Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Decizia nr. 49/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 49/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 49/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 49/2016
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. M. S. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - M. C. G.
Grefier - F. U.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
…………….
Pe rol, soluționarea apelului promovat de condamnatul P. F. M. (deținut în Penitenciarul C.) împotriva sentinței penale nr. 949 de la data de 10 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Slatina – județul O. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul – condamnat asistat de avocat desemnat din oficiu B. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, condamnatul a învederat în fața instanței de control judiciar faptul că înțelege să-și retragă calea de atac declarată împotriva hotărârii pronunțată la 10.12.2015 de Judecătoria Slatina, declarația dată în acest sens fiind citită, semnată și depusă la dosar.
Față de cele învederate de apelant, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. G., pentru apelantul – condamnat, solicită instanței să ia act de manifestarea de voință a condamnatului.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului solicită să se ia act de declarația de retragere a apelului, astfel cum a fost formulată de condamnat, cu obligarea corespunzătoare a acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în valoare modică.
Apelantul – condamnat P. F. M., în ultimul cuvânt, declară că își retrage apelul promovat în cauză.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Reține că, prin sentința penală nr. 949 de la data de 10 decembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Slatina – județul O. în dosarul cu nr._ , în baza art. 1401 alin. 1 din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 (Rep.) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală rap. la Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală -, s-a admis cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine formulată de către persoana condamnată P. F. M. (fiul lui T. și M., născut la data de 20.05.1978, în mun. Slatina, jud. O., în prezent aflat în stare de detenție în cadrul Penitenciarului C., jud. D.); s-a recunoscut ordonanța emisă în data de 18.02.2015 de către magistratul competent cu supravegherea de la Biroul de Supraveghere din cadrul Tribunalului din L’Aquila (prin care a fost admisă în favoarea persoanei condamnate P. F. M. o reducere a pedepsei aflate în curs de executare, înscrisă sub N. SIEP 2014/6 la Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Vasto, cu 375 de zile de eliberare anticipată), în interpretarea dată prin Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, inclusiv onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de 130 lei, stabilit conform art. 5 alin. 1 lit. l din Protocolul MJ/UNBR privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală (delegație asistență judiciară obligatorie nr. 1380/2015 – av. D. O. I.).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 01.09.2015, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. - Secția Penală și Pentru Cauze cu Minori, adresa Ministerului Justiției privind fișa actualizată cu stadiul executării pedepsei privind pe P. F., înaintată de Ministerul Justiției din Italia, din cuprinsul adresei menționate rezultând că hotărârea pentru fracționarea pedepsei a fost înaintată pentru a fi notificată – comunicată - deținutului, privind o pedeapsă care nu a fost recunoscută de Curtea de Apel C..
Prin sentința nr. 162 din 10.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, în baza art. 50 Cod procedură penală s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, sens în care s-a constatat în esență că sesizarea înaintată de către autoritățile judiciare italiene poate fi analizată doar prin prisma dispozițiilor art. 1401 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora recunoașterea pe cale principală a hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice (altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei), se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condițiile tratatului aplicabil între România și statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripție acesta domiciliază.
La termenul de judecată din 26.11.2015, procedând la analizarea cererilor formulate de către Ministerul Justiției și însușite de către persoana condamnată P. F. M., instanța de fond a stabilit că, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei și de declarația persoanei condamnate, se află în prezența a două capete de cerere, respectiv: - reducerea pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare, astfel cum a fost convertită de către Curtea de Apel C. prin sentința penală nr. 336 din 03.12.2014 pronunțată în dosarul nr._, cu 6 luni închisoare - conform fracționării pedepsei operate de Tribunalul din Vasto prin ordonanța din 05.02.2015 -, situație ce poate fi asimilată cazului de contestație la executare prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală; - recunoașterea pe cale principală, conform art. 1401 din Legea nr. 302/2004, a ordonanței nr. 162/2015 emisă de către Biroul de supraveghere din cadrul Tribunalului L”Aquila cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată.
Cu privire la cea de – a doua cerere, instanța de fond a dispus disjungerea cauzei, fiind format un nou dosar (nr._ ), cu termen de judecată la 03.12.2015..
Analizând cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut în esență că, prin sentința penală nr. 336 din 03.12.2014 pronunțată de către Curtea de Apel C. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 434/A din 22.12.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admisă sesizarea parchetului privind cererea formulată de autoritățile judiciare italiene privind pe condamnatul P. F. M. (deținut în Penitenciarul Pescara din Italia) și, pe cale de consecință, s-a dispus recunoașterea sentinței penale nr._/2011 pronunțată la data de 23 noiembrie 2011 de către Tribunalul de D. Comun din Milano, definitivă la data de 14.12.2011 (privind executarea pedepsei de 8 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat) și, parțial a sentinței penale nr. 488/12 pronunțată la data de 10 octombrie 2012 de către Tribunalul de D. Comun din Vasto, definitivă la data de 19.11.2013 (privind executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de jaf agravat, tentativă de jaf, jaf agravat), având în vedere faptul că infracțiunea de posesie nejustificată a instrumentelor pentru deschiderea sau forțarea de încuietori prev. de art.707 din Codul penal italian, nu este incriminată de Codul Penal Român; totodată, s-a dispus transferarea condamnatului P. F. M. în vederea executării pedepselor și s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 10.07.2012, la zi, precum și emiterea mandatului de executare la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
La data de 18.02.2015 a fost examinată de către magistratul competent cu supravegherea din cadrul Tribunalului din L′Aquila cererea de eliberare anticipată formulată de către persoana condamnată P. F. M. (deținut în momentul soluționării cererii la Casa de detenție din Avezzano), cu privire la perioada de executare a pedepsei cu decurgere din 10.07.2012 și până la 09.01.2015 – referitor la pedeapsa în cursul executării căreia se afla înscrisă sub N.SIEP 2014/6 la Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Vasto -. În urma examinării cererii de eliberare anticipată, s-a constatat că poate fi admisă cu privire la perioada de detenție anterior indicată, ținând cont de faptul că numitul P. F. M. a dat proba despre participarea sa la opera de reeducare care i-a fost pusă la dispoziție, precum și de conduita bună avută de acesta în detenție, așa cum a rezultat din datele cuprinse în cartela biografică a acestuia și din actele de observație și supraveghere întocmite în acest sens, motiv pentru care judecătorul de supraveghere, prin ordonanța din 18.02.2015, a admis reducerea pedepsei aflate în curs de executare cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată acordate acestuia pentru perioada de detenție executată, cu decurgere din 10.07.2012 și până la 09.01.2015, egală cu cinci semestre.
Ulterior pronunțării judecătorului de supraveghere din cadrul Tribunalului din L′Aquila, ordonanța a fost comunicată autorităților judiciare din România în scopul notificării persoanei condamnate P. F. M..
Prin declarația dată în fața instanței la termenul din 26.11.2015, persoana condamnată P. F. M. și-a însușit înscrisurile emise de către autoritățile judiciare italiene și a solicitat să fie puse în aplicare de către autoritățile judiciare din România.
Așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 15 din 22.05.2015 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei probleme de drept, examinarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare - care se referă, printre alte categorii de activități care conduc la reintegrarea persoanei condamnate în societate, și la munca prestată - conduce la concluzia că eliberarea anticipată, concept reglementat în legislația italiană, poate fi echivalată cu sistemul conceput în legislația română pentru stabilirea părții din pedeapsa închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate. În legislația italiană - eliberarea anticipată este reglementată în Legea nr. 354 din 26 iulie 1975, care, în art. 54 alin. (1), prevede că persoana condamnată la pedeapsa închisorii care dovedește că a participat la activitatea de reintegrare poate beneficia, ca recunoaștere a acestei participări în scopul reintegrării sale eficiente în societate, de o reducere a pedepsei cu 45 zile pentru fiecare semestru de pedeapsă executată. Sistemul eliberării anticipate nu este, astfel, incompatibil cu dreptul național circumscris art. 100 alin. (3) și (4) din Codul penal, respectiv Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, prin care se stabilește partea din durata pedepsei închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate.
În raport de cele expuse anterior, instanța de fond a constatat că instituția eliberării anticipate, astfel cum este reglementată în legislația italiană, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate de autoritatea judiciară străină, are echivalent în legislația română în cadrul sistemului conceput pentru stabilirea părții din pedeapsa închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul P. F. M., fără a dezvolta însă în scris motivele, iar în ședința publică de azi – 19 ianuarie 2016, a învederat în fața instanței de control judiciar faptul că înțelege să-și retragă calea de atac declarată împotriva sentinței prin care Judecătoria Slatina a recunoscut ordonanța din 18 februarie, pronunțată de magistratul din cadrul Tribunalului din Italia, prin care i s-au acordat 375 zile de eliberare anticipată; declarația dată în acest sens de apelant a fost atașată la dosar la fila 11.
Potrivit art. 415 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelul, astfel că, în cauză, Curtea va lua act de manifestarea de voință a condamnatului, pronunțându-se conform dispozițiilor art. 421 cod procedură penală.
În baza art. 275 alin. 3 cod pr. penală, cheltuielile judiciare în sumă de 420 lei - reprezentând onorariu avocat oficiu -, vor rămâne în sarcina statului, urmând a fi virate din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului declarat de condamnatul P. F. M. (deținut în Penitenciarul C.) împotriva sentinței penale nr. 949 de la data de 10 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Slatina – județul O. în dosarul cu nr._ .
Cheltuielile judiciare în sumă de 420 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, rămân în sarcina statului și se vor vira din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 19 Ianuarie 2016.
Președinte, Judecător,
A. M. S. M. C. G.
Grefier,
F. U.
Red. jud.: M. C. G.
Jud. fond: N. C. C.
Tehnored.: 2 ex./A.T. - 27 Ianuarie 2016
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 81/2016.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
