Conducere fără permis (art.335 NCP). Sentința nr. 212/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 212/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 1898/866/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIE PENALĂ Nr. 178/2015
Ședința publică de la 04 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte D. A.
Judecător C.-G. T.
Grefier L. R.-C.
Pe rol judecarea apelului formulat de inculpatul L. C. împotriva sentinței penale 212/09.09.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosar_, având ca obiect conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art.335 NCP).
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de_, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când în baza dispozițiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală instanța a stabilit termenul de pronunțare azi, când,
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 212 din 09 Septembrie 2014, dată în dosarul nr._ a Judecătoriei P. s-a hotărât:
„Recalifică faptele reținute în sarcina inculpatului L. C. din infracțiunile de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev de art. 335 alin. 1 NCP cu aplicarea art. 35 alin. 1 NCP (două acte materiale) și infracțiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de către o persoană care nu posedă permis de conducere (fapta din 26.01.2012) prev de art. 335 alin. 1 NCP cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. cu aplicarea art. 5 NCP în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969 și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. 1969. și
Reține în sarcina inculpatului comiterea infracțiunilor sus-menționate în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a C.p.
Condamnă inculpatul L. C. fiul lui V. și Ghiorghina, născut la data de 06.03.1977 în ., domiciliat în ., CNP_, cetățenie română, studii 8 clase, agricultor, necăsătorit, doi copii minori, cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969 și art. 37 lit. a C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p.
În baza art. 12 din legea 187/2012 rap. la art. 71 alin. 1 C.p., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Condamnă inculpatul L. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p.
În baza art. 12 din legea 187/2012 rap. la art. 71 alin. 1 C.p., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Constată că infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentințele penale nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare, și sentința penală nr. 17/2014 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare și în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 326/2011 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare (în termenul de încercare al suspendării condiționate).
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/2014 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor după cum urmează:
- 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplic.art.3 al.1 NCP
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (faptă comisă la data de 12.09.2011)- aplicată prin sentința nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare
- 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 18.11.2011.
Constată că prin sentința penală nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare s-a anulat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare acordat prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P..
În baza art. 33 lit. a rapt la art. 34 lit. b și dec. ICCJ 42/2008, contopește pedepsele de 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 18.11.2011 cu pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (faptă comisă la data de 12.09.2011)- aplicată prin sentința nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 37 lit. a și 39 C.p. și art. 40 C.p. 1969 coroborat cu dec. ICCJ 42/2008, contopește această pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința 17/2014 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplic.art.3 al.1 NCP și cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare pe care o sporește la 1 an și 6 luni închisoare și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Deduce din pedeapsa aplicată durata executată de la ….2014 la zi.
Dispune anularea tuturor formelor de executare emise anterior și emiterea unui nou mandat de executare la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.”
În motivarea acestei hotărâri instanța de fond a motivat în fapt și în drept, după cum urmează:
„La data de 26.01.2012 ora 1430, pe raza loc. Lespezi, un echipaj de poliție din cadrul secției 6 Poliuție Rurală P., ce efectua serviciul de patrulare a oprit în trafic autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpatul L.. La solicitarea organelor de poliție de a prezenta documentele, acesta a precizat că nu deține permis de conducere. În prezența martorului asistent C. F. A., inculpatul a precizat că a condus respectivul autoturism pe o distanță de 2,3 km, de la domiciliul său din satul S. și până la .. Conform adresei nr. 882/2012 a Primăriei Lespezi, drumul pe care a circulat inculpatul este drum public, făcând parte din categorie drumurilor județene (DJ 281).
La data de 01.03.2012 la ora 620, inculpatul L. a fost oprit de organele de poliție în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe DN 28 A pe sensul de mers P. Tg. F.. În autoturism se aflau martorii V. M., V. I., A. R. și A. F. A.. La solicitarea organelor de poliție de a prezenta documentele, inculpatul a precizat că nu deține permis de conducere. Martorii au declarat că punctul de plecare l-a constituit satul S. și intenționau să ajungă în orașul Tg. F..
La aceeași dată, dar la ora 1110, inculpatul a fost surprins conducând același autoturism pe DN 28 A din direcția Tg. F. Iași în apropierea localității Costești. Și de această dată, inculpatul era însoțit de martorul V. I..
Din adresele SPCRPCIV nr._/2012,_/2012,_/2012 reiese că inculpatul Lăcătuși nu posedă permis de conducere.
Situația de fapt descrisă anterior a fost reținută pe baza coroborării declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului cu aspe4ctele constatate în procesele verbale de constatare întocmite de organele de poliție, declarațiile martorilor, adresele care atestă categoria de drum public ale drumurilor pe care a fost surprins circulând inculpatul și adresele din care reiese că acesta nu deține permis de conducere.
În drept, faptele inculpatului L. C., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 01.03.2012 orele 06.20 și 11.10 și la data de 26.01.2012, a fost surprins conducând fără să dețină permis de conducere, autoturismul marca Dacia 1305, de culoare verde, având nr. de înmatriculare_, pe drumurile publice de pe raza mai multor localități din jud. Iași, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, cunoscând împrejurarea că pentru a conduce pe drumurile public un autoturism este necesară obținerea unui permis de conducere.
Pentru faptele comise la data de 01.03.2012, instanța apreciază că sunt întrunite elementele unității legale de infracțiune a infracțiunii continuate, inculpatul acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, aspect dedus din timpul scurt scurs între cele două fapte (câteva ore), dar și împrejurarea că era pe același traseu, însă revenea spre localitatea de domiciliu.
Între momentul comiterii faptelor reținute în sarcina inculpatului și momentul pronunțării prezentei sentințe, a intervenit o succesiune de legi penale în timp, instanța având obligația de a aplica inculpatului legea penală mai favorabilă.
Se reține sub acest aspect, că stabilirea legii penale mai favorabile se va face prin aprecierea globală a dispozițiilor penale incidente.
Cu privire la pedepsele stabilite în cele două texte de incriminare, instanța reține că limitele pedepsei cu închisoarea sunt aceleași, respectiv de la 1 la 5 ani.
În sarcina inculpatului sunt însă incidente și dispozițiile privind sancționarea concursului de infracțiuni și a stării de recidivă. Sub acest aspect, legea penală anterioară – C.p. 1969 este mai favorabilă întrucât aplicarea unui spor de pedeapsă este facultativ.
Pentru aceste considerente, instanța va recalifica faptele reținute în sarcina inculpatului L. C. din infracțiunile de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev de art. 335 alin. 1 NCP cu aplicarea art. 35 alin. 1 NCP (două acte materiale) și infracțiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (…) de către o persoană care nu posedă permis de conducere (fapta din 26.01.2012) prev de art. 335 alin. 1 NCP cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. cu aplicarea art. 5 NCP în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969 și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. 1969. și ca reține în sarcina inculpatului comiterea infracțiunilor sus-menționate în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a C.p.
Instanța va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute și va face aplicarea disp. art. 396 alin. 10 C.p.p.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează să fie aplicate inculpatei, instanța va avea in vedere și criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 72 C.p. 1969, scopul pedepsei prevăzut în art. 52 C.p. 1969 și necesitatea realizării prevenției generale și speciale.
La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate, instanța va avea în vedere și conduita sinceră a acestuia, reținând în favoarea sa dispozițiile art. 74 lit. c C.p. și va face aplicarea dispozițiilor art. 76 C.p. 1969. Totodată, la stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate pentru fiecare infracțiune în parte, instanța va avea în vedere gradul concret de pericol social al fiecărei fapte, dedus din modalitatea de comitere, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
În concret, instanța va avea în vedere perseverența infracțională a inculpatului care. Deși condamnat anterior în mod definitiv pentru același tip de infracțiuni, a continuat să conducă pe drumurile publice fără a deține permis de conducere. Totodată, instanța va avea în vedere că acesta se bucură de o imagine bună în comunitate.
Față de aceste considerente, instanța va condamna inculpatul L. la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969 și art. 37 lit. a C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. și la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p.
În baza art. 12 din legea 187/2012 rap. la art. 71 alin. 1 C.p., se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, instanța constată că infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentințele penale nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare, și sentința penală nr. 17/2014 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare și în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 326/2011 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare (în termenul de încercare al suspendării condiționate).
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/2014 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor după cum urmează:
- 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplic.art.3 al.1 NCP
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (faptă comisă la data de 12.09.2011)- aplicată prin sentința nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare
- 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 18.11.2011.
Constată că prin sentința penală nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare s-a anulat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare acordat prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P..
În baza art. 33 lit. a rapt la art. 34 lit. b și dec. ICCJ 42/2008, contopește pedepsele de 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 326/07.11.2011 a Judecătoriei P., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 18.11.2011 cu pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere”, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (faptă comisă la data de 12.09.2011)- aplicată prin sentința nr. 179/2012 a Judecătoriei P. definitivă prin nerecurare, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 37 lit. a și 39 C.p. și art. 40 C.p. 1969 coroborat cu dec. ICCJ 42/2008, contopește această pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința 17/2014 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplic.art.3 al.1 NCP și cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare pe care o sporește la 1 an și 6 luni închisoare și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata executată de la 07.03.2014 la zi”
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul L. C., criticind-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Apărătorul inculpatului a solicitat reducerea cunatumului pedepsei aplicată de prima instanță având în vedere actele și lucrările dosarului și atitudinea de regret a inculpatului față de comiterea infracțiunilor.
Examinând sentința atacată atât prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 al. 2 Cod proc. penală, instanța de control judiciar constată că apelul inculpatului este nefondat din următoarele motive:
Instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcându-se și o încadrare juridică a faptelor săvârșite de inculpatul - apelant.
De altfel, faptele au și fost recunoscute de inculpat în fața primei instanțe, care a solicitat ca judecata să se facă în baza procedurii simplificate, iar stabilirea pedepsei aplicată s-a făcut în condițiile disp. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Solicitarea inculpatului-apelant prin apărătorul său, de reducere a cuantumului pedepsei nu poate fi primită de instanța de control judiciar.
Instanța de control judiciar apreciază că instanța de fond reținând în mod corect vinovăția inculpatului, pe baza probelor administrate, inclusiv recunoașterea acestuia pe parcursul procesului penal, a avut în vedere în totalitate criteriile prev. de art.72 Cod penal, care se referă atât la pericolul social concret al faptelor săvârșite, date de împrejurările și modalitatea de săvârșire a acestora, cât și la circumstanțele personale ale inculpatului, care deși a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și este o persoană tânără, se afla în stare de recidivă postcondamnatorie la data săvârșirii faptelor din cauza de față, ceea ce relevă o periculozitate mai sporită a acestuia de care nu se poate face abstracție în cadrul procesului de individualizare a pedepsei.
Curtea constată că se impune menținerea acestor pedepse aplicate cât și a pedepsei rezultante, de 1 an și 6 luni închisoare având în vedere că inculpatul apelant are antecedente penale, fiind recidivist iar, prima instanță a motivat cu prilejul individualizării pedepselor că, are în vedere, datele referitoare la antecedentele penale ale inculpatului, împrejurare care însă nu l-a împiedicat să comită alte infracțiuni.
Recunoașterea faptelor și regretul de care a dat dovadă inculpatul au fost avute în vedere de instanța fondului, care a aplicat pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
A fost alegerea inculpatului să continue în comiterea de fapte penale pentru a se ajunge să execute în prezent o pedeapsă majorată ca urmare a contopirii pedepselor primite anterior.
Având în vedere aspectele invocate, Curtea reține că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea care să contribuie la a-l determina pe inculpat să nu mai comită fapte penale.
Constatându-se, așadar, că individualizarea pedepsei a fost realizat în mod judicios atât ca întindere, cât și ca mod de executare, criticile formulate de inculpatul-apelant apar ca neîntemeiate și urmează a fi înlăturate.
Așa fiind, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, apelul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 275 al. 2 din Cod procedură penală inculpatul-apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul apelant L. C., fiul lui V. și Ghiorghina, născut la data de 06.03.1977 în ., cu domiciliul în com. S., ., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 212 din 09.09.2014 îndreptată prin încheierea de ședință pronunțată la data de 12.09.2014 pronunțate de Judecătoria P. în dosarul nr._ sentință pe care o desființează, în parte, în latura penală.
Rejudecând cauza:
Înlătură dispozițiile privind anularea tuturor formelor de executare emise anterior și emiterea unui nou mandat de executare la data rămânerii definitive a sentinței și dispozițiile privind deducerea din pedeapsa aplicată durata executată de la 07.03.2014 la zi.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada executată de la 07.03.2014 la 29.10.2014.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) Cod procedura penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia judecării prezentului apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
Președinte, Judecător,
D. A. C.-G. T.
Grefier,
L. R.-C.
Red si tehnored jud AD_
Tehnored gref RCL_
4 exemplare
Jud fond C. A. N.
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Sentința... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... → |
|---|
