Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 603/2015. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 603/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 2354/271/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru

cauze cu minori

Dosar nr._

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 603/A/2015

Ședința publică din data de 30 septembrie 2015

Complet constituit din:

Președinte: Țarcă G.

Judecător: A. L. F.

Grefier: S. A.

Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror T. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul apelant L. G., împotriva sentinței penale nr. 417 din 31 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru refuzul conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a se supune prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev de art 337 C P..

Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 22 septembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data de 30 septembrie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 417 din 31 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 337 C.pen., cu aplic. art. 396 alin.10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul L. G., cetățean român, fiul lui G. și F., născut la data de 30.06.1950, în ., văduv, domiciliat în Oradea, ., ., ., fără antecedente penale, CNP_, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii derefuz al conducătorului unui autovehicul de a se supune la recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 C.pen..

În baza art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a).să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Bihor;

b).să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c).să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d).să comunice schimbarea locului de muncă;

e).să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului următoarea obligație:

-să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Bihor.

În baza art. 93 alin.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Mănăstirii „Sfintei Cruci” din Oradea și Primăriei municipiului Oradea.

În baza art. 65 alin.1 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei și până când pedeapsa închisorii este executată sau considerată ca executată, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 67 alin.1 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 404 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 C.pen..

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

S-a constatat că prin rechizitoriul din data de 13 februarie 2015, emis în dosar nr. 6100/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la 18.02.2015, sub dosar nr._ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului L. G., sub acuzația comiterii infracțiunii de refuzul conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a se supune prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 337 C.pen., reținându-se că la 13.09.2014 a refuzat prelevarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei.

Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, în raport de declarația inculpatului de recunoaștere a învinuirii, instanța xe fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 13.09.2014 în jurul orelor 12,10 organele de poliție au fost alertate prin serviciul 112 despre faptul că pe DN 76, pe relația S.-Oradea, a avut loc un eveniment rutier. Deplasate la fața locului, organele de poliție au constatat că în eveniment a fost implicat autoturismul Ford cu nr._, condus de martorul C. I., în autoturism mai aflându-se martorii C. Saveta N. și C. F., însoțiți de trei persoane. S-a constatat că autoturismul cu care se deplasau martorii a fost tamponat din spate de autoturismul Opel, înmatriculat sub numărul_, după impact conducătorul acestui autoturism oprind inițial, dar imediat după, și-a continuat deplasarea părăsind locul accidentului, fapt ce a determinat martorii să apeleze la serviciul 112.

La sediul poliției, martorilor le-au fost prezentate trei fotografii din care una aparținând proprietarului autoturismului Opel nr._, martorii indicând această persoană ca fiind cea care a condus autoturismul și a părăsit locul accidentului. Organele de cercetare au stabilit identitatea acestui conducător în persoana inculpatului L. G.. Acesta, văzând că este căutat la domiciliu de organele de poliție, a apelat la rândul lui serviciul 112, reclamând că autoturismul i-a fost furat. La sediul poliției, inculpatul nu și-a mai susținut reclamația de furt, recunoscând că el a fost cel care a condus autoturismul Opel nr._, iar pe DJ 76 a tamponat autoturismul martorilor părăsind locul accidentului. Autoturismul inculpatului a fost descoperit la indicațiile inculpatului într-o parcare pe șoseaua de centură a municipiului, constatându-se că prezenta avarii în partea din față.

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând că acesta prezenta o valoare de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care i s-a cerut acestuia să se supună recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta refuzând în prezența martorilor prezentarea la SML Bihor.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că în dimineața zilei de 13.09.2014, a consumat în localitatea Șumugiu două flacoane de un litru de bere, după care a urcat la volan pentru a se deplasa în Oradea, pe drum tamponând din spate autoturismul martorilor. A refuzat recoltarea probelor biologice întrucât a considerat că alcoolemia relevată de aparatul etilotest este reală.

Fiind audiați în calitate de martori, numiții C. Saveta-Nenuța, C. I. și C. F. au confirmat aspectele susmenționate.

Dată fiind admiterea cererii de formulate de inculpat, de judecare a cauzei în baza procedurii de recunoaștere a vinovăției, instanța urmează a analiza exclusiv probele administrate în faza de urmărire penală.

Vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită prin probele administrate în cauză, respectiv: ordonanță de punere în mișcare acțiune penală (f.36), ordonanță continuare cercetări suspect (f.5), ordonanță începere urmărire penală (f.8), proces-verbal constatare a infracțiunii (f.9), proces-verbal recunoaștere foto (f.19-20), fișă intervenție 112, C. (f.21), fișă intervenție 112 L. (f.23), proces-verbal identificare autoturism Opel (f.27), declarații inculpat/suspect (f.34, 40), declarații martori (f.42, 45, 48), cazier judiciar (f.61).

Astfel, declarațiile inculpatului s-au coroborat cu declarațiile martorilor și cu celelalte mijloace de probă, toate aceste probe urmând a fi avute în vedere de instanță cu ocazia deliberării.

Luând în considerare toate aceste probe, instanța de fond a apreciat că în prezenta cauză există probe certe de vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită de art. 23 alin. 11 Constituție, art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.4 C.pr.pen., fiind răsturnată.

În drept, fapta inculpatului L. G. care, la data de la 13.09.2014, a refuzat prelevarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuzul conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a se supune prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 337 C.pen.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 337 C.pen., s-a realizat prin refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului, legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a refuzat în mod să se supună recoltării probelor biologice.

La stabilirea și individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 C.pen., reținând în acest sens faptul că inculpatul a condus autoturismul după ce, în prealabil, a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul unui autovehicul și s-a deplasat pe DN 76, pe relația S.-Oradea, tamponând din spate autoturismul marca Ford, condus de numitul C. I., după impact inculpatul oprind inițial, dar imediat după, și-a continuat deplasarea părăsind locul accidentului, fapt ce a determinat martorii să apeleze la serviciul 112, pentru ca apoi însuși inculpatul să apeleze serviciul 112 pentru a induce în eroare organele de poliție privind un presupus furt al autoturismului său, putându-se trage concluzia că inculpatul nu realizează pe deplin periculozitatea comiterii unor astfel de fapte. Instanța mai remarcă faptul că deși la o primă analiză infracțiunile la regimul circulației nu par a avea un pericol social ridicat în raport cu alte fapte care au limite de pedeapsă apropiate, acestea sunt în continuă creștere ca și număr în ultima perioadă de timp, iar urmările produse sunt tot mai grave, victime devenind persoane nevinovate, or numai aplicarea unor pedepse mai aspre ar putea cultiva în rândul opiniei publice responsabilitatea șofatului în condiții legale.

Raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunile săvârșite, instanța urmează a dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii derefuz al conducătorului unui autovehicul de a se supune la recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța apreciază că doar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei va fi suficientă pentru a se realiza scopul procesului penal și reeducarea inculpatului, în sensul de a-l face pe acesta să conștientizeze pericolul comiterii unor astfel de fapte. Mai mult decât atât, instanța constată că nu ar fi îndeplinită condiția prevăzută la art. 83 alin.3 C.pen. pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei întrucât inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, prin apelul efectuat la serviciul 112, ducând organele de poliție pe o pistă falsă, și anume aceea că i-ar fi fost sustras autoturismul și autorul furtului ar fi fost vinovat de producerea accidentului.

Așadar, în baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 C.pen..

În baza art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Bihor, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Bihor.

În baza art. 404 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 C.pen..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul L. G. solicitând în baza art. 421 alin.1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună amânarea aplicării pedepsei, în temeiul art. 83 alin. 1 Cod penal.

În motivare s-a arătat că sunt realizate toate condițiile cerute de lege pentru amânarea aplicării pedepsei. Astfel, s-a arătat că inculpatul se află la primul contact cu legea penala, iar pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracțiunea pentru care acesta a fost trimis în judecata este mai mică de 7 ani. Inculpatul are o vârsta înaintată, se afla la primul contact cu legea penala, astfel că posibilitățile acestuia de îndreptare sunt maxime, nefiind necesară aplicarea efectivă a unei pedepse. S-a mai învederat că inculpatul este șofer profesionist de 45 de ani, perioada în care deși s-a aflat zi de zi in trafic acesta nu a avut niciun eveniment rutier, fiind angajat al S.C. Oradea Transport Local R.A. in funcția de șofer autobuz, astfel cum reiese din caracterizarea depusa la dosar.

Curtea, examinând hotărârea atacată, conform articolului 420 alineatul 8 din Codul de procedură penală, pe baza actelor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și drept potrivit articolului 417 din Codul de procedură penală, constată următoarele:

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, rezultă că instanța de fond în mod corect a reținut situația de fapt în deplină concordanță cu probele administrate în cauză. De altfel, inculpatul în fața primei instanțe a declarat că recunoaște fapta și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, solicitând să i se aplice procedura prevăzută de art. 375 din Codul de procedură penală, cerere admisă de către instanță.

Din examinarea actelor și lucrărilor rezultă că la data de 13.09.2014, în jurul orelor 12,10 organele de poliție au fost alertate prin serviciul 112 despre faptul că pe DN 76, pe relația S.-Oradea, a avut loc un eveniment rutier. Deplasate la fața locului, organele de poliție au constatat că în eveniment a fost implicat autoturismul Ford cu nr._, condus de martorul C. I., în autoturism mai aflându-se martorii C. Saveta N. și C. F., însoțiți de trei persoane. S-a constatat că autoturismul cu care se deplasau martorii a fost tamponat din spate de autoturismul Opel, înmatriculat sub numărul_, după impact conducătorul acestui autoturism oprind inițial, dar imediat după, și-a continuat deplasarea părăsind locul accidentului, fapt ce a determinat martorii să apeleze la serviciul 112.

Referitor la solicitarea inculpatului, sub aspectul modalității de executare, curtea constată că aplicarea dispozițiilor articolului 83 din Codul penal privind amânarea aplicării pedepsei nu este în măsură să răspundă scopului sancționator și educativ al pedepsei, față de împrejurările și modul în care a fost săvârșită fapta, - inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul unui autovehicul și s-a deplasat pe DN 76, pe relația S.-Oradea, tamponând din spate autoturismul marca Ford, condus de numitul C. I., după impact inculpatul oprind inițial, dar imediat după, și-a continuat deplasarea părăsind locul accidentului, fapt ce a determinat martorii să apeleze la serviciul 112, pentru ca apoi însuși inculpatul să apeleze serviciul 112 pentru a induce în eroare organele de poliție privind un presupus furt al autoturismului său -, urmările care s-au produs - starea de pericol produsă - și care s-ar fi putut produce și persoana inculpatului, aspecte care formează convingerea instanței de judecată că în cazul inculpatului aplicarea imediată a unei pedepse este necesară.

De altfel, așa cum a reținut și instanța de fond, inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, prin apelul efectuat la serviciul 112, ducând organele de poliție pe o pistă falsă, și anume aceea că i-ar fi fost sustras autoturismul și autorul furtului ar fi fost vinovat de producerea accidentului, condiție în care nu ar fi îndeplinită condiția prevăzută la art. 83 alin.3 Cod penal pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei.

Prin urmare, curtea apreciază că eficiența funcțională a pedepsei se poate realiza numai prin aplicarea unei pedepse în cuantumul și modalitatea de executare mai sus arătată, motiv pentru care, în baza articolului 421 punctul 1 litera b din Codul de procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. G. împotriva sentinței penale nr. 417 din 31.03.2015 a Judecătoriei Oradea, pe care o va menține în întregime.

Conform articolului 275 alineat 2 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza articolului 421 punctul 1 litera b din Codul de procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. G. împotriva sentinței penale nr. 417 din 31.03.2015 a Judecătoriei Oradea, pe care o menține în întregime.

Conform articolului 275 alineat 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 30.09.2015.

Președinte, Judecător,

Țarcă G. A. L. F. Grefier,

S. A.

Red. dec. Țarcă G./2.10.2015/

Red. jud. fond. P. P.S.F.

Tehn.red. S.A./2.10.2015 /4 exemplare/

Emise 2 comunicări cu:

- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea

- Inculpatul apelant L. G.

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 52/2015....		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 520/2015. Curtea de... →

Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 603/2015. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 603/2015. Curtea de Apel ORADEA