Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 483/2015. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 483/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 15704/271/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru

cauze cu minori

Dosar nr._

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 483/A/2015

Ședința publică din data de 6 iulie 2015

Complet constituit din:

Președinte: Țarcă G.

Judecător: A. L. F.

Grefier: S. A.

Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror D. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor articolului 369 alineatul 1 din Noul Cod de procedură penală.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de partea civilă apelantă B. C. ROMÂNĂ, împotriva sentinței penale nr. 539 din 21 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, au fost trimiși în judecată inculpații D. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, I. (fost H.) M. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969 și F. D. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat D. N., lipsă, apărătorul desemnat din oficiu, avocat D. R. din Baroul Bihor, în delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3384 din 25.06.2015 depusă la dosar, pentru inculpatul intimat I. (fost H.) M. I., lipsă, avocatul M. S. din baroul Bihor, în substituirea apărătorului desemnat dij oficiu, avocat C. Ș., în baza delegației de substituire nr. 19 depusă la dosar, pentru inculpatul intimat F. D. M., lipsă, apărătorul desemnat din oficiu, avocat Zach T. din baroul Bihor, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3382 din 25.06.2015 depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă intimată S. SRL prin reprezentant legal ..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, precum și faptul că, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 22 iunie 2015 partea civilă apelantă a făcut o cerere prin care își retrage apelul declarat, după care:

Reprezentanta Parchetului solicită ca instanța de control judiciar să ia act de poziția părții civile de retragere a apelului.

Apărătorii din oficiu ai inculpaților intimați solicită, de asemenea, să se ia act de retragerea apelului declarat de partea civilă.

Instanța constată că după luarea cauzei, dar nu înainte de închiderea dezbaterilor, se prezintă inculpatul intimat D. N. care solicită să se ia act de cererea de retragere a apelului formulată de partea civilă apelantă.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

P. sentința penală nr. 539 din 21 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, I. în baza deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, s-a reținut că legea penală mai favorabilă, în mod global, a reprezentat-o actuala reglementare.

În baza art. 244 alin.1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 75 alin.2 lit.b C.pen. și art. 76 alin.1 C.pen., totul cu aplic. art. 396 alin.10 C.pr.pen., cu ref. la art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul D. N., cetățean român, fiul lui I. și V., născut la data de 04.01.1975, în Nucet, județul Bihor, căsătorit, domiciliat în comuna Câmpani, ., județul Bihor, CNP_, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 323 C.pen., cu aplic. art. 75 alin.2 lit.b C.pen. și art. 76 alin.1 C.pen., totul cu aplic. art. 396 alin.10 C.pr.pen., cu ref. la art. 5 C.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) lună și 15 (cincisprezece) zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 38 alin.1 C.pen. rap. la art. 39 alin.1 lit.b C.pen., s-au contopit pedepsele, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 8 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 1 lună și 15 zile închisoare, rezultând pedeapsa de 6 (șase) luni și 15 (cincisprezece) zile închisoare.

În baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 C.pen..

În baza art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a).să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Bihor;

b).să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c).să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d).să comunice schimbarea locului de muncă;

e).să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului următoarea obligație:

-să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Bihor.

În baza art. 93 alin.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Câmpani și Primăriei orașului Ștei.

În baza art. 404 C.pr.pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 C.pen..

II. În baza deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, s-a reținut că legea penală mai favorabilă, în mod global, a reprezentat-o vechea reglementare.

În baza art. 215 alin.2 și 3 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.c C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul I. (fost H.) M. I., cetățean român, fiul lui V. și M. R., născut la data de 21.09.1982, în Beiuș, județul Bihor, necăsătorit, domiciliat în Ștei, ., județul Bihor, CNP_, la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 291 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.e C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit.a C.pen. 1969 și art. 34 alin.1 lit.b C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și dă spre executare pedeapsa cea mai grea, de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 81 C.pen. 1969 cu ref. la art. 5 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 ani și 6 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art. 82 alin.1 C.pen. 1969.

În baza art. 12 alin.1 Legea nr. 187/2012, cu ref. la art. 71 alin.2 C.pen. 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen. 1969, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.5 C.pen. 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza a 2-a și lit.b C.pen. 1969.

În baza art. 15 alin.2 Legea nr. 187/2012, i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. 1969 privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

III. În baza deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, s-a reținut că legea penală mai favorabilă, în mod global, a reprezentat-o vechea reglementare.

În baza art. 215 alin.2 și 3 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.c C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul F. D. M., cetățean român, fiul lui G. și D. R., născut la data de 14.09.1986, în Marghita, județul Bihor, căsătorit, domiciliat în Marghita, ., ., CNP_, la pedeapsa de1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 12 alin.1 Legea nr. 187/2012, cu ref. la art. 71 alin.2 C.pen. 1969, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen. 1969, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 397 C.pr.pen. și art. 998-art. 999 C.civ. anterior, s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de părțile civile B. C. ROMÂNĂ, cu sediul în București, .,5, sector 3 și S. S.a.R.L., prin reprezentant legal KRUK ROMÂNIA S.R.L., cu sediul în București, ., ..

În baza art. 112 alin.1 lit.b C.pen., s-a confiscat adeverința de salariu nr. 24/16.01.2008 (în xerocopie la f. 81 dos.u.p.), contractul individual de muncă nr.17/11.06.2007 (în xerocopie la f.82-84 dos.u.p.), adeverința de salariu nr. 17/12.09.2007 (în xerocopie la f.60 dos.u.p.), contractul individual de muncă nr. 12/02.10.2006 (în xerocopie la f.61-62 dos.u.p.), adeverința de salariu nr. 25/08.01.2008 (în xerocopie la f. 39 dos.u.p.) și contractul individual de muncă nr. 16/11.06.2007 (în xerocopie la f.40-42 dos.u.p.) și dispune anularea acestor înscrisuri, în baza art. 580 C.pr.pen., ca fiind false.

În baza art. 274 alin. 2 C.pr.pen., a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale.

În baza art. 272 C.pr.pen., s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 300 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat I. Ț., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3251 din 24.07.2014 și a sumei de 300 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat I. Tirla, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3199 din 24.07.2014.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

S-a constatat că prin rechizitoriul nr. 572/P/2012 din 30.06.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la instanță la data de 15.07.2014 au fost trimiși în judecată inculpații D. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, I. (fost H.) M. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969 și F. D. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969.

P. același rechizitoriu, s-a dispus clasarea cauzei privindu-i pe inculpații D. N., I. (fost H.) M. I. și F. D.-M. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 23 lit. a din Legea ne. 656/2002, clasarea cauzei privind-o pe suspecta P. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.pen. 1969 (art. 297 C.pen.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (art. 35 C.pen.) și complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 215 alin. 2, 3 și 5 C.pen. 1969 (art. 48 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen.), cu aplicarea 41 alin. 2 C.pen. 1969 (art. 35 C.pen.), clasarea cauzei privindu-l pe suspectul H. N.-V., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. 1969 (art. 244 alin. 1 și 2 C.pen.), uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969 (art. 323 C.pen.) și spălare de bani, prev. de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969 (art. 38 C. pen.) și clasarea cauzei privindu-l pe L. Ș. Rusalim, sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. 1969 (art. 48 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen.).

De asemenea, instanța constată că prin rechizitoriul nr. 1210/P/2009 din 2 august 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților B. I.-S., P. E.-F., Pindireanu N.-V., I. I.-O. și G. F.-C., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la înșelăciune, prev. de art. 25 C.pen. 1969 rap. la art. 215 alin. 2, 3 și 5 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. 1969, spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C. pen. 1969 și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. 1969.

P. același rechizitoriu, s-a dispus la pct. III, disjungerea cauzei și continuarea urmăririi penale față de inculpații D. N., I. (fost H.) M. I., H. N.-V., F. D.-M., L. Ș. și P. D. pentru săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar.

P. sentința penală nr. 131/2013 din 12 iunie 2013 a Tribunalului Bihor, s-a dispus condamnarea inculpatului B. I.-S., pentru infracțiunea de instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C.pen. 1969 rap. la art. 215 alin. 2, 3 și 5 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. 1969, art. 74 lit. a și c C.pen. 1969, la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării în temeiul art. 81¹ C.pen. 1969, iar în baza art. 10 lit. d C.pr.pen., a fost achitat pentru infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002. De asemenea, au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și ceilalți inculpați pentru infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969.

În fapt, s-a reținut că în perioada septembrie 2007 – ianuarie 2008, condamnatul B. I.-S. a determinat un număr de 8 inculpați să solicite credite bancare de nevoi personale, în cuantum total de 68.400 euro, în baza unor înscrisuri false puse la dispoziție de condamnat, care apoi a beneficiat de majoritatea sumelor astfel obținute. În cursul anchetei, s-a stabilit că în perioada infracțională condamnatul a fost agent de poliție de frontieră, deținând funcția de agent II la compartimentul ture serviciu al Sectorului Poliției de Frontieră Girișu de Criș din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Bihor, nefăcând parte din structurile poliției judiciare.

În cauză, B. C. ROMÂNĂ s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 19.385,98 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului I. (fost H.) M. I. (f.22-22-28 dos.inst.), iar S. S.a.R.L., prin reprezentant legal KRUK ROMÂNIA S.R.L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.531,54 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului F. D.-M. (f.53-54 dos.inst.) și cu suma de 13.254,72 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului D. N. (f.55-56 dos.inst.).

În cauză a fost aplicată, la cererea inculpatului D. N., procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, ceilalți doi inculpați nu au participat însă la judecarea cauzei, dar apărătorii lor nu au contestat mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală.

Față de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța, văzând că faptele inculpaților sunt stabilite, respectiv că ele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, apreciază că procedura specială a recunoașterii vinovăției, prev. de art.396 alin.10 C.pr.pen., este aplicabilă în cauză în privința inculpatului D. N..

Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței, s-a reținut următoarele:

În perioada septembrie 2007 – ianuarie 2008, condamnatul B. I.-S. a determinat un număr de 8 inculpați să solicite credite bancare de nevoi personale în cuantum total de 68.400 euro, în baza unor înscrisuri false puse la dispoziție de condamnat, care apoi a beneficiat de majoritatea sumelor astfel obținute. În cursul anchetei, s-a stabilit că în perioada infracțională, condamnatul a fost agent de poliție de frontieră, deținând funcția de agent II la compartimentul ture serviciu al Sectorului Poliției de Frontieră Girișu de Criș din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Bihor, nefăcând parte din structurile poliției judiciare.

Pentru reușita activității infracționale, în planul infracțional a fost atrasă și numita P. D., care deține funcția de consilier clienți retail în cadrul BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE – Agenția Nufărul Oradea, către care au fost îndrumați toți inculpații solicitanți de credite și care a avut sarcina de a verifica documentația de credit. Rolul acestei persoane în activitatea infracțională era acela de a efectua defectuos activitatea de identificare a clientului și de a furniza informații cu privire la societățile suspecte de fals, aflate în evidențele nepublice ale băncii.

1. În data de 13 septembrie 2007, inculpatul I. (fost H.) M. I., s-a prezentat la B. C. ROMÂNĂ și a solicitat acordarea unui credit pentru nevoi personale în sumă de 10.000 euro, pe o perioadă de 10 ani, prezentând adeverința de salariu nr. 17/23.09.2007 (f. 60 dos.u.p.) și xerocopia unui contract individual de muncă nr. 12/02.10.2006 (f. 61-62 dos.u.p.), din care rezulta în mod nereal că este angajat al . Oradea din anul 2006, în calitate de instalator cu un salariu lunar net de 1.270 lei.

În baza acestor înscrisuri, inculpatului i-a fost aprobată cererea de acordare a creditului și a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 43PF/13.09.2007 (f. 66 dos.u.p.).

Inculpatul I. (fost H.) M. I. a ridicat creditul dar nu a mai achitat ulterior nicio rată.

Din adresa nr. 93.784/08.07.2008, a I.T.M. Bihor rezultă că inculpatul nu a fost angajat al ., astfel că înscrisurile folosite de acesta la încheierea contractului de credit sunt false (f. 73 dos.u.p.).

Având în vedere că inculpatul I. (fost H.) M. I. nu a putut fi audiat în prima fază a anchetei, fiind plecat în Italia, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice grafice pentru a se stabili dacă acesta a se stabili dacă acesta a completat și semnat actele care au stat la baza încheierii contractului de credit.

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 237.519/04.11.2010, întocmit de I.P.J. Bihor – Serviciul criminalistic, rezultă că scrisul olograf de completare depus pe Declarația-acord din 13.09.2007 și certificatul de asigurare nr._/13.09.2007, precum și scrisul de completare depus pe cererile pentru eliberarea pașaportului inculpatului I. (fost H.) M. I. au fost executate de aceeași persoană (f. 74-80 dos.u.p.).

Audiat ulterior, în data de 10 martie 2014, inculpatul I. (fost H.) M. I. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor. Astfel, inculpatul a declarat că în prima jumătate a lunii septembrie 2007, nu avea loc de muncă iar un bărbat necunoscut care s-a prezentat „Max” din Ștei i-a spus că îl poate ajuta să obțină un credit pentru nevoi personale prin intermediul unui anume I. din Oradea care lucrează în vamă. Inculpatul s-a întâlnit apoi cu I. în Oradea, ocazie cu care acesta din urmă i-a spus că îl poate ajuta să obțină un credit pentru nevoi personale de la B. C. ROMÂNĂ – Agenția Oradea, unde el o cunoaște pe o anume D., cu ajutorul căreia vor obține creditul. Tot cu acea ocazie, inculpatul i-a dat lui I. cartea sa de identitate, iar a doua zi s-au reîntâlnit, primind mai multe acte de la I., care l-a direcționat spre funcționara bancară D..

Inculpatul susține că nu a citit actele și le-a predat funcționarei bancare, în fața căreia a semnat mai multe acte, după care a primit un credit în valoare de 10.000 de euro, bani din care I. și-a reținut 6.500 de euro.

Inculpatul recunoaște că nu a lucrat niciodată la . Oradea.

De asemenea, inculpatul și-a recunoscut scrisul de completare de pe declarația-acord din data de 13.09.2007 și certificatul de asigurare nr._ din 13.09.2007.

2. În data de 9 ianuarie 2008, inculpatul D. N. s-a prezentat la B. C. ROMÂNĂ – Agenția Nufărul Oradea și a solicitat acordarea unui credit pentru nevoi personale în sumă de 9.000 euro, prezentând adeverința de salariu nr. 25/08.01.2008 (f. 39 dos.u.p.) și xerocopia unui contract individual de muncă (f. 40-42 dos.u.p.), din care rezulta în mod nereal că este angajat al . Oradea, din anul 2007, în calitate de conducător autoutilitară cu un salariu lunar net de 1.385 lei.

În baza acestor înscrisuri, inculpatului i-a fost aprobată cererea de acordare a creditului și a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/09.01.2008 (f. 46-48 dos.u.p.).

Inculpatul D. N. a ridicat creditul, dar nu a mai achitat ulterior nicio rată.

Din adresa nr. 104.189/08.01.2009 a I.T.M. Bihor, rezultă că inculpatul nu a fost angajat al ., ci al . Bihor) din data de 01.04.2006, ca muncitor necalificat, cu un salariu de bază lunar de 330 lei, astfel că înscrisurile folosite de acesta la încheierea contractului de credit sunt false.

De altfel, faptul că inculpatul nu a fost angajat al . rezultă și din adresa nr. 27/19.04.2008 a acestei societăți (f. 49 dos.u.p.).

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 236.074/06.07.2009, întocmit de I.P.J. Bihor – Serviciul criminalistic, rezultă că semnăturile depuse pe contractul de credit au fost executate de inculpatul D. N. (f. 50-57 dos.u.p.).

Inculpatul D. N. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a declarat că cel care i-a pus la dispoziție înscrisurile false a fost condamnatul B. I.-S., pe care l-a cunoscut prin intermediul numitului H. N.-V., și căruia i-a dat apoi suma de 7.500 euro din credit, în timp ce inculpatului D. N. i-au rămas 1.500 euro, contrar înțelegerii inițiale de împărțire egală a banilor.

În legătură cu suma de 1.500 euro obținută prin săvârșirea infracțiunilor, inculpatul D. N. a declarat că i-a folosit pentru nevoi personale.

3. În data de 17 ianuarie 2008, inculpatul F. D.-M. s-a prezentat la B. C. ROMÂNĂ – Agenția Nufărul Oradea și a solicitat acordarea unui credit pentru nevoi personale în sumă de 9.000 euro, prezentând adeverința de salariu nr. 24/16.01.2008 (f. 81 dos.u.p.) și xerocopia unui contract individual de muncă (f. 82-84 dos.u.p.), din care rezulta în mod nereal că este angajat al . SRL Oradea, din iunie 2007, în calitate de conducător autoutilitară, cu un salariu lunar net de 1.326 lei.

În baza acestor înscrisuri, inculpatului i-a fost aprobată cererea de acordare a creditului și a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/17.01.2008 (f. 90-91 dos.u.p.).

Inculpatul F. D.-M. a ridicat creditul, dar nu a mai achitat ulterior nicio rată.

Din adresa nr. 86.134/19.02.2008 a I.T.M. Bihor, rezultă că inculpatul nu a fost angajat al . SRL, ci al ., din data de 20.08.2007, ca vânzător cu un salariu lunar brut de 528 lei, astfel că înscrisurile folosite de acesta la încheierea contractului de credit sunt false.

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 234.751/30.03.2009, întocmit de I.P.J. Bihor – Serviciul criminalistic, rezultă că semnăturile depuse pe contractul de credit au fost executate de inculpatul F. D.-M. (f. 94-101 dos.u.p.).

Inculpatul F. D.-M. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a declarat că cel care i-a pus la dispoziție înscrisurile false a fost numitul I. I.-O., care a primit apoi aproape toți banii, inculpatului F. revenindu-i doar suma de 500 euro. Inculpatul confirmă și el, la fel ca alți inculpați, că a fost direcționat spre funcționara bancară P. D., căreia i-a înmânat actele și în fața căreia a semnat apoi cererea și contractul de credit. Inculpatul a recunoscut că a citit adeverința de salariu și a constatat că acesta este falsă.

Cu ocazia reaudierii sale de către procuror în data de 12 ianuarie 2011, inculpatul F. D.-M. a mai declarat că a aflat de la numitul I. I.-O. că actele vor fi falsificate de un anume „I.”, polițist de frontieră, iar la bancă nu vor fi probleme întrucât au pe cineva în „interior”, respectiv pe o doamnă „P.”, care îi va ajuta să se facă pierdutele actele din dosarul de credit, iar apoi creditul va fi preluat de o firmă de asigurări, astfel că inculpatul nu va mai avea în final nimic de plată. În momentul în care inculpatul F. a primit actele de la condamnatul B. I.-S., a constatat că adeverința de salariu este falsă.

La indicațiile condamnatului B. I.-S., inculpatul F. D.-M. s-a prezentat la bancă la un ghișeu unde a căutat-o pe funcționara „P.”, pe care inculpatul trebuia să o salute codificat „Sărut mâna, bună ziua”. Inculpatul F. i-a înmânat apoi acesteia actele, după care a semnat cererea și contractul de credit.

După obținerea creditului, inculpatul F. D.-M. a primit de la condamnatul B. I.-S. suma de 500 de euro, bani pe care i-a cheltuit pe distracție, alimente și haine, fără ca ulterior să achite vreo rată.

Audiat în dosarul nr. 1210/P/2010 în calitate de învinuit, iar apoi în fața instanței, condamnatul B. I.-S. a recunoscut integral comiterea infracțiunilor. Astfel, condamnatul a declarat că în cursul anului 2007, în perioada în care lucra ca agent de poliție de frontieră, sora sa, B. N. avea nevoie de bani și, prin intermediul unei persoane necunoscute, condamnatul l-a cunoscut pe un anume L. Ș., care l-a asigurat că îi poate ajuta să obțină un credit bancar, pe care însă urmau să îl împartă în mod legal. Condamntul i-a predat acelui L. Ș. cartea de identitate a surorii sale, iar a doua zi a primit de la acesta o adeverință de salariu, din care rezulta că este angajată la o firmă, adeverința fiind apoi folosită pentru obținerea unui credit.

După aceasta, L. Ș. l-a întrebat pe condamnat dacă are nevoie de bani și dacă are cunoștință de persoane fără loc de muncă interesate să obțină credite bancare în baza unor acte false, prin care să se ateste că ar fi angajați la diferite societăți comerciale, pentru fiecare astfel de „client” condamnatul urmând să primească sume de câte 100 – 150 de euro.

Condamnatul B. I.-S. declară că a acceptat propunerea iar în perioada următoare i-a ajutat în acest mod pe inculpații F. D.-M., I. (fost H.) M. I. și D. N. să solicite și să obțină credite bancare de la BCR – Agenția Nufărul Oradea în baza unor acte false.

Conform condamnatului B. I.-S., solicitanții de credite se prezentau apoi la bancă, fiind direcționați spre funcționara P. D., despre care condamnatul știe că era și ea implicată în sistem, având rolul să primească actele și să efectueze verificări superficiale cu privire la solicitanți. Cu privire la această suspectă, B. I.-S. a mai declarat că solicitanții se prezentau codificat („Bună, sunt din partea lui B.”), iar el s-a prezentat la ea la ghișeu în același mod o singură dată.

După obținerea creditelor, condamnatul B. I.-S. „colecta” banii de la solicitanți, cărora le rămânea suma de cca. 1.000 euro, conform celor prestabilite, iar banii îi dădea apoi lui L. Ș., de la care primea câte un „comision” cuprins între 150 și 500 euro pentru fiecare „cient”. Condamnatul B. I.-S. precizează însă că nu au fost prezente persoane la întâlnirile lor și nici nu poate proba predarea banilor către L. Ș. ori implicarea acestuia.

Din cauza implicării sale în această activitate infracțională, condamnatul B. I.-S. a fost nevoit să demisioneze din structurile Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Bihor în anul 2008 și a plecat în Italia la lucru.

Starea de fapt mai sus prezentată este susținută de următoarele mijloace de probă: ordonanță de începere a urmăririi penale in rem din data d 03.02.2014 (f. 1 dos.u.p.), ordonanță din 12.02.2014 de punere în mișcare a acțiunii penale (f. 2-3 dos.u.p.), rechizitoriul nr. 1210/P/2009 din 2 august 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor (f. 4-30 dos.u.p.), constituiri de parte civilă (f. 33, 35-38 dos.u.p.), xerocopia adeverinței de salariu nr. 25/08.01.2008 a inculpatului D. N. (f. 39 dos.u.p.), xerocopia contractului individual de muncă al inculpatului D. N. (f. 40-42 dos.u.p.), xerocopia cererii de credit a inculpatului D. N. (f. 43-45 dos.u.p.), xerocopia contractului de credit bancar nr._/09.01.2008 încheiat de inculpatului D. N. (f. 46-47 dos.u.p.), adresa nr. 27/19.04.2008 a . (f. 49), raport de constatare tehnico-științifici nr._/06.07.2009 (f. 50-59 dos.u.p.), xerocopia adeverinței de salariu nr. 17/12.09.2007 a inculpatului I. (fost H.) M. I. (f. 60 dos.u.p.), contractul individual de muncă al inculpatului I. (fost H.) M. I. (f. 61-62 dos.u.p.), xerocopia cererii de credit a inculpatului I. (fost H.) M. I. (f. 63-65 dos.u.p.), xerocopia contractului de credit bancar nr. 43PF/13.09.2007 încheiat de inculpatului I. (fost H.) M. I. (f. 66-47 dos.u.p.), adresa nr._/08.07.2008 a I.T.M. Bihor (f. 73), raport de constatare tehnico-științific nr._/04.11.2010 (f. 74-80 dos.u.p.), xerocopia adeverinței de salariu nr. 24/16.01.2008 a inculpatului F. D.-M. (f. 81 dos.u.p.), xerocopia contractului individual de muncă al inculpatului F. D.-M. (f. 82-84 dos.u.p.), xerocopia cererii de credit a inculpatului F. D.-M. (f. 85-89 dos.u.p.), xerocopia contractului de credit bancar nr._/17.01.2008 încheiat de inculpatului F. D.-M. (f. 90-91 dos.u.p.), adresa nr._/19.02.2008 a I.T.M. Bihor (f. 93 dos.u.p.), raport de constatare tehnico-științific nr._/30.03.2009 (f. 94-101 dos.u.p.), declarațiile numitei P. D. (f. 123-133 dos.u.p.), declarații inculpatului D. N. (f. 134-146 dos.u.p.), declarațiile inculpatului I. (fost H.) M.-I. (f. 147-151 dos.u.p.), declarațiile inculpatului F. D.-M. (f. 152-160 dos.u.p.), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului F. D.-M. (f. 163 dos.u.p.), citații și acte de căutare a inculpatului F. D.-M. (f. 165-177 dos.u.p.), copii de pe cazierele judiciare (f. 179-181 dos.u.p.), rechizitoriul nr. 2120/P/2008 din 08.07.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea (f. 183-201 dos.u.p.), xerocopii ale actelor din dosarul nr. 2120/P/2008 (f. 202—263 dos.u.p.), declarații de martori (f. 264-265, 274-275, 278-279, 282-283, 286-287, 289-290, 292-294 dos.u.p.), ordonanță din 03.02.2014 de dispunere a efectuării unei identificări după planșa foto (f. 266 dos.u.p.), procese-verbale din 06.02.2014 și 04.02.2014 de recunoaștere din planșa foto (f. 267-270, 272-273, 276-277, 280-281, 284-285 dos.u.p.), sentința penală nr. 131/P/2013 din 12.06.2013 a Tribunalului Bihor (f. 295-315 dos.u.p.) și declarația dată de inculpatul D. N. în fața instanței, (f.251 dos.inst.), cu precizarea că în privința acestui inculpat s-a aplicat procedura de recunoaștere a învinuirii, iar în privința celorlalți doi inculpați, apărătorii acestora nu au contestat mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală.

În drept, faptele inculpatului D. N. care, în data de 9 ianuarie 2008 i-a indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate B. C. ROMÂNĂ – Agenția Nufărul Oradea, cu ocazia încheierii unui contract de credit, prezentând înscrisuri false din care rezultat contrar realității că este angajat al unei societăți comerciale cu un anumit venit, obținând astfel suma de 9.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969.

În drept, faptele inculpatului I. (fost H.) M. I. care, în data de 13 septembrie 2007, i-a indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate B. C. ROMÂNĂ – Agenția Nufărul Oradea, cu ocazia încheierii unui contract de credit, prezentând înscrisuri false din care rezultat contrar realității că este angajat al unei societăți comerciale cu un anumit venit, obținând astfel suma de 10.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969.

În drept, faptele inculpatului F. D.-M. care, în data de 17 ianuarie 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate B. C. ROMÂNĂ – Agenția Nufărul Oradea, cu ocazia încheierii unui contract de credit, prezentând înscrisuri false din care rezultat contrar realității că este angajat al unei societăți comerciale cu un anumit venit, obținând astfel suma de 9.000 euro, din care apoi a transferat suma de 8.200 euro condamnatului B. I.-S., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969.

În raport de împrejurarea că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal, instanța va analiza dacă în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 5 din acest cod, privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Se impune precizarea că, în aprecierea incidenței mitior lex, în măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile.

Cu privire la inculpatul D. N., față de dispozițiile deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, cu ref. la art. 5 C.pen., este mai favorabilă legea nouă, luând în calcul, în ansamblu, condițiile de incriminare, cele de sancționare, chiar având în vedere dispozițiile art. 38 și 39 C.pen., care reglementează condițiile de existență și sancționarea concursului de infracțiuni, dar și faptul că acesta s-a prezentat la judecarea cauzei, a beneficiat de procedura de recunoaștere a învinuirii și a fost de acord să presteze muncă în folosul comunității, sens în care, va reține odată cu fondul cauzei dispoziții mai favorabile inculpatei cele prevăzute de noua reglementare.

În privința celorlalți doi inculpați, I. (fost H.) M. I. și F. D.-M., față de dispozițiile deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, cu ref. la art. 5 C.pen., este mai favorabilă legea veche, luând în calcul, în ansamblu, condițiile de incriminare, cele de sancționare, chiar dacă pentru infracțiunea de înșelăciune limitele de pedeapsă prevăzute de C.pen. 1969 sunt mult mai mari față de vechea reglementare, dar și faptul că aceștia nu s-a prezentat la judecarea cauzei și nu li s-a putut lua acordul cu privire la prestarea de munci în folosul comunității, sens în care, va reține odată cu fondul cauzei dispoziții mai favorabile inculpatei cele prevăzute de vechea reglementare.

Elementul material al infracțiunii de înșelăciune se prezintă sub forma unei acțiuni de inducere în eroare, a unei acțiuni amăgitoare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. În varianta agravată a infracțiunii, în vederea inducerii în eroare, făptuitorul se folosește de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase, prin care se înțelege toate acele mijloace frauduloase care contribuie prin ele însele la săvârșirea infracțiunii. De asemenea, în cauză, infracțiunea a fost săvârșită cu prilejul încheierii unui contract.

Sub aspect subiectiv, infracțiunea de înșelăciune se săvârșește cu intenția de a înșela, adică cu intenția directă de a induce sau menține în eroare în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos injust, cu ocazia încheierii unui contract.

Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care s-a produs urmarea imediată, adică s-a produs paguba efectivă în patrimoniul celui înșelat.

În ceea ce privește infracțiunea de uz de fals, elementul material se realizează prin acțiunea de folosire a unui înscris sub semnătură privată, cunoscând că este fals, iar acest înscris trebuie să aibă aptitudinea de a produce consecințe juridice. În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea se săvârșește sub forma intenției directe.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 C.pen., faptele comise de inculpați și pericolul social concret al acestora, împrejurările în care au fost comise, urmările produse, prejudiciul cauzat prin faptele comise ca urmare a folosirii de acte, persoana inculpaților, cunoscuți fără antecedente penale, atitudinea de recunoaștere a faptelor și de colaborare cu organele judiciare, precum și faptul că din suma totală contractată, beneficiul acestora a fost foarte redus.

Instanța de fond a apreciat că se impune, de asemenea, reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante prev. de art. 75 alin.2 lit.b C.pen. în privința inculpatului D. N., date fiind împrejurările legate de faptele comise, acestea fiind de o gravitate redusă, dat având în vedere și persoana inculpatului. În privința inculpaților I. (fost H.) M. I. și F. D.-M., întrucât aceștia au lipsit de la judecata în fond a cauzei, dar pe parcursul urmăririi penale au recunoscut comiterea faptelor și au colaborat cu organele de poliție și parchet, se impune reținerea în favoarea acestora a prevederilor art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969.

Față de cele reținute mai sus, instanța de fond, constatând vinovăția inculpatului D. N., în baza art. 244 alin.1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 75 alin.2 lit.b C.pen. și art. 76 alin.1 C.pen., totul cu aplic. art. 396 alin.10 C.pr.pen., cu ref. la art. 5 C.pen., l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, iar în baza art. 323 C.pen., cu aplic. art. 75 alin.2 lit.b C.pen. și art. 76 alin.1 C.pen., totul cu aplic. art. 396 alin.10 C.pr.pen., cu ref. la art. 5 C.pen., l-a condamnat la pedeapsa de 1 lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 38 alin.1 C.pen. rap. la art. 39 alin.1 lit.b C.pen., s-au comtopit pedepsele, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 1 lună și 15 zile închisoare, rezultând pedeapsa de 6 luni și 15 zile închisoare.

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, acesta fiind la primul contact cu legea penală, cu posibilități reale de îndreptare și reintegrare socială, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, pe durata căruia inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere și obligații: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Bihor, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Bihor.

În baza art. 404 C.pr.pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 C.pen..

Instanța de fond, constatând vinovăția inculpatului I. (fost H.) M. I., în baza art. 215 alin.2 și 3 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.c C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, iar în baza art. 291 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.e C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., îl va la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit.a C.pen. 1969 și art. 34 alin.1 lit.b C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și va da spre executare pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, acesta fiind la primul contact cu legea penală, cu posibilități reale de îndreptare și reintegrare socială, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 82 alin.1 C.pen. 1969.

Instanța de fond, constatând vinovăția inculpatului F. D. M., în baza art. 215 alin.2 și 3 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.c C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, iar în baza art. 291 C.pen. 1969, cu aplic. art. 74 alin.1 lit.c C.pen. 1969 și art. 76 alin.1 lit.e C.pen. 1969, cu ref. la art. 5 C.pen., l-a condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

Apreciind că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, acesta fiind la primul contact cu legea penală, cu posibilități reale de îndreptare și reintegrare socială, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 82 alin.1 C.pen. 1969.

În baza art. 12 alin.1 Legea nr. 187/2012, cu ref. la art. 71 alin.2 C.pen. 1969, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen. 1969, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că B. C. ROMÂNĂ s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 19.385,98 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului I. (fost H.) M. I. (f.22-22-28 dos.inst.), iar S. S.a.R.L., prin reprezentant legal KRUK ROMÂNIA S.R.L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.531,54 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului F. D.-M. (f.53-54 dos.inst.) și cu suma de 13.254,72 euro, reprezentând valoarea neachitată a creditului acordat inculpatului D. N. (f.55-56 dos.inst.). P. sentința penală nr. 131/2013 din 12 iunie 2013 a Tribunalului Bihor, s-a dispus condamnarea inculpatului B. I.-S., pentru infracțiunea de instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C.pen. 1969 rap. la art. 215 alin. 2, 3 și 5 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. 1969, art. 74 lit. a și c C.pen. 1969, la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării în temeiul art. 81¹ C.pen. 1969, reținându-se că acesta a fost beneficiarul final al sumelor contractate de inculpații din prezenta cauză, fiind obligat la plata sumelor de bani reprezentând rate neachitate, dobânzi și penalități, cu care persoanele vătămate s-au constituit părți civile în acel dosar. De asemenea, Tribunalul Bihor, în considerentele hotărârii pronunțate, a arătat și faptul că aceste aspecte vor trebui avute în vedere de instanța care îi va judeca pe inculpații din prezentul dosar atunci când se va pronunța pe latura civilă a cauzei.

Așadar, instanța de fond, în baza art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 397 C.pr.pen. și art. 998-art. 999 C.civ. anterior, a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de părțile civile B. C. ROMÂNĂ, și S. S.a.R.L., prin reprezentant legal KRUK ROMÂNIA S.R.L..

Întrucât s-au folosit de documente false pentru obținerea creditelor în cauză, în baza art. 112 alin.1 lit.b C.pen., va confisca adeverința de salariu nr. 24/16.01.2008 (în xerocopie la f. 81 dos.u.p.), contractul individual de muncă nr.17/11.06.2007 (în xerocopie la f.82-84 dos.u.p.), adeverința de salariu nr. 17/12.09.2007 (în xerocopie la f.60 dos.u.p.), contractul individual de muncă nr. 12/02.10.2006 (în xerocopie la f.61-62 dos.u.p.), adeverința de salariu nr. 25/08.01.2008 (în xerocopie la f. 39 dos.u.p.) și contractul individual de muncă nr. 16/11.06.2007 (în xerocopie la f.40-42 dos.u.p.) și va dispune anularea acestor înscrisuri, în baza art. 580 C.pr.pen., ca fiind false.

În baza art. 274 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel partea civilă B. C. Română S.A, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii civile.

Apelanta a formulat o declarație de retragere a apelului formulat în cauză (fila 11 din dosar).

Față de declarația părții civile de retragere a apelului declarat și văzând prevederile articolului 415 Cod procedură penală, potrivit cărora până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat, curtea va lua act de manifestarea de voință a părții civile, în sensul că își retrage apelul declarat în cauză.

Conform articolului 275 alineat 2 din Codul de procedură penală, obligă partea civilă apelantă la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Suma de câte 360 lei onorariu apărători din oficiu, avocați Zach T., C. Ș. și D. R. conform delegațiilor nr. 3382, 3383 și 3384 emise de Baroul Bihor se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza articolului 415 alineatul 1 din Codul de procedură penală ia act de retragerea apelului declarat de partea civilă apelantă B. C. ROMÂNĂ, împotriva sentinței penale nr. 539 din 21 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea.

Conform articolului 275 alineat 2 din Codul de procedură penală, obligă partea civilă apelantă la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 iulie 2015.

Președinte, Judecător,

Țarcă G. A. L. F. Grefier,

S. A.

Red. dec. Țarcă G./06.07/2015/

Red. jud. fond. P. P.S.F.

Tehn.red. S.A./06.07.2015 / 8 exemplare/

Emise 6 comunicări cu:

- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea

- Inculpatul intimat D. N.

- Inculpatul intimat I. (fost H.) M. I.

- Inculpatul intimat F. D. M.

- Partea civilă apelantă BCR

- Partea civilă intimată S. SRL prin reprezentant legal ..

← Luarea de mită (art.289 NCP). Decizia nr. 446/2015. Curtea de...		Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... →

Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 483/2015. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 483/2015. Curtea de Apel ORADEA