Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 1150/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1150/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 1150/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1150/2013
Ședința publică de la 22 Mai 2013
PREȘEDINTE S. P. M. Judecător
L. B. Judecător
M. M. Ș. Judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 69 din 14 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul recurent, asistat de avocat B. C., apărător ales, lipsind partea vătămată Direcția S. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat B. C. solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 cod pr.penală întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; art. 3201 cod pr.penală nu împiedică aplicarea art. 10 lit. b1 cod pr.penală.
Arată că arborii au fost tăiați la indicația organelor silvice, inculpatul a avut acceptul acestora; unii arbori erau chiar marcați dar marca era foarte veche; a făcut trimitere la circumstanțele personale ale inculpatului.
În subsidiar, solicită casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond și arată că măsura confiscării este una excesivă.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare statului; inculpatul a solicitat aplicarea art. 3201 cod pr.penală (fapta constituie infracțiune); este corectă și măsura confiscării și nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, declară că este de acord cu concluziile apărătorului dar arată că a tăiat arborii din pădurea lui.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 69 din 14 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în baza art. 3201 Cod procedură penală, a fost admisă cererea inculpatului P. I., prin care a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală
În baza art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008 cu aplic. 41 alin.2, art. 74 alin.1, lit. a și c cod penal cu aplicarea art.320 indice 1 alin.7 cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. I., fiul lui N. și D., născut la 08.06.1933, în ., domiciliat în com. Padeș, ., CNP_ la 5 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 alin. 1 și art. 82 alin. 1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal cu privire la cazurile de revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata termenului de încercare.
În baza art.118 al.1 lit. e Cod penal, art. 116 din Legea nr. 46/2008, s-a dispus confiscarea materialului lemnos, rezultat în urma săvârșirii infracțiunii, având un volum de 9,891 m.c. și o valoare de 2019,64 lei, lăsat în custodia numitului P. I. D., conform procesului-verbal întocmit de către organele de poliție Padeș la data de 15.09.2012.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 70 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul din data de 14.02.2013 din dosarul nr. 1518/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. c din Codul silvic, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal.
S-a arătat în actul de sesizare a instanței că la data de 15.09.2012 numitul D. G. a sesizat organele de poliție pentru faptul că în zilele de 12 și 13.09.2012, învinuitul P. I. și soția sa P. M. au tăiat de pe terenul său cu vegetație forestieră situat în punctul „Valea Calului” din . esență fag, pe care intenționau să și-i însușească, solicitând să se ia măsuri legale.
S-a mai arătat că urmare a acestei sesizări organele de poliție s-au deplasat la fața locului și au constatat că de pe terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 1 ha situat în UA II Motru, UA 149, tarlaua 136, teren cu privire la care învinuitul deține titlul de proprietate nr. 202 din 07.05.2013, au fost tăiați doi arbori de esență cireș și 10 arbori esență fag, nemarcați silvic.
În continuare s-a arătat că, fiind audiat, învinuitul a declarat că în cursul anului 2010 a tăiat de pe picior doi cireși nemarcați silvic, cu un volum total de 4,125 m.c. masă lemnoasă și o valoare de 1.335,75 lei.
De asemenea, s-a mai arătat că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în ziua de 06.09.2012 învinuitul s-a deplasat din nou la terenul său cu vegetație forestieră și a tăiat de pe picior 10 arbori de esență fag, cu volum total de 5,766 m.c. masă lemnoasă și o valoare de 1.683,89 lei.
S-a mai precizat că tot acest material lemnos a fost depozitat de învinuit la marginea terenului său cu vegetație forestieră, de unde urma să-l ridice ulterior pentru a-l folosi în gospodărie, iar soția învinuitului P. M. și fiul acestuia P. D. nu au participat la săvârșirea faptei.
Situația de fapt din actul de sesizare a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarația învinuitului, declarații martori, proces verbal de cercetare la fața locului, fișă calcul prejudiciu, alte înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În fapt, în cursul anului 2010, inculpatul P. I. s-a deplasat pe terenul cu vegetație forestieră proprietate personală, situat pe raza comunei Padeș, jud. G., în punctul Valea Calului, de unde singur a tăiat de pe picior un număr de 2 arbori specie cireș sălbatic nemarcați silvic, având diametre de 0.40 cm, respectiv 0.60 cm, un volum total de 4,125 m.c. și o valoare de 1,333, 75 lei. Materialul lemnos rezultat în urma tăierii a fost lăsat la fața locului, inculpatul urmând să-l ridice ulterior.
La data de 06.09.2012, inculpatul s-a deplasat din nou pe terenul său cu vegetație forestieră, unde, folosindu-se de un moto-ferăstrău mecanic, a tăiat un număr de zece arbori specie fag nemarcați silvic, având diferite dimensiuni, un volum total de 5, 766 m.c. și o valoare de 1683,89 lei. Materialul rezultat în urma tăierii a rămas la fața locului, urmând a fi ridicat ulterior.
Situația de fapt expusă mai sus, a rezultat din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale.
Astfel, cu ocazia cercetării la fața locului, organele de poliție au identificat mai multe cioate, dintre care 10 cioate specie fag tăiate proaspăt și nemarcate silvic și două cioate specie cireș sălbatic nemarcate silvic având o vechime de aproximativ 2 ani.
Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de către organele de poliție, pe terenul forestier aparținând inculpatului a fost descoperit materialul lemnos rezultat în urma tăierilor care a fost predat în custodia numitului P. D., fiul inculpatului.
Cu ocazia audierilor, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că a tăiat arborii respectivi cu scopul de a-i folosi în gospodăria proprie.
Conform adresei nr. 2804/08.10.2012 emisă de Direcția S. G.- Ocolul Silvic Padeș, fapta inculpatului a creat un prejudiciu de 2019.64 lei.
Partea vătămată Direcția S. G.- Ocolul Silvic Padeș nu s-a constituit parte civilă cu suma de 2019.64 lei.
În drept, activitatea infracțională a inculpatului P. I., care, în baza aceleași rezoluții infracționale, în cursul anului 2010, precum și la data de 15.09.2012, s-a deplasat pe terenul forestier proprietate personală, situat pe raza comunei Padeș, jud. G., în punctul Valea Calului, de unde singur a tăiat de pe picior un număr de 2 arbori specie cireș sălbatic nemarcați silvic, respectiv zece arbori specie fag nemarcați silvic, având un volum total de 9.891 m.c. și o valoare totală de 2019.64 lei, s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008 cu aplic. 41 alin.2 Cod Penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite reduse conform art. 320/1 C.p.p, gradul de pericol social concret al faptei, precum și circumstanțele personale, acesta aflându-se la primul conflict cu legea penală.
Instanța a reținut disp. art. 74 lit. a și c C.p, având în vedere conduita anterioară a inculpatului care nu a mai fost anterior condamnat pentru săvârșirea altor fapte de natură penală, precum și atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, acesta având un comportament sincer pe parcursul procesului, urmând ca pedeapsa aplicată să fie coborâtă sub minimul special.
Cât privește modalitatea de executare, a făcut aplicarea prevederilor art 81-82 Cp, având in vedere persoana si conduita inculpatului atât înainte de data comiterii infracțiunilor, cat si in cadrul procesului penal, ceea ce reprezintă premisele unei conduite ce se poate îndrepta și fără executarea pedepsei in regim de detenție, urmând a se stabili termenul de încercare conform art. 82 C.p.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța, în temeiul art. 71 Cod penal, a reținut că natura faptei săvârșite, precum și urmările produse, duc la concluzia existentei unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestor drepturi va fi interzis pe perioada executării pedepsei principale.
Având în vedere modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului, respectiv suspendare condiționată a dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Întrucât partea vătămată Direcția S. G.- Ocolul Silvic Padeș nu s-a constituit parte civilă în procesul penal instanța va lua act de acest aspect.
În baza art.118 al.1 lit. e Cod penal, art. 116 din Legea nr. 46/2008, a dispus confiscarea materialului lemnos, rezultat în urma săvârșirii infracțiunii, având un volum de 9,891 m.c. și o valoare de 2019,64 lei, lăsat în custodia numitului P. I. D., conform procesului-verbal întocmit de către organele de poliție Padeș la data de 15.09.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 cod pr.penală întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni iar art. 3201 cod pr.penală nu împiedică aplicarea art. 10 lit. b1 cod pr.penală. a mai arătat că arborii au fost tăiați la indicația organelor silvice, inculpatul a avut acceptul acestora; unii arbori erau chiar marcați dar marca era foarte veche. În subsidiar, a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond și a arătat că măsura confiscării este una excesivă.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele, Curtea constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică este, de asemenea, justă.
Se constată astfel că, la instanța de fond, inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum sunt descrise în rechizitoriu și solicită aplicarea art. 3201 C.p.p., nemaisolicitând administrarea de probatorii.
Curtea mai constată că starea de fapt și încadrarea juridică stabilite prin rechizitoriu și în consecință și prin sentință, ca urmare a declarației de recunoaștere a inculpatului, sunt corecte, fiind dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului, fișa de calcul prejudiciu, alte înscrisuri, toate coroborându-se cu declarațiile inculpatului în care recunoaște comiterea faptelor.
Ca stare de fapt, se reține în esență că inculpatul P. I., în baza aceleași rezoluții infracționale, în cursul anului 2010, precum și la data de 15.09.2012, s-a deplasat pe terenul forestier proprietate personală, situat pe raza comunei Padeș, jud. G., în punctul Valea Calului, de unde singur a tăiat de pe picior un număr de 2 arbori specie cireș sălbatic nemarcați silvic, respectiv zece arbori specie fag nemarcați silvic, având un volum total de 9.891 m.c. și o valoare totală de 2019.64 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008 cu aplic. 41 alin.2 Cod Penal.
Potrivit art. 120 din Legea nr. 46 din 2008 modificată, faptele prevăzute la art. 106 - 113 prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, indiferent de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și de conduita făptuitorului.
Așadar, deși de principiu art. 3201 C.p.p. nu exclude aplicarea art. 181 C.p., totuși, în cauză, legiuitorul, prin dispozițiile legale arătate anterior, a exclus de la aplicarea art. 181 C.p. faptele incriminate prin dispozițiile art. 106 – 113 din Legea nr. 46 din 2008 modificată, pentru acestea neputându-se în nici o împrejurare dispunându-se achitarea pe considerentul lipsei gradului de pericol social al unei infracțiuni, astfel că motivul de recurs formulat sub acest aspect de inculpat este neîntemeiat.
Este neîntemeiată și solicitarea de a se dispune casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, neexistând nici un temei pentru această soluție. De altfel, inculpatul prin apărător nici nu a motivat această solicitare.
Este neîntemeiat și motivul de recurs privind greșita confiscare a materialului lemnos, această măsură fiind în mod corect dispusă de instanța de fond, având în vedere disp. art. art.118 al.1 lit. e Cod penal și art. 116 din Legea nr. 46/2008.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, se constată că aceasta a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 C.p., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, urmarea produsă, dar și persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine sinceră, Curtea apreciind că nu se impune reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., va fi respins ca nefondat recursul.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 69 din 14 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă recurentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013
S. P. M. L. B. M. M. Ș.
Grefier,
M. V.
Red.jud.SPM
j.f.P.D.O.
IB- 04.06.2013.
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 254/2013.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1170/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
