prin Ministerul Justiției – Direcția de D. Internațional și Tratate, către autoritățile siriene, cerere pentru acordarea asistenței judiciare privind înmânarea citației nr._/63/2008 emisă la 12 noiembrie 2008, prin care E. J. era încunoștințat de faptul că la data de 27 mai 2009 se desfășoară procesul penal în care are calitatea de inculpat, părți civile fiind Banca Românească SA, . SA București.
La data de 1 aprilie 2009 a fost depusă la dosar adresa Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, prin care s-a transmis Nota Verbală a Ambasadei Republicii Arabe Siriene nr.119/6 din data de 12 martie 2009 prin care se comunică răspunsul autorităților siriene.
În răspunsul respectiv se arată că cetățeanul sirian E. J. a fost anunțat prin intermediul soției sale, doamna T. T..
Prin urmare, E. J. a fost anunțat în mod oficial despre faptul că pe rolul Tribunalului D. se desfășoară un proces penal în care el avea calitatea de inculpat, păreți civile fiind Banca Românească SA, . SA București.
În acest context, în mod corect instanța de fond a constatat că persoana condamnată E. J. nu se consideră judecat în lipsă.
În altă ordine de idei, România, în calitate de semnatară a pactelor, tratatelor, convențiilor internaționale, garantează redeschiderea procesului penal numai în cazul persoanelor condamnate, care, potrivit legii, sunt considerate judecate în lipsă.
Ori, potrivit dispozițiilor art.466 alin.2 Cod pr.penală, persoana condamnată E. J. nu este considerată judecată în lipsă, având în vedere motivele arătate mai sus.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.421 alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul E. J., împotriva sentinței penale nr.75 din 2 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 15 aprilie 2015.
M. M. ȘeleaConstantin M.
Grefier,
R. F.
Red.jud.MMȘ
j.f.F.E.
PS/23.04.2015
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 492/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
