Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 978/2012. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 978/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 25-09-2012 în dosarul nr. 978/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 978/2012

Ședința publică de la 25 Septembrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. D.

Judecător G. S.

Judecător G. S.

Grefier G. A.

Ministerul Public reprezentat de procuror I. C.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Iași, partea civilă A.N.A.F. BUCUREȘTI - prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, împotriva sentinței penale nr. 279/22/03.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005).

La apelul nominal făcut în ședința publică -lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, parte integrantă a prezentei decizi, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța amânat pronunțarea pentru azi 25 septembrie 2012.

INSTANȚA

Analizând actele și lucrările dosarului, constată:

P. sentința penală nr. 279 din 22.03.2011 a Judecătoriei Iași au fost condamnați inculpații:

1. C. P. I.( fiul lui V. și M., născut la 24.06.1960 în Iași, cu domiciliul în ., ..A, ., jud. Iași, CNP:_, studii medii, căsătorit, fără antecedente penale) la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 600 lei, cu executare efectivă, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale raportat la art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala, cu aplic. art. 74 lit. a si b 2 Cod penal, art. 76 lit. f Cod penal, art. 41 alin. 2 si art. 80 Cod penal.

2. P. A.( fiica P. I. și Micaela, născută la 11.06.1984 în Iași, cu domiciliul în ., ., CNP:_, căsătorită, fără antecedente penale), la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 400 lei, cu executare efectivă, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale raportat la art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala, cu aplic. art. 74 lit. a si b 2 Cod penal, art. 76 lit. f Cod penal, art. 41 alin. 2 si art. 80 Cod penal.

În temeiul art. 631 Cod penal s-a atras atenția inculpaților asupra posibilității înlocuirii amenzii penale cu închisoarea în cazul în care se vor sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii.

În temeiul art. 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul C. P. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente . IAȘI, la plata către partea civilă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, sector 5, . prin A.-DGFP IAȘI cu sediul în Iași, .. 26, jud. Iași, a sumei de 1170 lei, cu titlu de despăgubiri (rest debit neachitat la bugetul de stat), precum și la plata de dobânzii legale prev. de art. 120 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală calculată pe fiecare zi de întârziere până la data achitării integrale a acestui debit.

În temeiul art. 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998-999 Cod civil, a fost obligată inculpata P. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente . IAȘI, la plata către partea civilă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, sector 5, . prin A.-DGFP IAȘI cu sediul în Iași, .. 26, jud. Iași, a sumei de 33 128 lei, cu titlu de despăgubiri (rest debit neachitat la bugetul de stat), precum și la plata de dobânzii legale prev. de art. 120 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală calculată pe fiecare zi de întârziere până la data achitării integrale a acestui debit.

În baza art. 11 din legea nr._ s-a luat măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, prezente și viitoare din patrimoniul inculpatului C. P. I. și a părții responsabile civilmente . IAȘI până la concurența sumei de 1170 lei, si din patrimoniul inculpatei P. A. si a partii responsabile civilmente . IAȘI până la concurența sumei de 33 128 lei, măsură care va subzista până la momentul achitării integrale și efective a debitului.

În vederea înscrierii în Cartea Funciară a măsurii sechestrului asupra bunurilor imobile se va comunica un exemplar de pe prezenta sentinta către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași conform 166 alin. 3 Cod procedura penala .

S-a atras atenția părții civile A. BUCUREȘTI-DGFP IAȘI că, în conformitate cu disp. art. 164 alin. 3 Cod procedura penala punerea în executare a sechestrului instituit de instanță asupra bunurilor mobile se face prin executor judecătoresc la solicitarea părții civile.

Executorie în privința măsurilor asiguratorii conform art. 353 alin. 2 Cod procedura penala .

Au fost obligați inculpații și părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:

1 In perioada 25.02._08, cât timp administrator a fost inculpata P. A., societatea . nu a virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă în termen de 30 de zile de la scadență, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 19.107 lei, din care impozit pe salarii în sumă de 10.824 lei, CAS în sumă de 2970 lei, șomaj în sumă de 118 lei și CASS în sumă de 5.195 lei.

În perioada 10.04.2008-25.012.2009, cât timp administrator a fost inculpatul C. P. I. societatea . nu a virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă în termen de 30 de zile de la scadență, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 17.429 lei, din care impozit pe salarii în sumă de 6566 lei, CAS în sumă de 6514 lei, șomaj în sumă de 344 lei și CASS în sumă de 4005 lei.

În cursul urmăririi penale inculpații au achitat din prejudiciul total de 36.536 lei, suma de 22.159 lei, plăți dovedite cu chitanțe, extrase de cont, fișă analitică cont, jurnal de bancă. În cursul judecății inculpații au mai făcut dovada achitării sumei de 26.189 lei cu chitanțe, extrase de cont, fișă analitică cont, jurnal de bancă.

În urma studierii statelor de plată și a balanțelor lunare de verificare s-a constatat existența constantă a unor sume de bani în conturile societății care ar fi acoperit sumele datorate la bugetul de stat.

Astfel, conturile 512- conturi curente la bănci și 531- casa, (conturi care concentrează disponibilitățile bănești ale societății, având funcție contabilă de activ) rezultă că inculpații au dispus de sume de bani care ar fi putut acoperi cel puțin parțial impozitele și contribuțiile formate din reținere la sursă. Așa cum rezultă însă din declarațiile inculpaților cât și din balanțele contabile, aceste disponibilități bănești au fost folosite pentru plata unor terți, deși datoriile către bugetul de stat aveau prioritate.

2. In perioada 25.07._08, cât timp administrator a fost inculpata P. A., societatea . nu a virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă în termen de 30 de zile de la scadență, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 33.128 lei, din care impozit pe salarii în sumă de_ lei, CAS în sumă de_ lei, șomaj în sumă de 1207 lei și CASS în sumă de 8700 lei.

În perioada 08.04._08, cât timp administrator a fost inculpatul C. P. I. societatea . nu a virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă în termen de 30 de zile de la scadență, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 7268 lei, din care impozit pe salarii în sumă de 2651 lei, CAS în sumă de 2658 lei, șomaj în sumă de 137 lei și CASS în sumă de 1822 lei.

În urma studierii statelor de plată și a balanțelor lunare de verificare s-a constatat existența constantă a unor sume de bani în conturile societății care ar fi acoperit sumele datorate la bugetul de stat.

Astfel, conturile 512- conturi curente la bănci și 531- casa, (conturi care concentrează disponibilitățile bănești ale societății, având funcție contabilă de activ) rezultă că inculpații au dispus de sume de bani care ar fi putut acoperi cel puțin parțial impozitele și contribuțiile formate din reținere la sursă. Așa cum rezultă însă din declarațiile inculpaților cât și din balanțele contabile, aceste disponibilități bănești au fost folosite pentru plata unor terți, deși datoriile către bugetul de stat aveau prioritate.

Cu alte cuvinte, a accepta justificarea neplății sumelor de bani datorate statului prin invocarea lipsei banilor necesari virării sumelor reținute (in condițiile in care societatea respectiva face alte plați, sau rulează in conturi sume de bani, sau deține in conturi sume de bani) înseamnă a accepta ca oricine isi gestionează defectuos lichiditățile de care dispune, sa poată sa nu plătească sumele reținute.

Astfel, dificultățile financiare ale unei societati comerciale nu pot fi, in niciun caz, depășite prin folosirea unor sume ale bugetului de stat, redresarea financiara neputând fi bazata pe sume de bani care nu aparțin societății, cu statului.

Astfel, vinovata sa, sub forma intenției, este clar conturata, aceasta cunoscând care este situația financiara a societarii .

Instanta a retinut ca potrivit art. 62 C.p.p., in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe iar potrivit art. 69 C.p.p., declaratiile inculpatului facute in cursul procesului pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

In drept, fapta inculpaților C. P. I. și P. A. care, în calitate de administratori succesivi ai . Iași și ., în perioada 25.02._09 și respectiv 25.07._08 au reținut și nu au virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 36.536 lei și respectiv 33.128 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziunea fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Astfel potrivit disp. art. 6 din legea nr. 241/2005 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda reținerea și nevãrsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă (impozit pe salarii, CAS, șomaj și CASS).

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că s-a consumat actul material constând în omisiunea de a vărsa sumele respective la bugetul de stat. Așa cum s-a menționat sumele reținute și nevirate fac parte din contribuțiile cu stopaj la sursă

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut intenția directă ca formă a vinovăției. Deși inculpații susțin că nu au fost în măsură să vireze aceste sume deoarece le-au folosit în întregime pentru a asigura plata unor terți, totuși, în urma studierii statelor de plată și a balanțelor lunare de verificare, s-a constatat existența constantă a unor sume de bani în conturile societății care ar fi acoperit sumele datorate la bugetul de stat.

În consecință instanța a constatat potrivit art. 345 Cod procedură penală că faptele reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de inculpați, urmând a dispune condamnarea acestora.

Cat privește individualizarea in concret a sancțiunii penale pe care o va aplica inculpaților, fata de împrejurările obiective si subiective ale savarsirii faptei, instanta va tine cont de criteriile generale de individualizare reglementate de art. 72 C.pen., si anume de dispozitiile partii generale ale codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in legea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana inculpatilor, necunoscuti cu antecedente penale, apreciind ca pedeapsa amenzii penale raspunde exigentelor educative, punitive si preventive ale pedepsei.

Instanta a făcut aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.p.p. privind reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, efect al recunosterii vinovatiei.

De asemenea, instanta a retinut in favoarea inculpatilor ca si circumstante atenuante ale raspunderii penale, pe langa conduita buna inaintea savarsirii infractiunii, imprejurarea ca acestia au depus staruinte in sensul repararii prejudiciului, facand eforturi pentru achitarea unei parti importante din prejudiciu, atasand la dosarul cauzei copia chitantelor de plata in acest sens .

Astfel, instanța, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpaților cât și recunoașterea săvârșirii faptelor, având în vederea achitarea unei bune părți din prejudiciu în cursul procesului, a dispus condamnarea acestora la pedeapsa amenzii penale într-un cuantum orientat spre mediul prevăzut de lege, optând pentru executarea efectivă.

În temeiul art. 631 Cod penal a atras atenția inculpaților asupra posibilității înlocuirii amenzii penale cu închisoarea în cazul în care se vor sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii.

În ce privește acțiunea civilă, instanța a constatat că Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în cazul prejudiciului produs de . de 49.518 lei, cu titlu de despăgubiri (reprezentând sumele de care a fost păgubit bugetul de stat - 36.536 lei, și penalități -_ lei). Din acest total de 49.518 lei, inculpații au făcut dovada plății sumei de_ lei, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, rămânând de plată suma de 1170 lei, cu titlu de rest debit neachitat la bugetul de stat (având în vedere că plata se impută în primul rând asupra accesoriilor și apoi asupra capitalului), precum și la plata de dobânzii legale prev. de art. 120 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală calculată pe fiecare zi de întârziere până la data achitării integrale a acestui debit. La plata acestei suma instanța a obligat în solidar pe partea responsabilă civilmente cât și pe inculpatul C. P. I., având în vedere că plățile s-au imputat cu prioritate asupra debitelor mai vechi, debitul rămas neacoperit fiind cel mai recent, din perioada cât inculpatul era administrator.

De asemenea, instanța a constatat că Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în cazul prejudiciului produs de . cu suma de_ lei, cu titlu de despăgubiri (reprezentând sumele de care a fost păgubit bugetul de stat – 33.128 lei, și accesorii -15 lei).

In ceea ce privește accesoriile in valoare de 15 lei, in cauza sunt aplicabile dispozitiile Ordinului Presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru aprobarea Deciziei Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 770/17.XI.2008, potrivit caruia, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolentei, in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizării judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se mai calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru creanțele înscrise la masa credala si pentu cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.

Or, societatea al carei administrator este inculpata se afla in procedura de insolventa, astfel ca, in virtutea dispozitiilor mentionate, prin raportare la dispozitiile art. 122/1 din OG nr. 92/2003 privinc Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolentei, cu modificarile ulterioare, nu datorează obligații fiscale accesorii pentru creantele reprezentand impozite catre stat.

În baza art. 11 din legea nr._ s-a luat măsura asigurătorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile si imobile prezente și viitoare din patrimoniul inculpatului C. P. I. și a părții responsabile civilmente . la concurența sumei de 1170 lei, si din patrimoniul inculpatei P. A. si a părtii responsabile civilmente . IAȘI până la concurența sumei de 33 128 lei măsură care va subzista până la momentul achitării integrale și efective a debitului.

În vederea înscrierii în Cartea Funciară a măsurii sechestrului asupra bunurilor imobile s-a comunicat un exemplar de pe prezenta încheiere către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași conform 166 alin. 4 CPP.

S-a atras atenția părții civile A. București- DGFP Iași că, în conformitate cu disp. art. 164 alin. 2 Cpp punerea în executare a sechestrului instituit de instanță asupra bunurilor mobile se face prin executor judecătoresc la solicitarea părții civile.

Executorie în privința măsurilor asiguratorii conform art. 353 alin. 2 Cpp .

În termen, hotărârea a fost recurată de procuror cu motivarea că măsura asigurătorie nu a fost luată asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părților responsabile civilmente, prezente și viitoare, că pedepsele aplicate inculpaților nu au fost corect individualizate fiind prea mici, că s-a dispus reunirea cauzelor pentru două infracțiuni continuate dar nu s-a dispus schimbarea de încadrare juridică din două infracțiuni prev. de art. 6 din legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal în o infracțiune prev . de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.

Hotărârea a fost recurată și de partea civilă A.N.A.F. BUCUREȘTI - prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, cu motivarea că față de cuantumul prejudiciului cauzat de inculpatul C. P. I., instanța fără a avea dovezi, a redus din cuantumul prejudiciului, valoarea acestuia fiind_ și nu 1170, așa cum s-a reținut prin hotărâre.

Recursul formulat de procuror nu este fondat, iar recursul părții civile este întemeiat în raport de critica formulată.

Prima instanță a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate în latură penală, a individualizat pedepsele cu luarea în considerație a tuturor criteriilor enumerate la art. 72 Cod penal, dar a reținut fără a exista dovezi în acest sens, că din valoarea de_ lei a fost achitat prejudiciul în valoare de 48 348 lei .

După reunirea cauzelor la termenul din 10.11.2011, partea civilă s-a constituit parte în cauză raportat la inculpatul C. P. I. și partea responsabilă civilmente . Iași cu suma de 41 966 lei, iar față de inculpata P. A. și partea responsabilă civilmente . Iași cu suma de 33 143 lei.

Audiat la termenul din 19.01.2012 inculpatul C. P. I. a precizat că recunoaște pretențiile părții civile și că este de acord să despăgubească partea cu suma pretinsă.

La termenul din 16.02.2012, când au avut loc și dezbaterile, partea civilă a precizat că nu au fost făcute plăți care să reducă din prejudiciu.

Față de achiesarea inculpatului C. P. I.-care avea și calitatea de administrator al părții civilmente responsabile, instanța trebuia să acorde în totalitate despăgubirile civile solicitate în raport cu inculpatul C. și partea responsabilă civilmente .>

De altfel în cauză nu există dovezi că s-a achitat parte din prejudiciul cu care partea civilă s-a constituit la termenul din 11.11.2011.

În cauză nu era necesară o schimbare de încadrare juridică, având în vedere că faptele reținute în sarcina inculpaților în cele două cauze care au fost reunite, aveau aceeași încadrare juridică. P. reunirea cauzelor cu fapte care se circumscriu conținutului constitutiv al aceleiași infracțiuni, în condițiile în care în ambele cazuri se reține forma continuată, iar la reținerea situației de fapt se are în vedere întreaga activitate infracțională, nu este necesar a se face o schimbare de încadrare juridică.

Esențial este a se reține întreaga situație de fapt, aspect pe care prima instanță l-a reținut.

Măsurile asigurătorii au drept scop asigurarea recuperării prejudiciilor și se iau până la concurența valorii prejudiciului și nu asupra tuturor bunurilor .

Indisponibilizarea se face pentru bunuri mobile sau imobile, până la concurența valorii prejudiciului și nu asupra tuturor bunurilor.

Pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate, conduita lor procesuală corectă, disponibilitatea pentru acoperirea prejudiciului și comportarea lor corectă în societate până la săvârșirea faptelor, justificând cuantumul și modalitatea de executare a pedepselor .

Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, recursul părții civile A.N.A.F. București - prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași va fi admis și rejudecând cauza în latură civilă, vor fi majorate despăgubirile la plata cărora au fost obligați C. P. I. și partea responsabilă civilmente .>

În consecință va fi modificată și dispoziția care privește măsura asigurătorie, respectiv se va dispune instituirea sechestrului asigurător până la concurența sumei de_ lei.

Față de considerentele care privesc recursul procurorului, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, va fi respins ca nefundat.

Văzând și disp. art. 192 al.3 Cod procedură penală:

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 674/8.03.2012 a Judecătoriei Iași.

Admite recursul declarat de partea civilă A. BUCUREȘTI-DGFP IAȘI împotriva sentinței penale nr. 674/8.03.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o casează în parte, în latură civilă.

Rejudecând cauza:

Majorează cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul C. P. I., în solidar cu partea responsabilă civilmente . IAȘI către partea civilă A. BUCUREȘTI-DGFP IAȘI de la 1170 lei la_ lei.

Majorează de la 1170 lei la_ lei- sumă până la concurența căreia s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C. P. I. și a părții responsabilă civilmente . IAȘI.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate .

În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 septembrie 2012.

Președinte,Judecător, Judecător,

A. DubleaGabriela S. G. S.

Grefier,

G. A.

Red. A.D.-

Tehnored. A.G.

2 ex. la 10.10.2012

Judecătoria Iași: Judecător M. G. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 978/2012. Curtea de Apel IAŞI