Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 5/2016. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 15-01-2016 în dosarul nr. 5/2016
Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:052._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI – CPJ
Dosar nr._
Decizia penală nr. 5
Ședința publică din 15.01.2016
Instanța constituită din:
Președinte S. G.
Grefier R. E. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial Iași – reprezentat prin procuror M. A.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de către inculpatul V. I. împotriva încheierii din data de 08.01.2016, pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul contestator V. I., personal, asistat de apărător ales R. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că este primul termen de judecată.
Apărătorul ales al inculpatului contestator V. I., doamna avocat R. M., depune la dosar împuternicire avocațială și un set de înscrisuri.
La interpelarea instanței, inculpatul contestator V. I. precizează că menține contestația formulată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul ales al inculpatului contestator V. I., doamna avocat R. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației, arătând faptul că acesta se află sub imperiul măsurilor preventive încă din data de 01.10.2014, trecând de atunci aproximativ un an și trei luni. Face referire la faza procesuală, respectiv judecata în fond, precum și la atitudinea procesuală a inculpatului care nu mai justifică menținerea măsurii preventive. Menționează că instanța de fond a permis inculpatului să părăsească teritoriul României de trei ori și de fiecare dată acesta s-a întors și s-a prezentat de fiecare dată la organul de supraveghere. Din actele depuse la dosar, rezultă faptul că la ultima deplasare avută de inculpat, și-a găsit un loc de muncă. Arată că soția acestuia este bolnavă și el ar putea să aibă grijă de cei doi copii minori. Susține faptul că inculpatul nu ar mai putea influența administrarea probelor sau judecata și atitudinea acestuia justifică ridicarea măsurii controlului judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondată a contestației și arată că judecătorul de la instanța de fond a analizat corect necesitatea menținerii măsurii controlului judiciar, în condițiile în care această măsură a fost adoptată la data de 28.04.2015 și durata măsurii este încă una rezonabilă. Solicită a se constata că, deși nu a fost percepută încă, în mod direct, poziția procesuală a inculpatului, neprocedându-se la ascultarea acestuia din pricina unor incidente procedurale, acest impediment nu poate fi imputat instanței sau altor organe judiciare și doar s-a antamat punerea în discuția a disjungerii în ceea ce îl privește pe inculpatul aflat sub o măsură preventivă în Republica M.. Faptul că instanța de fond a permis inculpatului părăsirea teritoriului țării pe perioade limitate și că acesta a respectat tot timpul măsurile de control impuse nu fac decât dovada faptului că aceste măsuri de control sunt eficiente, riscul încălcării acestora fiind, într-adevăr, unul grav, o eventuală încălcare putând conduce la înlocuirea măsurii. Consideră că temeiurile avute în vedere de instanță la momentul adoptării acestei măsuri subzistă, iar măsura preventivă a fost corect menținută și, tocmai de aceea, solicită respingerea contestației.
Inculpatul contestator V. I., având ultimul cuvânt, solicită în mod respectuos ca instanța să nu mai mențină măsura controlului judiciar. Menționează că din luna februarie nu va mai avea chirie, îi expiră contractul din România, soția sa este bolnavă, nu are voie să facă nimic, el fiind singurul sprijin al familiei. Arată că și-a găsit un loc de muncă și dorește să aibă grijă de copii, precizând că tot timpul s-a prezentat la instanță și nu a încălcat vreo obligație.
INSTANȚA,
Asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin încheierea penală din data de 8 ianuarie 2016, Tribunalul Iași a menținut măsura controlului judiciar a inculpatului V. I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional organizat”, faptă prevăzută de art. 367 alin. 1, 2 și 3 Cod penal și „contrabandă” în formă continuată, faptă prevăzută de art. 270 alin. 1, 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că menținerea măsurii controlului judiciar la acest moment este justificată raportat la faptele deduse judecății și la obligațiile ce au fost impuse, necesare bunei desfășurări a procesului penal.
Judecătorul de la prima instanță a arătat că măsura controlului judiciar nu a depășit durata rezonabilă, fiind dispusă la data de 28.04.2015 și că aceasta nu împiedică desfășurarea activității inculpatului însă asigură o bună desfășurare a procedurilor judiciare prin impunerea unor obligații.
Împotriva acestei încheieri, în termenul prevăzut de lege, a formulat contestație inculpatul V. I. care a solicitat ridicarea măsurii controlului judiciar.
Arată că se află sub imperiul măsurilor preventive de 1 (un) an și 3 (trei) luni și că atitudinea procesuală nu mai justifică menținerea măsurii preventiv a controlului judiciar, pentru că nu ar mai putea influența administrarea probelor.
Precizează că soția sa este bolnavă și că el ar putea să aibă grijă de cei doi copii minori aflați în Republica M..
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva căii de atac prevăzute de dispozițiile legale în materie, instanța de control constată neîntemeiată contestația promovată de inculpat, pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 211 Cod procedură penală, măsura controlului judiciar față de inculpat poate fi luată dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 adică pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Raportat la etapa preventivă în care se găsește dosarul, respectiv în faza cercetării judecătorești, a probatoriului ce urmează a fi administrat, Curtea în acord cu judecătorul de la fondul cauzei consideră că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar pentru inculpatul contestator, pentru a înlătura orice posibilitate de alterare a probelor și a sustragerii de la judecată.
Corect a apreciat instanța de fond că durata măsurii preventive nu a depășit un termen rezonabil față de complexitatea cauzei determinată de numărul mare de persoane implicate și de infracțiunea cercetată, de probele administrate.
Nici situația personală a inculpatului sau a membrilor familiei acestuia nu pot constitui criterii care să determine ridicarea acestei măsuri preventive atât timp cât aceasta este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
J. a reținut judecătorul de la fondul cauzei că măsura preventivă a controlului judiciar este cea mai puțin restrictivă și nu împiedică desfășurarea activităților inculpatului, acesta având doar de respectat obligațiile impuse.
Constatând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul contestator nu s-au modificat și nici nu există motive de desființare a încheierii contestate, va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul V. I. împotriva încheierii din data de 08.01.2016, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ 15, pe care o va menține.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul V. I., fiul lui N. și N., născut la data de 24.02.1985, împotriva încheierii din data de 08.01.2016, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ 15, pe care o menține.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.01.2016.
Președinte,Grefier,
S. GetaRoznovăț E. M.
Red. S.G.
Tehnored. R.E.M.
2 ex. + 2 ex./08.02.2016
Tribunalul Iași
Judecător A. D.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1/2016.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 22/2016. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
