Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Hotărâre din 27-01-2015, Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 41004/245/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 30/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. O. M.
Judecător I. E. C.
Grefier E. A.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul M. Ș. împotriva sentinței penale nr. 2193 din 25.07.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG nr. 195/2002).
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 13 ianuarie 2015, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror L. D. E. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru, 20 ianuarie 2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 27 ianuarie 2015 .
Ulterior deliberării:
Curtea,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală 2193 din 25.07.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
„Condamnă pe inculpatul M. Ș., fiul lui V. și L., născut la data de 24.12.1990 în ., CNP:_, cu domiciliul în satul Răducăneni, ., județul Iași și domiciliul ales în Iași, . (la cabinet avocatură R. D. – M.), cetățean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de 8(opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge” prev. si ped de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002, modificată și republicată, cu aplicarea disp. art.5 Cod penal și art. 396 alin.10 Cod procedură penală.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 și art.71 alin 2 Cod penal din 1968 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal din 1968.
În baza dispozițiilor art. 81 Cod penal din 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală pe o perioadă de 2(doi) ani si 8(opt) luni, termen de încercare calculat potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal din 1968.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 și art. 71 alin 5 Cod penal din 1968 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii anterior menționată suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Potrivit art. 359 Cod procedură penală din 1968 atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1968 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza disp. art. 398 Cod procedură penală și art.272 Cod procedură penală suma de 100 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului în faza de judecată a procesului penal (delegația nr.0189/27.12.2013 emisă de Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului în faza de judecată a procesului penal (delegația nr. 0444/14.01.2014 emisă de Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În baza dispozițiilor art. 398 Cod procedură penală și art.274 alin. 1 Cod procedură penală Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 830 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.07.2014.”
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„ Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași emis la data de 11.12.2013 în dosarul penal nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M. Ș., fiul lui V. și L., născut la data de 24.12.1990 în ., CNP:_, cu domiciliul în satul Răducăneni, ., județul Iași și domiciliul ales în Iași, . (la cabinet avocatură R. D. – M.), cetățean român, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge” prev si ped de art 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002, modificată și republicată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ 2014.
Prin actul de inculpare s-a reținut în sarcina inculpatului M. Ș. că, la data de 08/09.11.2013, în jurul orei 0419, a condus pe drumurile publice cu municipiul Iași autoturismul marca „Wolkswagen Golf” cu numărul de înmatriculare_, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie de peste 0,80 g%0 (respectiv 1,15 g%0).
Prin încheierea de cameră de consiliu din 31.03.2014, în baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală a fost constatată legalitatea rechizitoriului emis la data de 11.12.2013 în dosarul penal nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ 2014, legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală. Totodată s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul M. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii mai sus menționate.
La termenul de judecată din data de 25.06.2014, apărătorul ales al inculpatului a depus la dosarul cauzei o declarație autentică, în cuprinsul căreia acesta din urmă a arătat că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa în rechizitoriu și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit procedurii simplificate prev. de art. 375 Cod procedură penală.
Față de poziția procesuală exprimată de inculpat, instanța de judecată a dat eficiență dispozițiilor art.375 cu referire la art. 374 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, atunci când recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa.
Instanța de judecată a procedat astfel la judecarea cauzei penale de față exclusiv pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Analizând în mod coroborat actele și lucrările cauzei, ansamblul probelor administrate în faza urmăririi penale, instanța reține aceeași situație de fapt ca cea reținută în rechizitoriu.
Astfel:
În noaptea de 08/09.11.2012, în jurul orei 04.10, un echipaj din cadrul Direcției Generale a Vămii Iași, ce se afla în misiune, a observat un autoturism marca Volkswagen Golf, cu număr de înmatriculare_, ce rula pe Șoseaua N.. Întrucât autoturismul avea spatele foarte lăsat și, bănuind că ar putea transporta mărfuri de contrabandă, a efectuat semnal regulamentar de oprire.
Șoferul autoturismului respectiv nu doar că nu a oprit, dar a mărit viteza, încercând să fugă, intrând pe străzi în care accesul era interzis.
Echipajul de la vamă a reușit să blocheze respectivul autoturism pe Calea Galata și a solicitat, prin 112. intervenția poliției.
În locația indicată (.. 26) s-a deplasat un echipaj din cadrul Secției 6 Poliție Iași. unde, la ora 04,26, a fost identificat autoturismul marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare_ .
Cu ocazia legitimării, s-a stabilit că persoana care a condus autoturismul era inculpatul M. Ș.. În autoturismul acestuia se aflau alte cinci persoane, respectiv C. S. S., Danilă T. M., F. M., G. A. M. și B. A.. La fața locului, lucrătorii de poliție au identificat și pe cei care sunaseră la 112, respectiv inspectorii vamali C. I. și M. D., care se aflau cu autoturismul de serviciu marca Nissan, autoturism inscripționat cu însemnul VAMA.
Întrucât inculpatul M. Șteianiță emana halenă alcoolică, a fost condus la sediul Poliției Rutiere Iași. Unde, la ora 05,13 a fost testat alcooscopic, rezultând o concentrație de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, organele de poliție au procedat la conducerea învinuitului la Spitalul de Urgență „Sf. S." Iași, în vederea recoltării probelor biologice, pentru stabilirea alcoolemiei. Inculpatului M. Șteianiță i s-au recoltat două probe de sânge la ora 05,35, și respectiv la ora 06,35 a zilei de 09.11.2012, fiind examinat și din punct de vedere clinic.
Din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 2026-7/A din 12.11.2012 rezultă că inculpatul a avut o îmbibație alcoolică în sânge de 1,10 g/l la prima probă (ora 0535 ) și de 0,95 g/l la a doua probă (ora 0635).
Cu ocazia audierii, M. Șteianiță a recunoscut săvârșirea faptei. Acesta a arătat că, în seara zilei de 08.11.2012. în jurul orelor 22.00. s-a deplasat din . la volanul autoturismului_, în autoturism aflându-se prietenii săi C. S. S. și D. T. M., pentru a participa la aniversarea zilei de naștere a unui prieten comun pe nume B. A.. Inculpatul M. Șteianiță a precizat că în ziua de 08.11.2012 nu a consumat alcool, aspect confirmat de martorii indicați mai sus. În jurul orelor 23, inculpatul însoțit de cei doi martori, a ajuns într-un apartament de pe . afla numitul B. A., cât și martorii F. M. și G. A. M.. Inculpatul a rămas în acel apartament până în jurul orelor 01, când persoanele prezente au hotărât să se deplaseze la restaurantul Class din zona T. V. pentru a mânca. Toate cele șase persoane prezente în apartament s-au deplasat în zona T. V. cu autoturismul Volkswagen cu nr. de înmatriculare_, autoturism condus decătre inculpat. Acesta din urmă a comandat la restaurant o shaorma și o bere cu alcool pe care a consumat-o în timp, până la plecarea din restaurant (între ora 01.00 și ora 04.00), înainte de a părăsi restaurantul. Inculpatul a consumat cantitatea de 50 ml de coniac și apoi s-a urcat apoi la volanul autoturismului 1S.07.PPA, în autoturism urcând și ceilalți cinci martori: C. S. S., Danilă T. M., F. M.. G. A. M. și B. A..
Inculpatul M. Șteianiță a condus autoturismul din zona T. V. pe . la intersecția din zona P. R.. În momentul în care și-a dat seama că mașina aparținând Vămii i-a făcut semnal de oprire, inculpatul a precizat că s-a panicat și și-a continuat deplasarea până în parcarea de pe .. 26 unde a fost blocat de autoturismul Vămii lași, în spatele unui . vamali s-au deplasat lângă autoturismul Volkswagen 1S.07.PPA și au constatat că la volan se afla inculpatul, iar în autoturism se mai aflau alte cinci persoane. Din momentul apelului telefonic învinuitul a mai condus autoturismul pe drumurile publice maxim cinci minute. La ora 04.26 la fața locului a sosit un echipaj de la Secția VI Poliție.
Având în vedere intervalul scurs între momentul opririi în trafic pe .. 26 și ora recoltării primei probe de sânge (76 de minute), ținând cont și de declarația de consum a inculpatului, în faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei.
Din raportul de expertiză medico legală nr. 234/R din 08.05.2013 întocmit de IML Iași privind calculul retroactiv al alcoolemiei reiese că la ora 0419, M. Șteianiță ar fi avut o alcoolemie teoretică de aproximativ 1,15 g/l alcool pur în sânge. De asemenea, raportul de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei concluzionează un consum de băuturi alcoolice și/sau în alte circumstanțe decât cele declarate.
După aducerea la cunoștință a concluziilor raportului de expertiză medico legală, inculpatul M. Ștefaniță și-a schimbat declarația de consum solicitând efectuarea unui nou calcul retroactiv al alcoolemiei (acesta indicând că, de fapt, a consumat 250 de ml de cognac chiar înainte de a părăsi restaurantul Class), probă ce a fost respinsă motivat de organele de cercetare penală.
În cauză, în faza de urmărire penală, au fost audiați numiții M. D. și C. I., inspectorii vamali ce au făcut semnal de oprire inculpatului. Aceștia au arătat că, din momentul în care au apelat 112 și până la momentul în care s-a reușit oprirea autoturismului condus de către inculpat au trecut maximum cinci minute.
Martorii G. A. M., C. S. S., D. T. M. și B. A., au confirmat toți că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost condus în noaptea de 08/09.11.2013 doar de către inculpatul M. Ștefaniță. Cu privire la cantitatea de alcool consumată de către inculpat, declarațiile acestora sunt vagi (ori nu l-au văzut consumând alcool, ori l-au văzut consumând doar o bere).
În faza de judecată a procesului penal, în declarația autentică depusă la dosarul cauzei prin intermediul apărătorului său ales, inculpatul a recunoscut integral comiterea faptei reținută în sarcina sa în rechizitoriu.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare ; rezultat etilotest ; proces-verbal de prelevare și buletin de examinare clinică emis de către Spitalul Clinic de Urgențe „Sfântul S.” Iași; buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2026-7/A/12.11.2012; raport de expertiză medico-legală nr. 234/R din 08.05.2013 întocmit de IML Iași privind calculul retroactiv al alcoolemiei ; declarațiile date de martorii M. D., C. I., G. A. M., C. S. S., D. T. M., B. A., F. M. în faza de urmărire penală; declarațiile inculpatului M. Ș., în care acesta a recunoscut comiterea faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată în prezenta cauză penală, față de toate acestea instanța constatând că prezumția relativă de nevinovăție prevăzută de dispozițiile art.4 Cod procedură penală în favoarea inculpatului a fost răsturnată, fiind dovedită, în mod cert, vinovăția acestuia.
În drept:
Fapta inculpatului M. Ș. care, la data de 08/09.11.2013, în jurul orei 0419, a condus pe drumurile publice cu municipiul Iași autoturismul marca „Wolkswagen Golf” cu numărul de înmatriculare_, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie de peste 0,80 g%0 (respectiv 1,15 g%0), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” prev. si ped. de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
Având în vedere modificările legislative intervenite începând cu data de 01.02.2014, din perspectiva dispozițiilor art.5 Cod penal și într-o interpretare globală a dispozițiilor legale aplicabile –în acest sens fiind Decizia nr.265/2014 a Curții Constituționale – instanța constată că legea anterioară este legea mai favorabilă inculpatului, întrucât, în condițiile în care dispozițiile art.336 alin.1 Cod penal prevăd aceleași limite de pedeapsă ca și dispozițiile art. art 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002, modificată și completată prin Legea nr. 49/2006 (respectiv pedeapsa de 1 an – 5ani), circumstanțele atenuante judiciare ce pot fi reținute și modalitatea de executare a pedepsei ce poate fi stabilită inculpatului potrivit legii anterioare, oferă acestuia un tratament sancționator mai ușor.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica inculpatului se va ține seama, conform criteriilor generale de individualizare înscrise la art. 74 Cod penal, atât de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, de dispozițiile art. 396 alin.10 Cod procedură penală, potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, de starea de pericol creată (sub acest aspect, instanța reține că valoarea alcoolemiei pe care inculpatul o avea la momentul comiterii faptei, coroborată cu atitudinea acestuia de a nu opri autoturismul la semnalul regulamentar al organelor abilitate și de a mări viteza, fiind necesară blocarea autoturismului, imprimă faptei comise un grad ridicat de pericol social concret), de motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, de antecedența penală a inculpatului (instanța reține că, deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, în condițiile în care – așa cum rezultă din fișa de cazier aflată la fila 43 dosar urmărire penală – prin ordonanța nr.42/P/2011 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Răducăneni la data de 08.11.2011 s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală pentru comiterea unei infracțiuni de „furt calificat” prev. și ped. de art. 20 Cod penal din 1968 raportat la art. 208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal din 1968 și aplicarea unei sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 100 lei, aspect care relevă o predispoziție a inculpatului în sensul încălcării normele de drept și o ușurință nejustificată în nesocotirea, cu intenție, a consecințele faptelor sale), de conduita acestuia după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, de nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Față de considerentele sus expuse, instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea al cărei cuantum va fi stabilit între limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă – limite reduse cu 1/3 ca efect aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală - respectiv pedeapsa de 8 luni închisoare, apreciind că reținerea circumstanțelor atenuante nu se impune în cauză.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie ce urmează a fi aplicată inculpatului - având în vedere dispozițiile art.12 din Legea nr.187/2012 - instanța reține că natura faptei săvârșite, gradul concret de pericol social al acesteia, precum și pedeapsa principală ce urmează a fi aplicată inculpatului conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a și lit b) Cod penal din 1968, respectiv dreptul de fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, întrucât exercitarea acestor drepturi presupune o conduită morală ireproșabilă.
Luând în considerare și dispozițiile art. 53 din Constituție precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța apreciază că interzicerea exercițiului acestor drepturi este necesară pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfășurarea instrucției penale, măsură care este necesară într-o societate democratică. De asemenea, instanța, luând în considerare natura și gravitatea pedepsei principale ce urmează a fi aplicată, apreciază că pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a și lit b) Cod penal din 1968 este proporțională cu situația care a determinat-o.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii ce urmează a fi aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, constatând întrunite cumulativ condițiile stabilite de disp.art. 81 Cod penal din 1968, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării acesteia pe o durată ce va fi stabilită conform disp.art. 82 Cod penal din 1968 și care va constitui termen de încercare pentru inculpat.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 și art. 71 alin 5 Cod penal din 1968 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii anterior menționată, instanța va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Potrivit art. 359 Cod procedură penală din 1968 va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1968 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza disp. art. 398 Cod procedură penală și art.272 Cod procedură penală suma de 100 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului în faza de judecată a procesului penal (delegația nr.0189/27.12.2013 emisă de Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului în faza de judecată a procesului penal (delegația nr. 0444/14.01.2014 emisă de Baroul Iași) va fi achitată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În baza dispozițiilor art. 398 Cod procedură penală și art.274 alin. 1 Cod procedură penală Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 830 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În termen legal, hotărârea astfel pronunțată a fost apelată de către inculpatul M. Ș., fiind criticată pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul modului de individualizare a pedepsei aplicate.
Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de apel și nici nu a dezvoltat în scris, în condițiile art. 412 alin. 4 cod proc. pen.
Curtea examinând sentința penală apelată, în temeiul dispozițiilor art.417 Cod procedură penală raportat la temeiurile invocate de apelant, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, constată:
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză în cursul procesului penal, din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție în forma cerută de lege.
Starea de fapt reținută prin sentința penală apelată este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale, prima instanță procedând la o analiză completă a probelor administrate și o corectă încadrare juridică a faptelor deduse judecății, inclusiv din perspectiva legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, aspecte ce nu au fost criticate de către apelant, situația de fapt fiind însușită în mod expres de către acesta, prin accesarea procedurii simplificate reglementată de dispozițiile art. 396 alin. 10 cod proc. pen.
Astfel, așa cum a reținut și instanța fondului, infracțiunile la regimul rutier, prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002, respectiv în art. 336 alin. 1 cod penal, sunt infracțiuni de pericol, care ocrotesc desfășurarea în condiții de siguranță a traficului rutier și pietonal, prin impunerea unor obligații suplimentare, cu precădere conducătorilor auto. Așa fiind, urmând cursurile unei școli de șoferi, inculpatul și-a însușit cunoștințele teoretice și practice necesare desfășurării activității de conducere a unui autoturism pe drumurile publice ocazie cu care a aflat despre potențialul crescut de producere a unui accident de circulație prin nerespectarea legislației rutiere, precum și obligațiile ce îi revin în situația în care este implicat într-un eveniment rutier soldat cu vătămarea corporală a unei persoane. De altfel, edictarea regulilor de circulație, și pe care inculpatul și le-a însușit, ca și orice conducător auto cu ocazia obținerii permisului auto, a fost impusă tocmai de necesitatea de a atrage atenția asupra consecințelor nerespectării lor, astfel încât nu s-ar putea reține că, odată încălcate de cel care le cunoștea, acesta nu a avut reprezentarea posibilelor consecințe ce ar putea surveni dintr-o atare conduită.
În concret, instanța reține că inculpatul a nesocotit normele de conduită și obligațiile care guvernează conducerea pe drumurile publice și care îi revin în calitatea sa de conducător auto, prin faptul că a condus pe drumurile publice cu municipiul Iași autoturismul marca „Volkswagen Golf” cu numărul de înmatriculare_, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie de peste 0,80 g%0 (respectiv 1,15 g%0), astfel că fapta acestuia prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Cu privire la legea penală identificată ca fiind mai favorabilă inculpatului, având în vedere că modalitatea de executare a pedepsei pentru care a optat prima instanță nu mai este prevăzută de noile dispoziții penale, iar, pe de altă parte, că această modalitate de executare a pedepsei impune inculpatului doar obligația de a nu mai comite alte infracțiuni în cursul termenului de încercare fără alte obligații, în mod corect prima instanță a apreciat că dispozițiile mai favorabile situației concrete a inculpatului sunt cele reglementate de prevederile codului penal din 1968 și, implicit, de dispozițiile O.U.G. nr. 192/_, ca lege specială de încriminare.
Așa fiind, prin raportare la prevederile privind individualizarea pedepsei reglementate de prevederile codului penal din 1968, instanța de apel, apreciază că în mod corect a fost individualizată pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia, dar și circumstanțele personale ale inculpatului apelant care nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, a avut o atitudine procesuală corespunzătoare, prezentându-se în fața autorităților și recunoscând comiterea faptelor reținute în sarcina sa, cuantumul fiind astfel stabilit încât să asigure îndeplinirea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Potrivit art.72 Cod penal la stabilirea pedepselor se ține seama de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 Cod penal, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are – pe lângă scopul său represiv – și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Au fost, de asemenea avute în vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală fiind cunoscut cu antecedente penale.
Raportat conduitei sincere de recunoaștere și regret manifestate de inculpat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, conduita bună a acestuia înainte și după comiterii faptei, instanța de fond în mod optim a apreciat că pot fi apreciate ca împrejurări ușurător în planul cuantificării pedepsei, pe care a orientat la minimului special prevăzut de lege pentru fapta comisă, astfel cum au fost reduse acestea cu o treime ca urmare a aplicării disp. art. 396 alin.10 Cod procedură penală.
Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă de 8 luni închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, iar raportat considerentelor expuse, este și concluzia însușită de către instanța controlului judiciar.
În consecință, Curtea apreciază că în cauză s-a aplicat un eficient tratament sancționator, atât sub natura și cuantumul pedepsei aplicate, cât și in privința modalității de executare, astfel că nu poate fi primită solicitarea inculpatului de reducere a cuantumului pedepsei, întrucât nu se justifică lărgirea sferei efectului atenuant recunoscut de disp. art. 396 alin.10 Cod procedură penală, or al împrejurărilor reținute ca pozitive în planul individualizării pedepsei, și respectiv reducerea cuantumului acesteia, o atare soluție împiedicând realizarea scopului pedepsei înscris în art. 52 cod penal cât și conștientizarea inculpatului asupra consecințelor faptelor săvârșite.
În consecință, pentru considerentele expuse, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct.1 lit. „b” Cod procedură penală să respingă, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul M. Ș., împotriva sentinței penale nr. 2193 din 25.07.2014 a Judecătoriei Iași și, să mențină, ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M. Ș., împotriva sentinței penale nr. 2193 din 25.07.2014 a Judecătoriei Iași.
Obligă inculpatul M. Ș. să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2015.
Președinte,Judecător,
A. G. O. ManolacheIulia E. C.
Grefier,
E. A.
Red./tehn. C.I.E.
28.02.2015 – 2 ex.
Jud. Iași – jud. A. U.
| ← Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 43/2015. Curtea de... | Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
