Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine (Legea 302/2004). Sentința nr. 72/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 72/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 10-07-2015 în dosarul nr. 353/35/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3159
SENTINȚA PENALĂ NR. 72 /PI/2015
Președinte: M. P.
Grefier: C. P.
P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost reprezentat de procuror V. B..
Pe rol se află judecarea cererii formulată de autoritățile judiciare ale Statelor Unite ale Americii privind transferul executării pedepsei aplicate persoanei condamnate P. S.-T..
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul din oficiu al persoanei condamnate, av. N. B., în baza delegației nr. 3564/2015, emisă de Baroul Bihor și a lipsit persoana condamnată P. S.-T..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind chestiuni preliminare, instanța le-a acordat părților cuvântul asupra cererii.
Procurorul solicită ca în temeiul art. 131, art. 134 alin. 1 și următoarele din Legea nr. 302/2004 să se admită solicitarea autorităților judiciare americane și să se dispună transferul persoanei condamnate în România în vederea executării pedepsei.
Apărătorul din oficiu al persoanei condamnate, av. N. B. solicită, având în vedere că persoana condamnată și dat acordat și sunt îndeplinite condițiile cerute de lege, să se admită cererea și să se dispună executarea pedepsei în România. Solicită ca, în temeiul art. 135 alin. 6 lit. b din Legea nr. 302/2004 să se adapteze pedeapsa ce i-a fost aplicată persoanei condamnate, ținând seama de faptul că aceasta depășește maximul special prevăzut de legea română pentru infracțiunile pentru care a fost condamnată, respectiv să fie redusă la 6 ani. De asemenea, solicită să se deducă din pedeapsă durata arestului preventiv din 6 decembrie 2012 și durata executată începând cu 27 februarie 2014 la zi.
CURTEA DE APEL
Asupra cererii de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin adresa nr. 1776/II.6/2015 din 6 iulie 2015, P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în baza art. 131 alin. 4, art. 131 alin. 1 și următoarele din Legea nr. 302/2004 a transmis acestei curți de apel cererea având ca obiect solicitarea autorităților judiciare ale Statelor Unite ale Americii privind transferul persoanei condamnate P. S.-T., în vederea continuării executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 87 luni închisoare în regim de detenție aplicată prin hotărârea pronunțată de Judecătoria Districtului de Sud New York, rămasă definitivă în 27 februarie 2014.
Analizând cererea autorităților judiciare ale Statelor Unite ale Americii pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea va reține următoarele:
Persoana condamnată P. S. T. a fost condamnată prin hotărârea penală pronunțată de Judecătoria Districtului de Sus New York în cauza nr. S1: 13-CR-_-02 (AJN) la o pedeapsă de 87 de luni în regim de detenție pentru comiterea infracțiunilor de fraudă bancară, prev. și ped. de art. 1344 și conspirație, prev. și ped. de art. 1349 din legislația penală americană.
În fapt, s-a reținut că numiții Olsen Steffen, zis G., G. A. și P. S. T. au fost implicați într-o fraudă de clonare a unor ATM-uri din New York, Chicago și Milwaukee, SUA, din 2012 până în jurul datei de 6 decembrie 2013, persoana solicitată P. S. T. și numitul Olsen Steffen conducând grupul în SUA, grup în care erau implicați și numiții B. V., Zolvan I., Lorinez Oberlander M. și F. G..
Astfel, persoana condamnată P. S. T. împreună cu numitul Olsen Steffen montau dispozitive electronice la ATM-uri pentru a fura numerele conturilor de debit ale clienților ATM-urilor, precum și codurile PIN, pe care aceștia le folosesc ca și coduri de accesare în siguranță a fondurilor lor. Mai precis, membrii grupării, inclusiv persoana condamnată P. S. T. instalau dispozitivele de clonare fie pe ușa de la ATM, fie pe cititorul de card de pe ATM, care arată exact ca și cititorul de card autentic. Astfel, atunci când un client introducea cardul într-un ATM care are un dispozitiv de clonare atașat, acesta era citit de două ori, odată de cititorul real, care îi permite clientului să-și acceseze contul și a doua oară de către dispozitivul de clonare, care aduna informațiile de pe cardurile de debit. De asemenea, pe lângă dispozitivele de clonare, membrii grupării instalau și camere în jurul ATM-urilor, care înregistrau condul PIN tastat de clienți.
Membrii grupării lăsau dispozitivele de clonare și camerele instalate o perioadă de timp și apoi le retrăgeau, după care Olsen și persoana condamnată P. S. T. extrăgeau informațiile furate de pe cardul de debit cu dispozitivele de clonare și urmăreau filmul înregistrat de camere apoi, folosind un calculator și un dispozitiv numit cititor de bandă magnetică (MRS), codificau cardurile goale (adesea carduri goale cu bandă magnetică, inclusiv de la Dunkin Donuts și American Express) cu numerele conturilor retrase din dispozitivele de clonare. Olsen și persoana condamnată P. S. T. lipeau apoi stikere albe pe fața cardurilor cu codurile PIN corespunzătoare conturilor compromise, care puteau funcționa astfel ca niște carduri falsificate, clonate. Olsen și persoana condamnată P. S. T. ofereau apoi cardurile clonate altor membri ai grupării care apoi le foloseau cu codurile PIN corespunzătoare, pentru a efectua retrageri neautorizate din conturile clienților. De asemenea, Olsen și persoana condamnată P. S. T. au fost implicați și ei în retrageri neautorizate cu ajutorul cardurilor clonate.
De la începutul anului 2012 până în iunie 2012, la Capital One Bank membrii grupării, așa cum rezultă din filmele și fotografiile făcute de camerele de supraveghere de la ATM-urile sucursalelor acestei bănci, au plasat echipamente de clonare și au făcut retrageri neautorizate de numerar, camerele de supraveghere ale ATM-urilor surprinzând-o pe persoana condamnată P. S. T. instalând echipament de clonare de mai multe ori, pe un alt membru al grupării, numitul F. îndepărtând în mod regulat echipamentul, iar pe persoana condamnată P. S. T. și pe numiții F., Lorinez și F. făcând retrageri neautorizate, de mai multe ori, din conturile compromise.
În data de 14 iunie 2012, personalul băncii Capital One au monitorizat un ATM plasat pe Second Avenue 1295 în Manhattan și, la ora 11,15 dimineața personalul băncii i-a observat pe persoana condamnată P. S. T. și pe numitul F. instalând dispozitivul de clonare pe cititorul de card de pe ușă și o cameră pe ATM, condiții în care au anunțat imediat Serviciul Secret al SUA (USSS), care a început supravegherea ATM-ului. A doua zi dimineața, F. și Lorinez, membrii grupării s-au întors la ATM și au îndepărtat dispozitivul de clonare de pe ușă și camera de ATM, iar după ce le-au îndepărtat atât cei doi, cât și numitul F. au fost arestați de către agenții USSS. Din înregistrările băncii Capital One rezultă că gruparea a făcut în total retrageri de aproximativ 212.823,14 dolari din 143 de conturi diferite, ir în 14 iunie 2012, aproximativ 39 de clienți au fost compromiși prin plasarea de echipament de clonare la ATM-urile băncii din Second Avenue.
De asemenea, în iunie 2012, Olsen și persoana condamnată P. S. T. au fost surprinși de camerele de supraveghere ale băncii M. Chase Bank instalând echipament de clonare pe ATM-urile băncii, dar clienții Chase nu au suferit pierderi în urma acestor incidente deoarece banca a descoperit și apoi a invalidat cardurile expuse.
În luna noiembrie 2012, Banca Prairie du Sac Bank a primit notificări privind unele retrageri neautorizate din conturile PDS de la ATM-urilor altor bănci de la 162 de clienți, iar o analiză a cardurilor ce au suferit pierderi în această perioadă a arătat că toate au fost folosite în comun la aceleași ATM-uri, în aceleași zile, iar din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere a rezultat că aceste retrageri neautorizate au fost făcute de numiții Olsen, persoana condamnată P. S. T. și B. și alți membri ai grupării.
Tot în luna noiembrie 2012, la ATM Chase WI1200, 275 West Winconsin s-au făcut retrageri neautorizate tot de către membrii grupării, inclusiv de către persoana condamnată P. S. T..
Membrii grupării au mai făcut retrageri la Banca Wells, Milwaukee, Guaranty Bank, Banca Johnson.
În urma informațiilor obținute în cursul anchetei de la un martor USSS a identificat o unitate de stocare la Gibraltar Storage în Hollis, New York care, conform martorului, a fost folosită de numitul Olsen și de persoana condamnată P. S. T. pentru depozitarea echipamentului de clonare ATM, inclusiv a dispozitivelor de clonare, a camerelor, a cititorului cu bandă magnetică și a altor echipamente folosite pentru fabricarea dispozitivelor de clonare ATM. Conform înregistrărilor pentru unitatea 3023 A păstrate de Gibraltar Storage, unitatea a fost închiriată în 29 octombrie 2011, în numele lui A. G., iar aplicația cuprindea o fotocopie a cardului de identificare ungar pe numele A. G. și fotografie a lui Olsen.
În data de 6 decembrie 2012, numitul Olsen și persoana solicitată P. S.-T. au fost arestați preventiv în timpul executării percheziției dispusă de instanță la reședința din 7657 Park Avenue, Skokie, Illinois.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă în data de 27 februarie 2014, iar persoana condamnată a început executarea pedepsei în data de 27 februarie 2014.
În raport de cele mai sus arătate,se va constata că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 136 din Legea nr. 302/2004.
Astfel, hotărârea a cărei recunoaștere se solicită este definitivă și executorie, faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit infracțiuni în cazul în care ar fi fost comise pe teritoriul României și nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare, iar executarea în România a pedepsei va fi de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate.
În ceea ce privește dubla incriminare, curtea va reține că, așa cum s-a arătat mai sus, în fapt, în sarcina persoanei condamnate s-a reținut că a constituit un grup infracțional organizat și că, împreună cu ceilalți membri ai grupului, au montat dispozitive electronice la ATM-urile mai multor bănci din Statele Unite ale Americii, precum și camere de luat vederi, adunând astfel informații de pe cardurile de debit ale clienților acestor bănci, date pe care cu ajutorul unui calculator și a unui dispozitiv numit cititor de bandă magnetică (MSR) au codificat carduri goale (adesea carduri cadou goale cu bandă magnetică) cu numerele conturilor retrase din dispozitivele de clonare. Ulterior, persoana condamnată și alți membri ai grupului lipeau stikere albe pe fața cardurilor cadou cu codurile PIN corespunzătoare conturilor compromise, care puteau funcționau astfel ca niște carduri falsificate, clonate. Persoana condamnată a folosit unele dintre aceste carduri pentru a efectua retrageri neautorizate din conturile clienților sau le-a oferit altor membri ai grupului infracțional organizat care, de asemenea, au efectuat retrageri neautorizate din conturile clienților.
Faptele persoanei condamnate P. S. T. constituie potrivit legislației penale americane infracțiunea de conspirație în vederea comiterii de fraude bancare, prev. de art. 1344 și. de art. 1349.
Susținerea apărătorului persoanei condamnate în sensul că pedeapsa a cărei recunoaște se solicită ar depăși maximul special prevăzut de legea română nu poate fi primită.
Astfel, se va reține că, potrivit legislației române faptele persoanei condamnate ar fi constitut, anterior intrării în vigoare a actualului Cod penal, infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 3 din Legea nr. 39/2003, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și falsificarea instrumentelor de plată electronică, prev. și ped. de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002.
Potrivit actualului Cod penal, faptele comise de persoana condamnată ar constitui infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. și ped. de art. 314 alin. 2 Cod penal și prev. și ped. de art. 250 Cod penal.
Curtea va reține că, într-adevăr infracțiunea prev. și ped. de art. 367 alin. 1 Cod penal este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, cea prev. de art. 250 Cod penal cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar cea prev. de art. 314 alin. 2 Cod penal este pedepsită cu închisoarea de 2 la 7 ani dar, potrivit art. 39 alin. 1 Cod penal, în caz de concurs de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, condiții în care, se va constata că persoanei condamnate îi sunt mai favorabile dispozițiile legii penale vechi. Or, infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prev. și ped. de art. 24 din Legea nr. 365/2002 este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani, astfel că pedeapsa de 7 ani și 3 luni ce i-a fost aplicată persoanei condamnate nu depășește maximul special prevăzut de legea română.
Chiar dacă este adevărat că statul solicitant nu a indicat pedepsele individuale ce i-au fost aplicate persoanei condamnate pentru cele două infracțiuni ce i s-au reținut în sarcină, ci doar cuantumul pedepsei rezultante, este de precizat că, potrivit art. 135 alin. 7 lit. b din Legea nr. 302/2004, pedeapsa aplicată se adaptează doar atunci când durata pedepsei rezultante aplicată în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română.
Pentru considerentele ce preced, în baza art. 135 alin. 6 din Legea nr. 302/3004, cu referire Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, convenție la care este parte și SUA, se va admite cererea și recunoaște sentința penală pronunțată de Judecătoria Districtului de Sud New York SUA în dosarul nr. S1:13 CR-_-02 (AJN), prin care persoana condamnată P. S.-T. a fost condamnată la o pedeapsă de 7 ani și 3 luni închisoare (87 luni închisoare), în vederea executării acestei pedepse în România.
În baza art. 135 alin. 9 pct. II din Legea nr. 302/2004 se va deduce din pedeapsa aplicată persoanei condamnate durata arestului preventiv din 6 decembrie 2012 și durata executată din 27 februarie 2014 până la zi.
Se va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În raport de dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate vor rămâne în sarcina statului și, în baza art. 272 Cod procedură penală se va dispune plata onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 135 alin. 6 lit.a din Legea nr. 302/3004, cu referire Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983,
ADMITE sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și, pe cale de consecință:
1.Recunoaște sentința penală pronunțată de Judecătoria Districtului de Sud New York SUA în dosarul nr. S1:13 CR-_-02 (AJN) prin care persoana condamnată P. S.-T., fiul lui C. și E., ns. la 19.02.1980 în Sânnicolaul M., jud. T., cu domiciliul în com. Halmeu, ., jud. Satu M., CNP_, în prezent deținută în Penitenciarul McRae Correctional Institute – SUA, a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani și 3 luni închisoare, în vederea executării acestei pedepse în România.
2.În temeiul art. 135 alin. 9 pct. II din Legea nr. 302/2004 deduce din pedeapsă durata arestului preventiv din 6 decembrie 2012 până în 26 februarie 2014 și durata executată din 27 februarie 2014 până la zi.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.
Suma de 400 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu, av. N. B., conform delegației nr. 3564/2015, emisă de Baroul Bihor, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu persoana condamnată.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică de azi, 10 iulie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. P. C. P.
red. sentință P. M., 10.07.2015
tehnored. 2 ex., 10.07.2015, pc
| ← Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 483/2015. Curtea de... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 69/2015. Curtea de... → |
|---|
