Furt (art.228 NCP). Decizia nr. 89/2015. Curtea de Apel ORADEA

Decizia nr. 89/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 7012/271/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 89/A/2015

Ședința publică din 3 februarie 2015

Președinte: R. A. – președintele instanței

Judecător: P. M. – președintele secției

Grefier: P. C.

P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost reprezentat de procuror B. Vociu.

Pe rol se află judecarea apelului penal declarat de inculpatul B. A. I., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt, prev. și ped. de art. 208 alin. 1 Cod penal 1969, împotriva sentinței penale nr. 1308 din 7 noiembrie 2014 a Judecătoriei Oradea.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, av. P. M., în baza delegației nr. 576/2014, emisă de Baroul Bihor și au lipsit inculpatul apelant B. A. I. și partea civilă intimată D. M. E..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind chestiuni preliminare, instanța le-a acordat părților cuvântul asupra apelului.

Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, av. P. M., solicită să se admită apelul declarat de inculpat, în sensul celor arătate în scris de acesta, respectiv să se dispună, în principal, achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii de furt, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 lit. b Cod procedură penală, fapta nefiind comisă cu vinovăția prevăzută de lege, iar în subsidiar în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală, neexistând probe în sensul că inculpatul apelant a comis infracțiunea.

Procurorul solicită să se respingă ca nefondat apelul declarat de inculpat și să se mențină, ca temeinică și legală hotărârea atacată, apreciind că probele administrate în cauză fac dovada certă a comiterii de către inculpatul apelant a infracțiunii de furt pentru care a fost trimis în judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1308 din 7 noiembrie 2014, Judecătoria Oradea, în baza art. 5 Cod penal s-a reținut că, în mod global, sunt mai favorabile dispozițiile legii vechi.

În baza art. 208 alin. 1 Cod penal din 1969 a fost condamnat inculpatul B. A. I., fiul lui F. și M., ns. la 30.11.1990 în Oradea, jud. Bihor, cetățenie română, fără antecedente penale, dom. în Oradea, ., nr. 51, jud. Bihor, C.N.P._, pentru comiterea infracțiunii de furt, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II și lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 Cod penal din 1969, art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 și art. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal din 1969.

I s-a atras atenția inculpatului B. A. I. asupra prevederilor art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 h din data de 22.01.2014.

În baza art. 19, 397 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 1357 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.700 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile D. M. E., domiciliată în Oradea, ., ., jud. Bihor.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului 1.000 lei cheltuieli judiciare.

S-a constatat că în data de 19.03.2014 s-a înregistrat la Judecătoria Oradea rechizitoriul din data de 14.03.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, emis în dosar nr.651/P/2014, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. A. I., sub acuzația comiterii infracțiunii de furt, faptă prev. și ped. de art.208 al.1 Cod penal din 1969.

În esență, prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că, inculpatul B. A. I. a sustras în data de 22.01.2014, în jurul orei 15.30, suma de 5200 lei din poșeta persoanei vătămate D. M. E. pe care aceasta o lăsase în sala de așteptare a salonului Beauty Angel Spa situat pe .. 6 din Oradea.

Prin încheierea nr. 198/C.P./09.05.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății în cauză.

Inculpatul s-a prezentat la primul termen de judecată și a solicitat amânarea cauzei pentru a se împăca cu partea civilă, după care s-au acordat mai multe termene la care acesta nu s-a prezentat iar apărătorul ales a solicitat a se da citire actului de sesizare al instanței și nu s-au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale.

Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut, în fapt că, în data de 22.01.2014, în jurul orei 15.30 inculpatul B. A. I. și sora sa N. N. Melisa mergeau împreună spre casă în Oradea. Când au ajuns în zona M. Găina au observat salonul Beauty Angel Spa situat pe .. 6. Întrucât N. N. Melisa s-a arătat interesată de prețul unei ședințe, inculpatul s-a oferit să intre el în salon să se informeze. Au intrat amândoi în curtea imobilului.

În timp ce sora sa l-a așteptat în curte, inculpatul a intrat în salon. A observat că în sala de așteptare nu era nicio persoană și că pe canapea este o poșetă. A stat câteva minute și s-a hotărât să caute în poșetă după bani. A deschis-o și a văzut că într-un buzunar din interior este o sumă mai mare de bani în bancnote de 100 și 50 lei. Inculpatul s-a dus apoi la toaletă iar când s-a întors a luat toți banii din buzunarul poșetei, i-a ascuns în pantalon și a plecat. Inculpatul declară că nu i-a spus surorii sale despre bani. Declară că au mers acasă iar el a intrat în baie unde a numărat banii. Și-a lăsat lui suma de 1500 lei, bani pe care i-a pus într-un dulap iar suma de 3500 lei a dat-o unui băiat despre care știe că se numește C., pe care l-a cunoscut în luna ianuarie în anul acesta în Cluj N. și care îi ceruse să îi dea bani întrucât merge în Belgia la lucru. Inculpatul declară în cursul urmăririi penale că s-a întâlnit cu acel băiat în aceeași zi în zona stației de carburanți Lukoil de pe . unde i-a dat banii, au stat la discuții aproximativ cinci minute după care s-au despărțit.

Banii au fost sustrași de inculpat din poșeta persoanei vătămate D. M. E., clientă a salonului Beauty Angel Spa, în timp ce aceasta era la tratament. În plângerea formulată persoana vătămată arată că i-a fost sustrasă suma de aproximativ 5200 lei. Inculpatul i-a restituit în cursul cercetărilor suma de 1500 lei. D. M. E. s-a constituit parte civilă în cauză. Aceasta arată că pretențiile sale sunt în cuantum de 3700 lei, reprezentând partea din banii sustrași nerestituiți de inculpat.

S-a arătat că starea de fapt reținută este dovedită cu declarația persoanei vătămate D. M. E., extras de cont din 21.01.2014 privind retragerea sumei sustrase din contul curent care susține veridicitatea declarației persoanei vătămate în ce privește existența sumei de bani în numerar, înregistrări de imagini, declarațiile date de B. A. I. în în care recunoaște comiterea faptei, dovadă de predare a sumei de 1500 lei organelor de poliție de către B. A. I. și de restituire a acesteia persoanei vătămate D. M. E., proces-verbal de reconstituire, declarațiile martorilor N. N. Melisa și N. M., sora și mama lui B. A. I., în prezența cărora acesta a recunoscut comiterea faptei

Inculpatul s-a prezentat în fața instanței la două termene de judecată, la primul termen de judecată a solicitat acordarea unui termen pentru a se împăca cu partea civilă și apoi nu s-a mai prezentat, iar apărătorul ales a solicitat a se da citire actului de sesizare al instanței și nu s-au contestat probele administrate în cauză, iar ulterior s-a mai prezentat la un termen de judecată, lipsă fiind apărătorul ales al acestuia.

Văzând modificările legislative intervenite cu . noului cod penal, instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea veche și, întrucât inculpatul nu s-a prezentat pentru a-și da acordul pentru muncă în folosul comunității, fiind plecat la muncă în străinătate. De asemenea s-a constatat că nu s-a realizat nici împăcarea părților.

Astfel, instanța, în baza art. 5 Cod penal a reținut că, în mod global, legea penală mai favorabilă în cauză este legea penală veche.

Constatând vinovăția inculpatului, instanța, în baza art. 208 alin. 1 Cod penal din 1969 l-a condamnat pe acesta pentru comiterea infracțiunii de furt , la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 12 al. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, instanța i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II și lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, fapta comisă de inculpat și pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă, starea de pericol creată, prejudiciul foarte ridicat și recuperat în mică parte, faptul că acesta nu s-a prezentat în fața instanței pentru a da declarație în cauză, solicitând acordarea mai multor termene prin intermediul avocatului ales în vederea achitării prejudiciului, lucru pe care de altfel nu l-a realizat, iar pe de altă parte s-a ținut seama de faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel că s-a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege .

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului B. A. I., acesta având posibilități reale de îndreptare și reintegrare socială, pedeapsa în sine fiind un avertisment pentru el, instanța, în baza art. 81 Cod penal din 1969, art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 și art. 5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal din 1969.

I s-a atras atenția inculpatului B. A. I. asupra prevederilor art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 h din data de 22.01.2014.

În soluționarea laturii civile a cauzei, instanța, în baza art. 19, 397 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 1357 Cod civil l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.700 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile D. M. E., domiciliată în Oradea, ., ., jud. Bihor.

Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând desființarea acesteia în sensul de a se dispune achitarea sa, în principal în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 lit. b Cod procedură penală, fapta nefiind comisă cu vinovăția prevăzută de lege, iar în subsidiar în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală, neexistând probe că a comis infracțiunea. De asemenea, s-a cerut să se reducă cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul.

În motivarea apelului s-au invocat principii generale și articole de lege, referitoare atât la conținutul hotărârii, cât și la individualizarea pedepsei, fără a se face o referire concretă la motive de fapt care ar îndreptăți admiterea apelului.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va constata că aceasta este legală și temeinică, iar apelul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Probele administrate în faza de urmărire penală fac fără dubiu dovada faptului că inculpatul apelant B. A. I. a sustras, în data de 22 ianuarie 2014, din geanta părții civile intimate D. M. E., lăsată nesupravegheată în holul de așteptare al salonului de întreținere corporală Beauty Angel Spa, de pe .. 6 din Oradea, suma de aproximativ 5.200 lei.

Este de precizat că inculpatul apelant a fost identificat ca urmare a vizionării înregistrărilor camerelor de supraveghere de la Centrul de Remodelare Corporală Beauty Angel SPA, deoarece acesta a mai fost cercetat pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat (filele 10-11 din dosarul de urmărire penală).

De asemenea, inculpatul apelant, audiat în data de 22 ianuarie 2014, în prezența mamei și a surorii sale, a recunoscut că a comis fapta (filele 19, 20-22 din dosarul de urmărire penală).

În aceste condiții, având în vedere că mijloacele de probă la care s-a făcut referire mai sus se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul procesului penal, cererile formulate de inculpatul apelant, prin motivele de apel, de a se dispune achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 16 lit. b sau art. 16 lit. c Cod procedură penală nu pot fi primite, în cauză fiind dovedit în mod cert că inculpatul apelant a comis infracțiunea de furt pentru care a fost trimis în judecată.

Inculpatul apelant a restituit suma de 1.500 lei și a avut o conduită procesuală corectă, recunoscând comiterea faptei și prezentându-se la două termene de judecată în fața instanței de fond, când a solicitat amânarea judecării cauzei pentru a se împăca cu partea civilă, dar ulterior nu s-a mai prezentat, astfel că nu i s-a putut lua acordul cu privire la prestarea unei munci în folosul comunității.

În raport de aspectele anterior reliefate, justificat prima instanță, apreciind că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea dar că nu este absolut necesară pentru îndreptarea inculpatului apelant executarea acesteia, a reținut că inculpatului apelant îi sunt mai favorabile dispozițiile legii vechi, sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei.

Curtea apreciază că pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani corespunde, sub aspectul naturii și al duratei sale, gravității faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului apelant, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale.

Cât privește cheltuielile judiciare în cuantum de 1.000 lei, la plata căruia a fost obligat inculpatul apelant prin sentința atacată curtea va reține că acesta cuprind și cheltuielile din faza de urmărire penală or, așa cum rezultă din rechizitoriu, în faza de urmărire penală s-au stabilit cheltuieli judiciare în sumă de 800 lei.

Pentru considerentele ce preced curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul inculpatului care, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 272 Cod procedură penală, se va dispune plata onorariului pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat apelul penal formulat de către inculpatul B. A. I., dom. în Oradea, ., .. 11, jud. Bihor, împotriva sentinței penale nr. 1308 din 7 noiembrie 2014 a Judecătoriei Oradea.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.

Suma de 200 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu, av. P. M., conform delegației nr. 576/2015, emisă de Baroul Bihor, se va plări din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 3 februarie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

R. A. P. M.

GREFIER,

P. C.

red. decizie P. M., 17.02.2015

jud. fond I. E.S.

tehnored. 4 ex., 17.02.2015, pc

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt (art.228 NCP). Decizia nr. 89/2015. Curtea de Apel ORADEA