Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Sentința nr. 34/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 34/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 6/45/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
SENTINȚA PENALĂ. NR. 34/2015
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte D. D.
Grefier C.-M. Ș.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. I. F., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, prev. și ped. de dispozițiile art. 337 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.03.2015 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror M. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin rechizitoriul nr. 528/P/2012, P. de pe lângă Curtea de Apel Iași a trimis în judecată pe inculpatul C. I. F., fiul lui L. și F., născut la data de 4.09.1978, în Iași, cu domiciliul în Iași, .. 5, ., jud. Iași, fără forme legale în Iași ., ., . M.), avocat în cadrul Baroului Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei prev. și ped. de art. 337 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut în esență că inculpatul C. I. F., la data de 22.10.2012, după ce a condus, pe drumurile publice din municipiul Iași, autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu numărul de înmatriculare_, a refuzat să îi fie recoltate probele biologice în vedere stabilirii alcoolemiei, deși a fost condus de către organele de poliție la Spitalul Sf. S. din Iași, în acest scop.
Situația de fapt a fost reținută în rechizitoriu din administrarea următoarelor mijloace de probă:
- proces verbal de constatare a infracțiunii întocmit de către organele de poliție la data de 22.10.2012 – filele 3 și 4 dosar urmărire penală;
- declarațiile martorilor A. F. și Medlig D. M. C. – filele 5 – 7, 41 – 44, 48 – 52 dosar urmărire penală;
- dovezi privind refuzul inculpatului de a i se recolta probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei și testarea acestuia cu aparatul alcooltest – filele 8 – 11 dosar urmărire penală;
- raportul întocmit de către organele de poliție cu privire la reținerea permisului de conducere auto al inculpatului – fila 12 dosar urmărire penală;
- proces verbal privind sancționarea contravențională a inculpatului pentru refuzul de a se legitima și pentru injuriile aduse martorului A. F. – fila 13 dosar urmărire penală;
- adresa nr. 1299 din 31.10.2012 a Baroului Iași – fila 15 dosar urmărire penală;
- declarațiile martorilor Nisfoeanu C. G., N. C. și S. D. – filele 28 – 36 dosar urmărire penală;
- declarațiile inculpatului C. I. F. – filele 56 – 58 și 63 dosar urmărire penală.
În procedura de cameră preliminară, inculpatul C. I. – F. nu a formulat cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și nici din oficiu, judecătorul de cameră preliminară nu a invocat astfel de excepții.
Prin încheierea de ședință din 4 februarie 2015, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 38 alin. 1 lit. d) Cod procedură penală, s-a constatat competența din punct de vedere material și teritorial a Curții de Apel Iași în soluționarea cauzei, iar, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 528/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași privind pe inculpatul C. I. – F., precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Prin aceeași încheiere s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul C. I. F..
În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 4 martie 2015, inculpatul a solicitat, în baza prevederilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, judecarea cauzei în temeiul probelor administrate în cursul urmăririi penale (cu excepția înscrisurilor în circumstanțierea profilului moral), menționând că recunoaște în totalitate fapta pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, cerere ce i-a fost admisă de instanță.
Inculpatul a depus la dosar, ca mijloace de probă în circumstanțiere o adeverință eliberată de Universitatea P. A. – Facultatea de D.; o adeverință eliberată de Academia de Poliție „A. I. C.”; o caracterizare eliberată de Uniunea Națională a Barourilor din România – Baroul Iași; un contract de voluntariat din care rezultă că inculpatul este implicat în activitățile și programele Asociației Cultural Umanitară M. Modernă pentru apărarea drepturilor omului, promovarea valorilor democrației și dezvoltării comunitare și materializarea prevederilor statutare; Decizia emisă de Uniunea Avocaților din România – Consiliul Uniunii din conținutul căreia rezultă că s-a aprobat primirea în profesia de avocat a inculpatului.
Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească potrivit art. 399 alin. 3 Cod procedură penală, instanța, analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reține următoarele:
În fapt:
La data de 22.10.2012, în jurul orelor 15,20, în timp ce conducerea, pe . municipiul Iași, autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu numărul de înmatriculare_, datorită faptului că se afla sub influența consumului de băuturi alcoolice, inculpatul C. I. F., avocat în cadrul Baroului Iași, a acroșat cu autovehiculul, o autoutilitară, cu numărului de înmatriculare_, condusă de martorul A. M., și în care se afla, în calitate de pasager și martorul Medlig D. M. C. .
După ce a avariat autoutilitara, inculpatul C. I. F. aînceput să devină agresiv față de martorul A. M., care a fost nevoit să solicite intervenția organelor de poliție prin serviciul de urgență „112".
Ca urmare, la fața locului a sosit o patrulă compusă din polițiști și jandarmi. Când a văzut patrula, inculpatul a încercat să părăsească locul faptei prin fugă. A fost urmărit și ajuns din urmă de către organele de poliție, după care a acceptat să fie condus la sediul Secției 6 Poliție Iași. Aici inculpatul C. I. F. a fost testat cu aparatul alcooltest de către, o patrulă a poliției rutiere, chemată special în acest sens, și s-a constatat că avea o îmbibație alcoolică de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul C. I. F. a refuzat să semneze bonul de testare, dar a acceptat să fie condus de către organele de poliție la Spitalul Sf. S. Iași pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
La Spitalul Sf. S. Iași, inculpatul C. I. F. a refuzat să i se recolteze probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, susținând că el a avut calitatea de pieton și nu de conducător auto. De asemenea, inculpatul a refuzat să fie examinat clinic de medic, pentru ca acesta să constate dacă se afla sau nu sub influența consumului de băuturi alcoolice.
De la spital, inculpatul C. I. F. a plecat însoțit de un prieten, refuzând să se întoarcă la sediul poliției pentru a semna actele de constatare întocmite de către organele de poliție.
La data de 19.12.2014 inculpatul C. I. F. a arătat că recunoaște și regretă comiterea infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.
A precizat că la data de 22.10.2012 consumase alcool pe fondul unei depresii cauzate de probleme familiale.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză în cursul urmăririi penale, respectiv: procesul verbal de constatare a infracțiunii întocmit de către organele de poliție la data de 22.10.2012, declarațiile martorilor A. F. și Medlig D. M. C., dovezi privind refuzul inculpatului de a i se recolta probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei și testarea acestuia cu aparatul alcooltest, raportul întocmit de către organele de poliție cu privire la reținerea permisului de conducere auto al inculpatului, proces verbal privind sancționarea contravențională a inculpatului pentru refuzul de a se legitima și pentru injuriile aduse martorului A. F., adresa nr. 1299 din 31.10.2012 a Baroului Iași, declarațiile martorilor Nisfoeanu C. G., N. C. și S. D., declarațiile inculpatului C. I. F. de recunoaștere a faptei comise date la urmărirea penală și în instanță.
În drept
Fapta inculpatului C. I. – F. care, la data de 22.10.2012, după ce a condus, pe drumurile publice din municipiul Iași, autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu numărul de înmatriculare_, a refuzat să îi fie recoltate probele biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși a fost condus de către organele de poliție la Spitalul Sf. S. din Iași, în acest scop, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei prev. și ped. de art. 337 Cod penal.
Latura obiectivă a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului care, după ce a condus un autovehicul pe drumurile publice, a refuzat recoltarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, fiind întrunite cele două condiții prevăzute de lege, respectiv situația premisă constând în conducerea unui autovehicul pe drumurile publice și săvârșirea acțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Acțiunea care constituie elementul material al infracțiunii analizate are ca rezultat crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite prin norma penală.
Starea de pericol intervine ca urmare directă a săvârșirii faptei și, ca atare, nu trebuie dovedită.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție, sub forma intenției directe, întrucât el a prevăzut și urmărit rezultatul faptei, zădărnicirea stabilirii alcoolemiei prin refuzul nejustificat de a i se recolta probe biologice.
În raport cu cele expuse anterior, instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului există, constituie infracțiune sub aspect obiectiv și subiectiv și a fost săvârșită de către inculpat.
Analiza legii penale mai favorabile
Instanța reține că de la data comiterii faptei – 22.10.2012 și până la judecarea cauzei a intervenit . noul cod penal, la 01.02.2014, ce încriminează fapta săvârșită, prevăzând condiții de sancționare diferită, astfel că în virtutea art. 5 Cod penal, se impune identificarea legii penale mai favorabile.
Verificând succesiunea de legi în timp, instanța constată că fapta comisă de inculpat era încriminată în vechea reglementare în art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată cu închisoarea de la 2 la 7 ani închisoare, iar în legea nouă se regăsește încriminată în art. 337 Cod penal și este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Comparând dispozițiile aplicabile din Codul penal din 1969 și pe cele din noul cod penal prin prisma tuturor instituțiilor de drept penal incidente în cauză, instanța reține că legea nouă îi creează o situație mai favorabilă inculpatului în raport cu limitele de pedeapsă mai reduse, dar și cu soluțiile pe care instanța le poate pronunța în rezolvarea acțiunii penale, respectiv mijloacele de individualizare a pedepsei în condițiile în care în conformitate cu prevederile acestei legi, instanța se va orienta spre o soluție de amânarea aplicării pedepsei conform art. 83 Cod penal.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, instanța va proceda la stabilirea unei pedepse față de inculpatul C. I. – F. pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
La individualizarea judiciară a pedepsei, în vederea stabilirii unei pedepse concrete, de natură să ducă la finalitatea legii penale, se vor avea în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, în conformitate cu care stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea inculpatului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
De asemenea, la stabilirea pedepsei vor fi avute în vedere și prevederile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă reducându-se cu o treime, ca urmare a recunoașterii de către inculpat a comiterii faptei.
În raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în contextul cauzei, ținând seama de gradul de pericol social concret al faptei comise, de importanța valorilor sociale lezate – infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor de pericol social ce ocrotesc relațiile sociale care asigură securitatea circulației rutiere, prin depistarea celor care conduc pe drumurile publice autovehicule sub influența băuturilor alcoolice și implicit, prevenirea unor astfel de situații, care prezintă un evident pericol, dar și relațiile sociale care asigură înfăptuirea justiției, respectiv stabilirea și dovedirea contravenției ori infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe – corelat cu condițiile concrete de săvârșire, precum și de circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului – lipsa antecedentelor penale, buna conduită anterioară, atitudinea sinceră adoptată atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, instanța apreciază că o pedeapsă cu închisoarea în cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală asigură o proporție echitabilă între gradul de pericol social al faptei și profilul socio - moral al inculpatului.
La cuantificarea pedepsei închisorii, instanța are în vedere că inculpatul este o persoană pe deplin integrată social, cu o bună conduită morală, civică și profesională, date relevate de actele în circumstanțiere depuse la dosar și a adoptat o atitudine procesuală corectă, elemente care nu au valența unor circumstanțe atenuante, însă, justifică stabilirea unei pedepse cu închisoarea în cuantum egal cu minimul special prevăzut de textul sancționatoriu, ce constituie o replică socială adecvată pericolului social concret al faptei și inculpatului.
Instanța apreciază că numai prin stabilirea acestei pedepse față de inculpat, rolul coercitiv și educativ al sancțiunii va fi atins, pedeapsa stabilită având în același timp și un puternic rol preventiv în privința acestui gen de fapte antisociale.
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 Cod penal, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv de 8 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar, se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, instanța constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzută de art. 83 alin. 2 Cod penal, iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplina în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială determină concluzia că nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, constituind un aspect izolat în conduita sa, astfel că nu este necesară pronunțarea unei soluții de condamnare cu consecința aplicării imediate a pedepsei, fiind suficientă stabilirea pedepsei și amânarea aplicării acesteia.
În același timp, evaluând în ansamblul lor criteriile prev. de art. 80 Cod penal, instanța consideră că elementele speței de față nu sunt suficiente pentru a-l sancționa pe inculpat doar cu un avertisment, prin adoptarea soluției de renunțare la aplicarea pedepsei solicitată de acesta.
Chiar în condițiile datelor ce circumstanțiază pozitiv persoana inculpatului, anterior expuse, infracțiunea săvârșită de inculpat este o faptă de pericol prin care sunt lezate relațiile sociale cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice și realizarea justiției, pericolul social concret sporit al acestei fapte rezultând din împrejurările în care a fost comisă de către inculpat care, după ce a consumat alcool a acroșat cu autovehiculul care-l conducea o autoutilitară și ulterior a manifestat o atitudine de nerespectare a obligațiilor legale ce-i reveneau, prin refuzul de a se supune măsurii dispuse de organele de poliție ce au sarcina legală a controlului circulației rutiere.
Pentru argumentele prezentate, datele cauzei generând aprecierea că măsura amânării aplicării pedepsei este proporțională cu gravitatea faptei, dar și cu persoana inculpatului și necesitatea procesului de reeducare și resocializare, instanța, în baza art. 83 alin. 1 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii stabilite față de inculpat pe un termen de supraveghere de 2 ani potrivit art. 82 Cod penal, ce se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 84 Cod penal.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) – e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Iași.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și asupra consecințelor săvârșirii de noi infracțiuni.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală ce reglementează plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, instanța va obliga inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 455,24 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul urmăririi penale, iar, suma de 244,76 lei reprezintă cheltuieli judiciare din faza judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, raportat la art. 83 Cod penal, stabilește față de inculpatul C. I. F., fiul lui L. și F., născut la data de 4.09.1978, jud. Iași, CNP_, domiciliat în Iași, .. 5, ., jud. Iași, fără forme legale în Iași ., .. . M.), avocat în cadrul Baroului Iași, fără antecedente penale, pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, prev. de art. 337 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani ce se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 84 Cod penal.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
f) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;
g) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
h) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
i) să comunice schimbarea locului de muncă;
j) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune Iași.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și asupra consecințelor săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18.03.2015.
Președinte,
D. D.
Grefier,
C.-M. Ș.
Redactat D.D.
Tehnoredactat Ș.C.M.
2 ex. 03.04.2015
| ← Conducere fără permis (art.335 NCP). Sentința nr. 212/2015.... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 237/2015. Curtea... → |
|---|
