Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 479/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 479/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 21956/271/2013
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția penală și pentru cauze cu minori |
Dosar nr._ Nr. operator de date cu caracter personal: 3159 |
DECIZIA PENALĂ NR. 479/A/2015
Ședința publică din data de 6 iulie 2015
Complet constituit din:
Președinte: Țarcă G.
Judecător: A. L. F.
Grefier: S. A.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror T. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA ORADEA, partea civilă M. I. C., inculpata I. A. F., trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 196 alin. 2, 3 rap. la art. 194 alin. 1 lit. a, b și e Cod penal și partea responsabilă civilmente . SA, împotriva sentinței penale nr. 682 din 27 mai 2014 a Judecătoriei Oradea.
Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 16 iunie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data de 1 iulie 2015, 3 iulie 2015, respectiv data de 6 iulie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelurilor penale de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 682 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, în temeiul art.3 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, raportat la art. 386 C.pr.penala, s-a schimbat încadrarea juridica a faptei reținute în sarcina inculpatei I. A. F., din infracțiunea prev. de art. 184 al 2 si 4 din C. pen. din 1969, în infracțiunea prev. de art. 196 al 2, 3 raportat la art. 194 al 1 lit. a, b, e C. pen. in vigoare, cu aplicarea art. 5 C. pen. in vigoare.
In baza art. 196 al 2, 3 C. pen. raportat la art. 194 al 1 lit. a, b, e C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata I. A. F., la o pedeapsa principala de 1 an inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului prevazut de art. 66 lit. i cod penal, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1 si art. 68 alin. 1 lit. b C.penal raportat la art. 12 al 1 din Legea 87/2012, respectiv dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pentru care, potrivit legii, este necesara detinerea unui permis de conducere .
In temeiul art. 91 cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei principale de mai sus, sub supraveghere si s-a stabilit termen de supraveghere 2 ani, conform art. 92 cod penal.
Potrivit art. 93 cod penal, inculpata va respecta pe durata termenului de supraveghere, urmatoarele masuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;
-sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa.
-să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare a locuinței si orice deplasare care depășește 5 zile, precum si întoarcerea;
-să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca;
-să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
I s-a atras atentia inculpatei asupra prevederilor art. 96 alin. 1, 2 si 4 cod penal, cu privire la situatiile care pot atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 19 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 1357 C. civil, s-a admis in parte acțiunea civila, formulata de persoana vatamata M. I. C. și, in consecinta, a obligat-o pe inculpata I. A. F. alături de asigurătorul de raspundere civila, . REASIGURARE SA, la plata despăgubirilor în favoarea părții civile M. I. C., in suma de_ euro, 800 lire sterline (echivalent in lei la cursul BNR din ziua platii),_,42 lei, precum si o renta lunara in suma de 563,16 lei (pana la implinirea varstrei legale de pensionare a partii civile M. I.), reprezentand daune materiale, precum si suma de_ euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua platii), reprezentand daune morale.
În baza art. 19 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 1357 C. civil, s-a admis acțiunea civila, formulata de persoana vatamata S. C. Județean de Urgență Oradea și, in consecinta, a obligat-o pe inculpata I. A. F. alături de asigurătorul de raspundere civila, . REASIGURARE SA la plata despăgubirilor în favoarea părții civile S. C. Județean de Urgență Oradea în sumă totală de 2778,73 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții civile M. I. C. în perioadele 21.08.2012 și 21-22.09.2012 (1995,81 lei), dobânzi de întârziere de 0,04% pe zi aferentă sumei de 1995,81 lei, conform art. 120 alin. 7 C.pr.fiscală. (396,93 lei) și penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pe zi pentru neplata sumei de 1995,81 lei, potrivit art. 120 alin. 7 C.pr.fiscală. și art. 120 ind. 1 alin. 2 C.pr.fiscală. (385,99 lei).
In baza art. 276 alin. 1 si 2 cod pr. penala, a obligat-o pe inculpata I. A. F., alaturi de asiguratorul de raspundere civila de mai sus, la plata sumei de 2000 lei (plata partiala), in favoarea partii civile M. I. C., reprezentand cheltuieli judiciare facute de partea civila.
În baza art. 274 al 1 C. pr. pen., a obligat-o inculpata la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, in suma de 1000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat că prin rechizitoriul nr. 6182/P/2012 din 29.11.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la 03.12.2013, a fost trimisa in judecată inculpata I. A. F., sub acuzația comiterii infracțiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 al.2 si 4 C.p. de la 1969.
În fapt, s-a reținut că, la data de 20.08.2012, în jurul orei 21.30, inculpata I. A. F. in timp ce se afla la volanul autoturismului VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe . din direcția . ieșirea din oraș, in dreptul Stației de carburanți Petrom s-a angajat pe banda de virare spre stânga, înspre axul drumului, pentru a intra in benzinarie si datorită faptului că nu s-a asigurat față de autovehiculele ce veneau din sens opus, nu a acordat prioritate de trecere persoanei vătămate M. I. C., care se deplasa cu motocicleta Kawasaki, cu nr. de înmatriculare_, din direcția .. D. C., având loc astfel o tamponare între cele două vehicule.
Se mai arata ca in urma impactului, persoana vătămată M. I. C. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare initial un număr de 100 zile de îngrijire medicală, care s-au majorat, urmand ca in final leziunile sa necesite un numar de 150 zile de îngrijiri medicale.
Prin incheierea din data de 03.02.2014, instanta a dispus scoaterea cauzei de pe rol si trimiterea in procedura de camera preliminara, procedura in care inculpata I. A. F., prin avocatul sau ales, D. R., nu a formulat cereri sau exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si efectuarii actelor de urmarire penala de catre organele de urmarire penala, iar persoana vatamata M. I. C. a depus unele inscrisuri referitoare la pretentiile sale civile.
In consecinta, prin incheierea din data de 07.03.2014, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei de judecata prin rechizitoriul de mai sus si a dispus inceperea judecatii, primul termen de judecata fiind stabilit la data de 07.04.2014, termen la care inculpata s-a prezentat si a solicitat un termen pentru a-si mai angaja inca un aparator.
Ulterior, la termenul de judecata din data de 14.04.2014, inculpata s-a prezentat, asistata fiind de doi avocati alesi, cu imputerniciri la dosar, ocazie cu care a solicitat sa fie judecata potrivit procedurii obisnuite, intrucat nu si-a recunoscut vinovatia, declarând că înaintea efectuării virajului spre stația Petrom s-a asigurat „atât în partea dreaptă, cât și la trecerea de pietoni de la . că „nu veneau mașini dinspre L.”. Când a ajuns cu roțile din față pe obstacolul de limitare de viteză, a auzit o bubuitură în mașină, iar geamurile din partea dreaptă s-au spart. Consideră că motociclistul avea o viteză „mult peste limita legală și nu avea farul aprins”.
Prin urmare, in probatiune au fost audiati un numar de patru martori, respectiv, S. M. A. (filele 326-331), B. F. (filele 332-335) B. A. I. (filele 336-337) si G. I. G. (filele 347-349).
De asemenea, la propunerea partii civile M. I., au fost audiati (pe latura civila) si martorii M. O. si Tarau O. (filele 303-307).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a reținut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 20.08.2012, în jurul orei 21.30, inculpata I. A. F., se deplasa la volanul autoturismului VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe . din direcția . ieșirea din oraș, cu directia spre Baile F.. Cand a ajuns in dreptul Stației de carburanți Petrom, inculpata s-a angajat pe banda de preselectie de virare spre stânga, înspre axul drumului, pentru a intra in benzinarie.
Inculpata a inceput virarea la stanga, insa datorita faptului ca nu s-a asigurat in mod temeinic de faptul ca manevra sa nu pune in pericol alti participanti la trafic, si in principal pe cei care se deplasau din directie opusa, nu a acordat prioritate de trecere persoanei vătămate M. I. C., care se deplasa cu motocicleta Kawasaki, cu nr. de înmatriculare_, din direcția .. D. C., astfel ca, fiindu-i taiata calea, acesta din urma a tamponat autoturismul condus de inculpata in partea lateral dreapta.
Astfel, in ceea ce priveste directia de deplasare a autoturismului condus de inculpata cat si intentia inculpatei de a vira la stanga pentru a intra in benzinarie, nu exista nici un dubiu, aceste aspecte reiesind in mod neechivoc din declaratia inculpatei data in cursul urmaririi penale (filele 46-50 dos. up), ocazie cu care aceasta a aratat ca se deplasa la volanul autoturismului de mai sus, pe . din direcția . intrat pe banda de preselectie inspre benzinaria Petrom, semnalizand stanga. M-am asigurat atat in partea dreapta cat si la trecerea de pietoni de la . ce m-am asigurat si am constatat ca nu mai veneau masini dinspre L., fapt pentru care am patruns in intersectie. Cand am ajuns cu rotile din fata pe obstacolul de limitare de viteza am auzit o bubuitura in masina, moment in care mi s-au spart geamurile de la masina din partea dreapta, dupa care am oprit masina”
De asemenea, partea civila arata, atat in declaratia data in cursul urmaririi penale (fila 44 dos. up) cat si in fata instantei (filele 300-302 dos. inst), faptul ca se deplasa cu motocicleta marca Kawasaki Ninja (_ ), pe . inspre . in dreptul complexului comercial L., a oprit la culoarea rosie a semaforului. Dupa ce s-a facut verde a demarat, iar cand a ajuns in dreptul statiei de carburanti Petrom, un autoturism a virat in fata sa fara sa se asigure, taindu-i calea, pe care l-a tamponat in partea lateral dreapta, accident in urma caruia si-a pierdut cunostinta.
În cursul urmăririi penale a fost audiat singurul martor ocular al accidentului, respectiv D. I.. Acesta a dat doua declaratii, una la data de 24.08.2012 (la patru zile de la producerea accidentului filele 54-55 dos. up) si una la data de 08.10.2013 (filele 51-52 dos. up). Cele doua declaratii date de martor nu contin nici un fel de contradictii. Martorul a aratat ca se afla la data si ora accidentului la volanul unei autoutilitare, marca Ford Trafic, cu nr._ si circula in aceeasi directie de mers cu partea civila M. I.. Astfel, martorul declara ca „in timp ce ma apropiam de semaforul din dreptul complexului comercial L., un motociclist a trecut pe langa mine pe banda I, dupa care a trecut pe banda II-a, in fata mea, unde a oprit la culoarea rosie a semaforului electric. In momentul in care s-a facut verde la semafor, atat motociclistul cat si eu, am pornit de pe loc, intrucat masina mea demareaza mai greu, motociclistul s-a distantat la aproximativ 30 metri, moment in care un autoturism de culoare inchisa a virat la stanga in fata motociclistului, neacordand prioritate acestuia. Motociclistul nu a reusit sa franeze si a intrat in partea lateral dreapta a autoturismului Marca VW Golf”.
In continuare, instanta de fond a reținut ca la locul accidentului, organele de politie au efectuat o cercetare la fata locului, in prezenta martorului D. I. si G. I., aspecte consemnate in procesul verbal, schita accidentului si plansa foto, aflate la dosarul penal (filele 3-15).
Prin urmare, coroborand declaratia inculpatei din cursul urmaririi penale (singura declaratie in care a descris cele petrecute - fila 51 dos. up) cu cea a martorului D. I., dar si cu schita intocmita de organele de politie la fata locului (in prezenta atat martorului cat si a inculpatei), reiese ca dupa producerea accidentului, inculpata a mai parcurs cativa metri, dupa care a oprit. Acest lucru este evident, si datorita faptului ca in locul unde autoturismul inculpatei a fost gasit, nu avea cum sa se produca impactul, fiind in afara carosabilului (fila 5 dos. up). Prin urmare, sustinerile martorului D. I. sant corecte.
Tot in legatura cu modul in care s-a produs accidentul, au fost audiati trei martori, angajati ai IPJ Bihor, serviciul rutier, care au fost la fata locului in vederea cercetarii locului accidentului si efectuarea pozelor. De precizat ca acesti martori sant persoane obiective, care nu au formulat acuzatii in materie penala fata de inculpata, si care au cunostinta in ce priveste constatarea cauzelor si mecanismelor de producere a accidentelor in general.
Astfel, atat martorul S. M., ofiter specializat in cercetarea accidentelor rutiere cu victime, cat si martorul B. F., agent de politie rutiera ce are aceeasi specializare, au aratat fara nici un dubiu ca accidentul ce face obiectul prezentului dosar, a avut loc datorita neacordarii de prioritate de catre autovehiculul condus de inculpata, care a taiat calea motociclistului, astfel cum instanta a retinut mai sus, ca stare de fapt.
Declaratia celui de-al treilea martor, respectiv B. A., este mai putin relevanta, acesta fiind tehnicianul criminalist, care a efectuat pozele criminalistice atasate la procesul verbal de cercetare la fata locului.
F. de cele de mai sus, in ce priveste mecanismul de producere a accidentului, instanta de fond nu a avut nici un dubiu ca s-a produs datorita neglijentei inculpatei in a se asigura in mod temeinic la virarea la stanga, astfel ca aceasta nu a observat motociclistul, desi trebuia si putea sa faca acest lucru. Prin urmare, instanta de fond a reținut ca inculpata a nesocotit obliigațiile prevăzute de art. 59 al. 2 din OUG 195/2002: „ În intersecții, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligați să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează și care circulă din partea dreaptă” și de art. 54 din OUG 195/2002: „Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers…sau de virare spre dreapta ori spre stânga…este obligat…să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic”.
Deosebit de relevante au fost unele pasaje din declaratia martorului D. I., si anume: ,,un autoturism de culoare inchisa a virat la stanga in fata motociclistului, neacordand prioritate acestuia”.
Declaratia martorului G. I. G., este mai putin relevanta, acesta, de profesie taximetrist a participat la masuratorile efectuate de politie la fata locului, confirmand faptul ca cele consemnate in procesul verbal de cercetare la fata locului corespund adevarului, iar discutiile la fata locului, intre diverse persoane (curiosi) erau contradictorii cu privire la viteza pe care o avea motociclistul. De asemenea, martorul a mai aratat ca ar fi auzit de la unele persoane prezente la fata locului, faptul ca partea civila, M. I., ar fi trecut pe langa respectivele persoane, la o alta intersectie (cu aprox. 1 km inainte de locul producerii accidentului), cu motocicleta .>
Instanta de fond a apreciat ca toate aceste declaratii cu privire la viteza partii civile, sau faptul ca ar fi circulat . o alta intersctie, sant nesincere si subiective, fiindu-i sugerate de catre inculpata, in discutiile pe care martorul le-a purtat cu aceasta inainte de sedinta de judecata, astfel cum a aratat martorul in declaratia sa, discutii care sub nici o forma nu trebuiau sa aibă loc. Pe de-alta parte, cu toate ca martorul a mai fost audiat si in cursul urmaririi penale, nu a pomenit absolut nimic despte aceste imprejurari.
In ceea ce priveste declaratiile martorului D. I., date in cursul urmaririi penale, instanta de fond a constatat ca trebuie facute cateva precizari, si anume inculpata I. A., prin avocatul sau ales, Let C., a formulat plangere penala (filele 323-325 do. Inst.) fata de martor, pentru savarsirea infractiuni de marturie mincinoasa, aratand ca cele doua declaratii ale martorului din cursul urmaririi penale sant contradictorii. Asa cum instanta a aratat mai sus, cu toate ca cele doua declaratii au fost date de martorul D. I., la interval mai mare de un an, acestea nu contin elemente contradictorii privitor la elementele esentiale ale cauzei. Astfel, in prima declaratie (din 24.08.2012) a aratat ca a sunat la 112, insa o alta femeie (care a sunat si ea) a reusit sa anunte prima accidentul, iar in cea de-a doua declaratie (din 08.10.2013) a aratat doar ca „am sunat la 112”, fara sa afirme ca a si vorbit cu operatoarea. In ce priveste banda I sau II, la care partea civila si martorul au oprit la semafor, nu exista nici un fel de contradictie intre cele doua declaratii ale martorului, in declaratia din 2013, nici nu pomeneste despre vreo banda de circulatie, iar in privinta faptului ca in prima declaratie martorul a aratat ca inculpata a mai parcurs cativa metri dupa ce a avut loc impactul, instanta a aratat ca aceasta declaratie este nu doar reala ci si logica. In momentul impactului, inculpata chiar daca a accionat frana (cum este si normal si instinctual) tot a mai parcurs cativa metri pana autoturismul a oprit pe loc, acolo unde dealtfel a fost gasit de organele de politie. In cea de-a doua declaratie data, martorul nu s-a contrazis absolut deloc, ci doar a aratat locul unde se afla oprit autoturismul condus de inculpata, la momentul in care martorul a oprit si el la fata locului.
Instanta de fond a mai retinut ca inculpata, prin aparatorii sai alesi a contestat declaratia martorului D. I., insa doar in sensul ca au sustinut ca unele persoane l-ar fi auzit pe martor spunand ca partea civila M. I. ar fi avut viteza. Avocatul inculpatei a indicat ulterior si numele unei persoane pe care l-a propus ca martor aratand ca acesta l-ar fi auzit pe martorul D. I. ca ar fi relatat in imprejurari nedeterminate, ca partea civila se deplasa cu motocicleta cu viteza.
F. de solicitarile inculpatei de mai sus, vazand ceea ce incearca sa demonstreze, prin intimidarea martorului D. (cu plangerea penala) dar si aparitia misterioasa, dupa doi ani de zile, a unui martor (C. V.) care ar fi auzit unele afirmatii ale martorului ocular D. I., vazand totodata si influentarea martorului G. I., instanta de fond a apreciat ca nu se impune reaudierea martorului D. I., avand in vedere ca cele doua declaratii din cursul urmaririi penale nu sant contradictorii si se coroboreaza cu celelalte probe administrate iar aspectele relevate de avocatii inculpatei sant lipsite de relevanta, acestia necontestand sustinerile esentiale facute de martor.
In aceeasi masura, audierea asa zisului martor C. V., care ar urma sa declare ce ar fi auzit de la martorul D., reprezinta simple speculatii a caror veridicitate nu poate fi verificata, la data accidentului, desi la fata locului au fost suficiente persoane, nici una nu a relatat despre faptul ca partea civila ar fi avut viteza mare.
Inculpata a mai solicitat si efectuarea unei expertize criminalistice de trafic auto (fila 177-178 dos. inst), solicitand ca prin aceasta sa se raspunda la urmatoarele obiective: dinamica producerii accidentului, cauzele producerii accidentului, vitezele de deplasare ale celor doi conducatori auto, pozitia celor doua autovehicule in momentul producerii accidentului, stabilirea partii autovehicului VW Golf, unde s-a produs impactul cu motocicleta, precum si posibilitatea de evitare a accidentului.
Inainte de a discuta despre expertiza solicitata de inculpata, instanta de fond a reținut ca potrivit art.172 alin. 1 cod pr. penala, „efectuarea unei expertize se dispune cand pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte sau imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza, este necesara si opinia unui expert”.
Prin urmare, expertiza pentru a fi dispusa de instanta (sau organele de urmarire penala) trebuie sa fie utila cauzei, de natura sa poata „ajuta” magistratul sa stabileasca elementele esentiale ale cauzei, in asa fel incat o cauza sa poata fi solutionata in mod corect. Pe de-alta parte trebuie subliniat si faptul ca in concluziile unui raport de expertiza au fost consemnate opiniile expertului, opinii de care instanta poate tine seama sau le poate inlatura.
In prezenta cauza, instanta de fond a apreciat ca nu „simte nevoia unui ajutor” constand in exprimarea opiniei unui expert, intrucat din actele si lucrarile dosarului, situatia de fapt si de drept este suficient de clara, astfel incat efectuarea expertizei solicitate nu se impune. Nu se justifica tergiversarea solutionarii cauzei, pentru a se efectua o expertiza inutila.
In ce priveste dinamica producerii accidentului, este cat se poate de evidenta, si anume motocicleta condusa de partea civila, care circula pe drum cu prioritate a lovit in plin autovehiculul VW Golf, condus de inculpata, care i-a taiat calea neasigurandu-se.
Cauzele producerii accidentului, au fost asa cum instanta a aratat mai sus, nerespectarea regulilor privind circulatia pe drumurile publice de catre inculpata, care a efectuat manevra de virare la stanga fara sa se asigure corespunzator.
In ce priveste vitezele de deplasare ale celor doua autovehicule, trebuie facuta distinctie intre viteza autoturismului condus de inculpata si cea a motocicletei conduse de partea civila. Astfel, viteza de deplasare a autoturismului VW Golf, a fost una redusa (in prima treapta de viteza) insa este lipsita de relevanta (nu viteza a fost cauza accidentului). Viteza motocicletei de asemenea nu putea fi una foarte mare astfel cum sugereaza inculpata, din mai multe considerente. In primul rand o astfel de motocicleta (cilindree 998 cmc) potrivit contractului de vanzare cumparare (fila 31 dos. inst) poate atinge o viteza mare . (secunde), insa acest lucru presupune accelerarea motorului la turatii foarte mari (peste 7-8000 rotatii/minut), ceea ce scoate un zgomot foarte puternic, care era imposibil sa nu fie auzit atat de inculpata cat si de toate persoanele care se aflau in zona, or inculpata a aratat in declaratia sa ca nu a auzit zgomote decat in momentul in care a avut loc tamponarea, prin urmare deplasarea motocicletei a fost silentioasa (deci nu a pornit sportiv de la semafor). In al doilea rand, martorul D. I., care a aratat ca era la volanul unei autoutilitare mai lente, a fost depasit de partea civila, care pana in momentul impactului avea un avans de aprox. 30 metri, aspecte din care se poate trage concluzia ca partea civila nu putea sa prinda o viteza prea mare, in conditiile in care de la semaforul la care a oprit si pana la locul accidentului sant max. 100 metri.
In alta ordine de idei, este lipsit de relevanta daca partea civila avea 40-50 km/ora, astfel cum a declarat sau avea 70 km/ora (spre exemplu), intrucat in ambele situatii inculpata putea si trebuia sa-l vada pe partea civila si sa-i acorde prioritate de trecere. Mai mult, in situatia in care motocicleta ar fi avut o viteza foarte mare, consecintele impactului ar fi fost devastatoare chiar si pentru inculpata, avand in vedere ca motocicleta condusa de partea vatamata are in jur de 200 kilograme. In fine in prezenta speta, nu viteza a fost cauza accidentului.
In ce priveste pozitia autovehiculelor, in momentul producerii impactului si partea autoturismului unde s-a produs impactul cu motocicleta, acestea reies in mod evident din declaratiile martorilor si din pozele facute la fata locului de tehnicianul criminalist B. A..
Astfel, partea civila nu a mai reusit sa ocoleasca autoturismul inculpatei, care asa cum partea civila a aratat i-a iesit in fata, nu a mai avut timpul necesar sa culce instinctual motocicleta, pentru a evita impactul frontal, astfel ca motocicleta se afla pe roti in momentul impactului. Aceste aspecte reies din chiar partea in care a fost lovit autoturismul inculpatei (pozele 36,37 si 38 fila 14 dos. up). Prin urmare, daca motocicleta era cazuta (culcata la pamant) anterior accidentului, nu avea cum sa avarieze autoturismul VW Golf la o inaltime de peste 1 metru (in pozele 36,37, se pot observa avarii inclusiv la partea de sus a usii spate dreapta, aproape de plafon), ci l-ar fi avariat in partea inferioara.
Este greu de inteles de ce inculpata a solicitat aceste din urma obiective, atata timp cat ele pot fi vazute si intelese in mod clar de orice persoana care vizioneaza pozele de mai sus si le coroboreaza cu declaratiile martorilor.
Posibilitatea de evitare a accidentului, poate fi relevanta atunci cand se refera la cel vinovat de producerea lui, or in cazul de fata nu intereseaza posibilitatea in care partea civila putea teoretic sa-si salveze viata. Instanta este convinsa ca M. I. C. a facut instinctual (in fractiunile de secunda pe care le-a avut la dispozitie) ceea ce a crezut ca e mai bine.
In ce o priveste pe inculpata, aceasta putea evita accidentul in masura in care nu ar fi virat la stanga fara sa se asigure in mod temeinic.
In concluzie, efectuarea unei expertixe, in general, in cazul accidentelor de circulatie poate fi deosebit de utila, atunci cand exista incertitudini si contradictii privitoare la obiectivele mai sus amintite, insa nu este cazul in prezentul dosar.
F. de explicatiile de mai sus, instanta de fond a considerat ca efectuarea unei expertize cu obiectivele de mai sus nu poate schimba cu nimic situatia de fapt retinuta, astfel ca nu este utila cauzei.
O expertiza similara, cu aceleasi obiective, a fost solicitata ulterior (dupa ce instanta a respins-o pe cea formulata de inculpata) de avocata asiguratorului, aceasta fiind pentru aceleasi motive inutila.
In continuare, din chiar declaratiile inculpatei reiese ca in realitate aceasta nu s-a asigurat, inainte de a vira la stanga. Astfel inculpata arata printre altele ca „m-am asigurat din partea dreapta”. Deci inculpata „s-a asigurat” dupa ce a intrat in virajul la stanga, numai asa putea sa se asigure din dreapta, intrucat daca se asigura anterior virajului, asa cum ar fi trebuit, trebuia sa se asigure din fata (si nu din dreapta). Mai mult, sustinerile inculpatei potrivit careia partea civila circula cu viteza mare si nu avea farul aprins nu au nici o sustinere reala, atata timp cat aceeasi inculpata arata ca „nu a vazut motocicleta”. In zona unde a avut loc accidentul, care este foarte bine luminata pe timp de noapte, nici nu avea importanta daca farul motocicletei era sau nu aprins, insa asa cum a aratat si partea civila, motocicleta nu functiona (din fabricatie) decat cu farul aprins, acesta aprinzandu-se automat la pornirea motorului si se stingea la oprire.
In urma producerii accidentului, partea civila M. I. C. a suferit multiple leziuni, astfel cum acesta le-a descris in declaratia sa (si probat cu acte medicale), incepand de la cap si pana la picioare, aspecte ce intaresc sustinerea partii civile potrivit careia a fost strivit intre autoturismul inculpatei I. A. si propria motocicleta, concluzie la care a ajuns si martorul S. in declaratia sa.
Leziunile corporale suferite de partea civila, porivit Raportului de Nouă Expertiză Medico-Legală nr. 2009/IV/4 din 26.07.2013, avizat de Comisia de Avizare și Control a Actelor Medico-Legale din cadrul IML Timișoara la data de 25.09.2013, au necesitat 150 zile de ingrijiri medicale. În același raport medico-legal se mai arată că leziunile victimei au avut ca și consecință pierderea unui organ, respectiv splina și că i-au pus viața în pericol. De asemenea, s-a stabilit că partea civila a suferit o infirmitate fizică, prezentând un grad de handicap grav permanent, nerevizuibil (filele 28 – 35 dos. up), acesta fiind imobilizat . rotile pentru tot restul vietii.
Avand in vedere faptul ca in cursul procesului penal a intervenit o lege penala noua, reprezentantul Parchetului, la termenul din 14.04.2014, a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatei din infracțiunea prev. de art. 184 al 2 si 4 din C. pen. din 1969, în infracțiunea prev. de art. 196 al 2, 3 raportat la art. 194 al 1 lit. a, b, e C. pen. in vigoare, cu aplicarea art. 5 C. pen. in vigoare, solicitare la care avocatii inculpatei au achiesat, astfel ca instanta urmeaza sa schimbe incadrarea juridica a faptei in sensul mai sus aratat.
Astfel, pentru a face reîncadrarea faptelor, instanta de fond trebuia sa raporteze situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatei la noile dispozitii continute de art. 194 si 196 din noul cod penal.
F. de cele de mai sus, in drept, fapta inculpatei I. A. F., care in data de 20.08.2012, in timp ce conducea autoturismul marca VW Golf, cu nr. de inmatriculare_, pe ., in timpul unui viraj la stanga, efectuat imprudent, fara a se asigura in mod temeinic, l-a accidentat pe partea civila M. I. C., cauzandu-i acestuia din urma leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 150 zile de ingrijiri medicale, pierderea unui organ (splina) fiindu-i pusa viata in pericol, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prev. de art. 196 al 2, 3 raportat la art. 194 al 1 lit. a, b, e C. pen. in vigoare, cu aplicarea art. 5 C. pen. in vigoare, texte legale in baza carora instanta urmeaza sa o condamne pe inculpata la o pedeapsa principala de 1 an inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului prevazut de art. 66 lit. i cod penal, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1 si art. 68 alin. 1 lit. b C.penal raportat la art. 12 al 1 din Legea 87/2012, respectiv dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pentru care, potrivit legii, este necesara detinerea unui permis de conducere .
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei I. A. F., instanța a avut în vedere fapta comisă de aceasta, mijloacele si modul de comitere al faptei, pericol social ce rezultă din împrejurările concrete ale comiterii faptei, astfel cum au fost reținute mai sus, gravitatea deosebită a leziunilor suferite de partea civila, precum si celelalte criterii prevazute la art. 74 alin. 1 cod penal.
In ceea ce priveste pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a conduce orice tip de autovehicule pentru care, potrivit legii, este necesara detinerea unui permis de conducere, pe o perioada de un an, instanta de fond a apreciat-o absolut necesara, avand in vedere gravitatea accidentului produs ce scoate in evidenta lipsa sa de experienta, dar mai ales datorita neconstientizarii vinovatiei sale evidente. Din toate aceste aspecte, reiese faptul ca inculpata reprezinta un real pericol pentru ceilalti participanti la trafic.
In ceea ce priveste individualizarea modului de executare a pedepsei, instanta de fond, vazand faptul ca a existat situatia unei infractiuni savarsite prin imprudenta si neglijenta, iar inculpata nu a mai avut contact cu legea penala, a apreciat ca nu se impune executarea pedepsei in regim de detentie, condamnarea in sine reprezentand un suficient semnal de alarma din care inculpata sa poata trage concluziile ce se impun pentru ca in viitor sa aibă o atitudine responsabila atunci cand se afla la volanul unui autovehicul si sa nu mai incalce regulile elementare privind conduita in trafic, care sa poata avea consecinte deosebit de grave, precum in prezenta cauza.
Avand in vedere totusi faptul ca inculpata nu a realizat gravitatea faptei sale si implicit vinovatia sa, instanta de fond a apreciat ca se impune suspendarea executarii pedepsei mai sus pronuntate sub supraveghere, potrivit art. 91 cod penal, pe un termen de supraveghere de 2 ani ce va fi stabilit conform art. 92 cod penal.
De asemenea, potrivit art. 93 cod penal, inculpata urmeaza sa respecte pe durata termenului de supraveghere de mai sus, urmatoarele masuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;
-sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa.
-să anunțe acestui serviciu, în prealabil, orice schimbare a locuinței si orice deplasare care depășește 5 zile, precum si întoarcerea;
-să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de munca;
-să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
I s-a atras atentia inculpatei asupra prevederilor art. 96 alin. 1, 2 si 4 cod penal, cu privire la situatiile care pot atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In ce priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a constatat ca persoana vatamata M. I. C. s-a contituit parte civila in procesul penal, solicitand ca instanta sa-i acorde 16.943 euro, 800 lire sterline, 2.718 dolari, și 32.533 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, 1.000.000 euro cu titlu de daune morale, precum si o rentă în cuantum de 2000 lei/lună, reprezentând diferența între salariul la care era îndreptățit și pensia pe care in prezent o are in plata, respectiv indemnizația pentru persoane cu handicap. De asemenea acesta a mai solicitat cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 4960 lei, justificat cu factura și chitanța depuse la dosar.
In ceea ce priveste daunele materiale, acestea au fost acordate de instanta in situatia in care cheltuielile au fost dovedite cu acte (chitante, bonuri fiscale, facturi, etc. ), sant cauzate de infractiunea ce face obiectul cauzei si evident sa fie justificate.
Prin urmare, instanta de fond a constatat ca sumele solicitate de partea civila reprezinta in fapt urmatoarele:
Suma de 8000 euro, reprezinta contravaloarea unui autoturism marca Mercedes, dotat cu comenzi speciale pentru persoane cu handicap, pe care partea civila a achizitionat-o la data de 17.07.2013, astfel cum reiese din contractul de vanzare cumparare aflat la fila 32 dos. instanta. Astfel, avand in vedere ca partea civila a ramas cu un handicap de gr. I permanent (este imobilizat . rotile), iar autoturismul de mai sus ii seveste acestuia pentru a se putea deplasa, instanta apreciaza ca se justifica acordarea in favoarea partii civile M. I. a sumei de 8000 euro cu titlu de despagubiri materiale.
Suma de 5700 euro, reprezinta contravalarea motocicletei care a fost avariata cu ocazia accidentului. Privitor la aceasta suma solicitata, instanta apreciaza ca este nejustificata atata timp cat urmeaza a se acorda partii civile suma de 8000 euro (de mai sus), cu care acesta si-a achizitionat un alt mijloc de locomotie adaptat nevoilor sale. Pe de alta parte, la dosarul cauzei nu exista nici o proba din care sa rezulte locul unde se afla in prezent epava motocicletei sau contravaloarea avariilor suferite de aceasta. Oricum si daca ar fi astfel de dovezi, acordarea sumei solicitate, reprezentand contravaloarea motocicletei, nu se justifica, pentru motivele prezentate anterior.
La punctele 3,4 si 5 din constituirea de parte civila (fila 27 dos. inst) se solicita sumele de 1120 euro, 800 lire sterline si 2123 euro, reprezentand contravaloarea unor dispozitive medicale (scaune cu rotile si lift ajutor mobil pentru scaun cu rotile). Instanta apreciaza ca aceste dispozitive medicale sant de stricta necesitate partii civile, avand in vedere handicapul dobandit in urma accidentului rutier si reprezinta in mod efectiv daune de ordin material, necesare si utile in vederea inlaturarii unor consecinte cauzate de accidentul rutier, chiar daca aceste obiecte nu sant prevazute in mod expres in art. 49 din Ordinul CSA 14/2011 si nicidecum aceste sume nu ar putea reprezenta despagubiri morale, asa cum in mod gresit a aratat avocata asiguratorului de raspundere civila.
In continuare, la punctele 6-13 din aceeași constituire de parte civila, partea civila a solicitat diverse sume de bani reprezentand contravaloarea unor servicii medicale, medicamente, costul unor deplasari facute de membrii familiei la spitalele in care partea civila a fost internat, precum si cheltuieli privind cazarea si masa mamei partii civile, pentru perioada cat acesta din urma a fost internat la S. din Cluj.
Instanta de fond a constatat ca toate aceste cheltuieli sau fost cauzate de accidentul rutier din data de 20.08.2012, insa nu toate au fost si justificate. Astfel, contravaloarea hranei mamei partii civile, pe perioada cat a fost in Cluj, nu se justifica a fi acordata, aceasta trebuind sa consume hrana si acasa in mod constant. De asemenea, supraalimentarea partii civile (pct.7), nu se justifica, atata timp cat nu s-a recomandat in mod expres si explicit de catre medici.
Restul cheltuielilor au fost pe deplin justificate si au fost acordate de prima instanță in masura dovedirii lor. Astfel la filele 43, 59 si 70 dos. instanta se afla deconturile de cheltuieli, facute de S. de Recuperare Baile F., in cuantum total de 7586 lei. De asemenea la filele 79-105 si respectiv 116-118, se afla atasate in copie mai multe bonuri fiscale si facturi, reprezentand contravaloarea unor medicamente, accesorii medicale dar si cheltuieli de transport, efecuate de apartinatori, in perioada de covalescenta a partii civile. Cu exceptia unor bonuri fiscale ilizibile (marcate cu semnul intrebarii), a caror valoare nu poate fi stabilita, instanta urmeaza a acorda totalul sumelor inscrise pe respectivele documente justificative, respectiv_.42 lei.
Restul sumelor solicitate, nu pot fi acordate de instanta intrucat, desi ar fi justificabile, nu se poate stabili cuantumul si chiar realitatea efectuarii acestora. Spre exemplu, suma de 7250 lei solicitata la pct. 14 din constituirea de parte civila, reprezentand contravaloarea unor sedinte de masaj si kinetoterapie nu au fost dovedite de partea civila. Aceste servicii se presateaza de persoane autorizate care au posibilitatea si obligatia legala de a elibera facturi si chitante. Astfel ca simpla declaratie a martorului M. O., audiat pe latura civila (filele 304 dos. inst.), care arata ca au fost efectuate aceste servicii (mai exact doar sedinte de masaj) si ca ar costa 50 lei sedinta, nu pot tine loc de acte justificative.
De asemenea, instanta de fond a mai constatat ca partea civila a solicitat plata unei rente lunare in suma de 2000 lei, reprezentand diferenta de venit intre suma pe care o obtine in prezent ca pensie pentru persoane cu handicap si veniturile pe care le-ar fi obtinut partea civila pe baza muncii prestate.
Astfel, la filele 106-108 s-a depus contractul individual de munca al partii civile incheiat la 17.10.2011, din care rezulta ca acesta era angajat la ..R.L. pe perioada nedeterminata (conform actului aditional nr. 3678/06.07.2012 –fila 110), avand un salariu de baza brut de 1500 lei. Potrivit declaratiei informative 205, privind impozitul retinut la sursa pe anul 2012, rezulta ca venitul mediu net aferent anului 2012 realizat de partea civila M. I. a fost de 1368,16 lei (fila 111 dos. inst). Venitul net se obtine prin scaderea sumelor evidentiate in coloana 5, din „venitul baza de calcul” evidentiat in coloana 4. In continuare, la fila 114 dos. inst., se afla cupoanele de pensie reprezentand sumele de bani pe care le-a incasat partea civila dupa producerea accidentului, respectiv 805 lei lunar. F. de cele de mai sus, diferenta intre veniturile anterioare accidentului si cele realizate in prezent (1368,16 lei – 805 lei) se ridica la 563,16 lei lunar, suma care urmeaza a fi acordata de instanta partii civile sub forma unei rente lunare, pana la atingerea varstrei legale de pensionare.
Suma solicitata de partea civila sub forma de renta lunara (2000 lei) nu poate fi justificata. Faptul ca potential partea civila s-ar fi mutat pe un alt post in cadrul aceleiasi societati, unde ar fi avut venituri mai mari, pe langa faptul ca nu este o certitudine, instanta nu poate aprecia cu privire la veniturile reale pe care acesta le-ar fi putut obtine. Astfel, singurele venituri certe pe care partea civila le-a obtinut si pe care instanta le poate lua in considerare pe baza de acte, sant cele mai sus indicate.
In ce priveste daunele morale, este incontestabil ca accidentul in sine cat si urmarile accidentului au cauzat si cauzeaza in continuare suferinte de ordin psihic partii civile, viata acestuia fiind in prezent complet schimbata, fiind imobilizat in carucior cu rotile datorita leziunilor coloanei vertebrale. Astfel ca partea civila nu mai poate sa se bucure de viata care o are orice persoana sanatoasa, astfel cum a fost si el anterior accidentului.
Suferintele de ordin moral reies si din declaratiile martorilor M. O. si Tarau O., din declaratiile carora reiese ca partea civila avea inainte de accident o viata normala, activa si o logodnica cu care urma sa se casatoreasca. aceste aspecte au fost sustinute si de partea vatamata. Toate aceste bucurii ale vietii care sant pierdute definitiv de partea civila M. I., ii cauzeaza mari suferinte de ordin moral, in mod indiscutabil.
Legea civilă nu distinge sub aspectul naturii prejudiciului, prin urmare trebuie admis că o reparare integrală a prejudiciului vizează atât prejudiciul material cât și cel moral. În acest sens, instanța apreciază insa că suma de_ (un milion) euro solicitata de partea civila, este o suma exagerat de mare. Astfel, aceste sume acordate de instanta, prin aprecierea suferintelor prin care au trecut victimele unor accidente, nu trebuie sub nici o forma sa se transforme . imbogatire, intrucat aceasta pe langa faptul ca ar fi lipsita de temei, ar fi totodata imorala. Suma de_ euro reprezinta o suma uriasa de bani. De asemenea, prejudiciul moral fiind „reparat” printr-o prestatie patrimoniala (o suma de bani), aceasta prestatie trebuie sa fie analizata si „cantarita” raportat si la elemente de ordin patrimonial. Chiar daca teoretic plafonul maxim de despagubiri potrivit normelor RCA, se ridica la 5.000.000 euro, trebuie avut in vedere ca se poate ajunge la aceste sume in cazul accidentelor cu victime multiple (vezi accidentul de autocar din Muntenegru din 2013)
F. de cele de mai sus, instanta de fond a apreciat ca suma de_ ( o sutacincizeci mii) euro, acordata partii civile cu titlu de daune morale a fost rezonabila si reprezintă o reparare echitabilă a prejudiciului moral încercat de aceasta ca urmare a accidentului a carui victima a fost.
Tot sub aspectul laturii civile, s-a constatat ca si persoana vatamata S. C. Județean de Urgență Oradea, s-a constituit parte civila in procesul penal solicitand acordarea sumei de 2778,73 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții civile M. I. C. în perioadele 21.08.2012 și 21-22.09.2012 (1995,81 lei), dobânzi de întârziere de 0,04% pe zi aferentă sumei de 1995,81 lei, conform art. 120 alin. 7 C.pr.fiscală. (396,93 lei) și penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pe zi pentru neplata sumei de 1995,81 lei, potrivit art. 120 alin. 7 C.pr.fiscală. și art. 120 ind. 1 alin. 2 C.pr.fiscală. (385,99 lei).
Aceste cheltuieli se datoreaza in mod evident accidentului rutier provocat de inculpata si care face obiectul prezentului dosar, sume care au fost dovedite cu documentele depuse de partea civila S. C. Județean de Urgență Oradea, la filele 16-20 dos. instanta, reprezentand centralizator cheltuieli (fila 16) si deconturi si note de calcul a dobanzilor si penalitatilor conform dispozitiilor legale in vigoare.
F. de toate cele de mai sus, in rezolvarea actiunii civile, instanta de fond, in baza art. 19 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 1357 C. civil, a admis in parte acțiunea civila, formulata de persoana vatamata M. I. C. și, in consecinta, a obligat-o pe inculpata I. A. F. alături de asigurătorul de raspundere civila, . REASIGURARE SA, la plata despăgubirilor în favoarea părții civile M. I. C., in suma de_ euro, 800 lire sterline,_,42 lei, precum si o renta lunara in suma de 563,16 lei, pana la implinirea varstei legale de pensionare a partii civile M. I., reprezentand daune materiale, precum si suma de_ euro- una suta cincizeci mii- reprezentand daune morale.
De asemenea, in baza art. 19 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. în vigoare raportat la art. 1357 C. civil, a adms acțiunea civila formulata de persoana vatamata S. C. Județean de Urgență Oradea și, in consecinta, a obligat-o pe inculpata I. A. F. alături de asigurătorul de raspundere civila, . REASIGURARE SA la plata despăgubirilor în favoarea părții civile S. C. Județean de Urgență Oradea în sumă totală de 2778,73 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții civile M. I. C. în perioadele 21.08.2012 și 21-22.09.2012, dobânzi de întârziere și penalități de întârziere, astfel cum au fost mai sus evidentiate.
Fiind in culpa procesuala, in baza art. 276 alin. 1 si 2 cod pr. penala, instanta de fond a obligat-o pe inculpata I. A. F., alaturi de asiguratorul de raspundere civila de mai sus, la plata sumei de 2000 lei, in favoarea partii civile M. I. C., reprezentand cheltuieli judiciare facute de partea civila. Prin urmare, instanta de fond a cenzurat si a acordat numai in parte aceste cheltuieli solicitate de partea civila, avand in vedere ca suma de 4960 lei este nejustificat de mare, pentru prestatia avocatului sau ales, in fata instantei de judecata (trei termene de judecata), care nici nu s-a prezentat pentru a pune concluzii pe fond la ultimul termen de judecata.
Prin apelul declarat în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Oradea a solicitat desființarea parțială a sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să se dispună ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.
Prin apelul declarat în termen legal, partea civilăM. I. C.asolicitat desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să dispuneți admiterea în totalitate a constituirii de parte civilă, respectiv acordarea în întregime a rentei, a daunelor materiale și morale și a cheltuielilor de judecată solicitate și dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin apelul declarat în termen legal, partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA a solicitat diminuarea daunelor materiale și morale arătând că și victima a avut o anumită culpă în producerea accidentului de circulație.
Prin apelul declarat în termen legalinculpata I. A. F.asolicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și achitarea inculpatei în temeiul dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 litera c din Codul de procedură penală pentru considerentul că nu există probe că a săvârșit infracțiunea.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și aspectelor care pot fi luate în considerare din oficiu, instanța reține că apelurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Oradea, partea civilă M. I. C. și partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA sunt întemeiate, spre deosebire apelul formulat de către inculpata I. A. F. care va fi respins ca atare.
Fără a relua integral starea de fapt descrisă corect de către prima instanță, se reține în esență că la data de 20.08.2012, în jurul orei 21.30, inculpata I. A. F. in timp ce se afla la volanul autoturismului VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe . din direcția . ieșirea din oraș, in dreptul Stației de carburanți Petrom s-a angajat pe banda de virare spre stânga, înspre axul drumului, pentru a intra in benzinarie si datorită faptului că nu s-a asigurat față de autovehiculele ce veneau din sens opus, nu a acordat prioritate de trecere persoanei vătămate M. I. C., care se deplasa cu motocicleta Kawasaki, cu nr. de înmatriculare_, din direcția .. D. C., având loc astfel o tamponare între cele două vehicule și in urma impactului, persoana vătămată M. I. C. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare de 150 zile de îngrijiri medicale.
În completarea probelor analizate amănunțit de către prima instanță s-a dispus în apel efectuarea unei expertize tehnice auto de către expertul Lokoshazy A. care a concluzionat că, accidentul s-a produs datorită pătrunderii autoturismului în virajul executat spre stânga fără o asigurare temeinică și continuă și că motocicleta condusă de către partea vătămată avea o viteză redusă, aspect care rezultă din avariile minime suferite de către aceasta. De altfel aceasta este și motivul pentru care alături de probele examinate în fond, instanța nu va ține cont de concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuat de către expertul parte U. F. care a reținut culpa comună și a părții civile care ar fi circulat cu o viteză de 91,5km/h.
Instanța apreciază că în situația în care victima ar fi circulat cu o viteză de 91,5km/h avariile motocicletei și ale autoturismului erau mult mai mari, ca să nu mai vorbim de vătămarea vieții și a integrității corporale a părții vătămate care cu siguranță ar fi ,,zburat,, în aer zeci de metri.
Instanța apreciază că interpretarea normelor legale la datele speței face distincție între activitatea de judecător și cea de expert, în sensul că dezlegarea raportului juridic dedus judecății se realizează doar de către magistrat care concluzionează că, conduita victimei nu se află în legătură de cauzalitate cu producerea accidentului și implicit cu vătămarea sănătății și a integrității sale corporale întrucât accidentul s-a produs datorită neasigurării inculpatei în momentul schimbării sensului de mers.
Individualizarea judiciară a pedepsei, inclusiv aplicarea legii penale mai favorabile ( sub aspectul duratei termenului de încercare), precum și modalitatea de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei respectă criteriile prev. de art.74 și art.5 c.penal, inculpata făcându-se vinovată în primul rând de încălcarea unor reguli elementare de circulație rutieră care produc efecte continuu sub aspectul traumelor suferite de către victimă. Însă raportat la datele speței și la dispozițiile legale în materie, instanța apreciază că se impunea ca inculpata să urmeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate și de a presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei S. sau al Mănăstirii „ Sfintei Cruci” din loc. Oradea.
Întrucât pentru partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA creanța devine lichidă, exigibilă și certă la momentul definitivării cauzei penale, aceasta nu poate fi obligată la plata de dobânzi și penalități de întârziere aferente despăgubirilor acordate părții civile S. C. Județean de Urgență Oradea.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2009/VI/4 din 26.07.2013, partea civilă M. I. C. a suferit un politraumartism cu fractură de viscerocraniu, traumatismu vertebromodular cu interesare mielică parțială, fractură inel pelvin, traumatism toracic cu fracturi costale, hemopseumotorace stg.drenat, traumatism abdominal cu hematom perirenal stg. și perivezical, luxație de cot drt.redusă, fractură de col radial, extremitate distală de radius, fractură epifizadistală de radius, . semilunar stg. În urma leziunilor suferite victima a necesitat 150 de zile de îngrijiri medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie și au avut ca și consecințe pierderea unui organ-splina și producerea unei infirmități fizice prezentând un grad de handicap grav permanent, nerevizuibil conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr.A4549/29.11.2009.
Instanța apreciază că, este echitabil și moral să se acorde despăgubiri reprezentând contravaloarea alimentației speciale de care partea vătămată a beneficiat fiind un fapt notoriu că internarea în spital al unei persoane reduce pofta de mâncare și impune deseori un regim special de alimentație, astfel că se apelează la consumarea unor produse alimente care au un preț peste mediu. Văzând probatoriul administrat în cauză, se apreciază că acordarea sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale satisface interesele părții civile și este în acord cu regulile echității.
Întrucât în urma accidentului de circulație, motocicleta condusă de către partea vătămată a suferit avarii care potrivit autorizației de reparații eliberată de către IPJ Bihor și a facturii proforme din 03.10.2014 se ridică la suma de 8.564,61 euro și constatând că vehiculul a fost cumpărat la data de 12.07.2011 cu suma de 5.700 euro și că există o anumită uzură în timp ( fapt notoriu), respectiv o scădere a valorii acesteia până la producerea incidentului, instanța va acorda o sumă rezonabilă și echitabilă de 5.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății reprezentând daune materiale.
Altfel zis, între avarierea motocicletei și conduita culpabilă a inculpatei există o legătură de cauzalitate care impune repararea prejudiciului cauzat, fiind contrară principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită și este lipsită de rațiune logică-juridică argumentația primei instanțe care a arătat că, contravaloarea motocicletei nu se justifică cât timp s-au acordat victimei 8.000 euro cu care acesta a achiziționat un alt mijloc de locomoție adaptat nevoilor sale. Instanța apreciază că această din urmă cheltuială nu este una voluptorie care să satisfacă un moft, dimpotrivă aceasta este necesară deplasării persoanelor cu handicap cu ajutorul unor comenzi speciale care odată cu dezvoltarea societății urmează să fie utilizată de către persoanele ajunse în această situație.
În schimb, costurile efectuate cu cazarea însoțitorului părții vătămate și contravaloarea hranei mamei acesteia nu pot fi acordate în absența depunerii de înscrisuri justificative în acest sens.
Instanța apreciază că, nu se impune cenzurarea onorariului apărătorului ales al părții civile atât timp cât acesta este unul rezonabil și avocatul a efectuat o apărare calificată ( a depus cereri, a solicitat administrarea de probe, a participat la termenele de judecată și a depus concluzii scrise), iar cauza prezintă o anumită complexitate și încărcătură emoțională aparte.
În ceea ce privește criteriile utilizate de către prima instanță privind stabilirea rentei lunare, adică a diferenței între veniturile salariale încasate în trecut și indemnizația de handicap încasată în prezent se reține că, într-o primă fază trebuia utilizat media veniturilor din anul în curs până la momentul producerii accidentului având în vedere că ulterior acestui moment victima a intrat în concediu medical, ceea ce atrage o diminuare semnificativă a veniturilor încasate. Potrivit unei calcule matematice, se constată că partea vătămată a realizat în anul 2012 o medie lunară fracționată de 1.775,25 lei spre deosebire de cea reținută de către prima instanță care a fost de 1368,16 lei. Întrucât partea civilă beneficiază la momentul actual de o pensie de invaliditate de 805 lei lunară și văzând că salariul de bază al acestuia a fost mărit de la 1.500 lei la 2.400 lei cu doar 4 zile înainte de producerea evenimentului nefericit și constatând că existe mai multe elemente incerte privind valoarea reală și totodată constantă al venitului salarial lunar a victimei, prin raportare la valoarea salariului mediu net pe economie de 1.829 lei în 2015, instanța apreciază că acordarea unei rente lunare rezonabile de 1.000 lei corespunde principiului echității. Desigur că, renta lunară nu este una viageră și se va achita până la data la care partea vătămată îndeplinește condițiile de pensionare privind limita de vârstă, dată de la care acesta urmează să beneficieze de o indemnizație, respectiv o pensie de drept comun.
În fine, problema daunelor morale este una sensibilă raportat la datele speței, instanța raportându-se la jurisprudența în materie până la un moment dat după care face propriile aprecieri.
Astfel, se reține că au fost acordate cca.20.000 euro pentru pierderea splinei, aproximativ 15.000 euro pentru intervențiile medicale la nivelul mandibulei, cca.10.000 euro pentru fracturarea mai multor coaste, însă pentru imobilizarea unei persoane în scaunul cu rotile jurisprudența este mai puțin bogată.
Văzând viața dinamică a părții vătămate ( potrivit planșelor foto), vârsta tânără a acesteia ( aproximativ 30 de ani), lipsa unei vieți de familie ( copil, soție) și suferințele multiple prin care acesta a trecut, precum și imposibilitatea acesteia de a duce o viață normală potrivit stadiului actual al medicinii instanța apreciază că, orice sumă de bani nu poate repara trauma prin care aceasta a trecut ori să facă ca aceasta să își reia ,,viața,, de la început potrivit principiului restitutio in integrum. Însă respectând principiile îmbogățirii fără justă cauză, a reparării integrale al prejudiciului, al echității și al compensării relative a traumelor suferite de către victimă și în acord cu jurisprudența în materie, se impune stabilirea unor daune morale rezonabile vis-a-vis de datele speței.
Astfel, lipsurile menționate mai sus cum ar fi efectuarea unor excursii în străinătate pe propriile picioare, deplasarea liberă și oriunde, promovarea și alegerea unui loc de muncă, viața amoroasă și întemeierea unei familii nu pot fi evaluate, la fel evoluția științei medicale este incertă și imprevizibilă, însă acordarea unei sume echitabile și rezonabile de 250.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății poate compensa relativ suferințele victimei. Altfel zis, este greu de pus într-o balanță și de măsurat suferințele și celelalte îngrădiri ale vieții cotidiene a părții civile, însă în mod cert nicio persoană nu ar vrea să treacă prin situația victimei pentru a beneficia de compensația menționată mai sus.
În fine, se reține că totalul daunelor morale și a rentelor lunare se încadrează în limita plafonului pentru care asigurătorul răspunde față de asigurați, răspundere care este atât una globală, certă și trebuie executată dintr-o dată cât și una fracționată care este incertă și se execută succesiv prin prestații periodice având în vedere natura și regimul diferit al prejudiciului cauzat părții civile.
D. urmare, văzând că restul aspectelor privind latura civilă au fost corect soluționate de către prima instanță, instanța va dispune potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 421 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală admite apelurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Oradea, partea civilă M. I. C. și partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA împotriva sentinței penale nr.682/27.05.2014 a Judecătoriei Oradea pe care o desființează și în rejudecare adaugă 2 obligații pe care inculpata I. A. F. trebuie să le respecte pe parcursul termenului de supraveghere și anume de a urma un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate și de a presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei S. sau al Mănăstirii „ Sfintei Cruci” din loc. Oradea.
Reformează dispozițiile civile ale instanței de fond și obligă inculpata I. A. F. alături de partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA să plătească părții civile M. I. C. 1.000 lei și 5.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății reprezentând daune materiale.
Majorează renta lunară de la 563,16 lei la 1.000 lei și daunele morale de la 150.000 euro la 250.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății, precum și cheltuielile de judecate acordate părții civile M. I. C. de la 2.000 lei la 4.960 lei .
Înlătură obligarea părții responsabile civilmente . Reasigurare SA de la plata de dobânzi și penalități de întârziere aferente despăgubirilor acordate părții civile S. C. Județean de Urgență Oradea.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpata I. A. F..
În baza art.275 alin.2 c.pr.penală, obligă inculpata I. A. F. la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică 06.07.2015.
Președinte, Judecător,
Țarcă G. A. L. F. Grefier,
S. A.
Red. dec. A. L.F./13.07.2015
Red. jud. fond. R. V.Ș.
Tehn.red. S.A./13.07.2015/ 7 exemplare/
Emise 5 comunicări cu:
- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea
- Partea civilă apelantă M. I. C.
- Inculpata apelantă I. A. F.
- Partea responsabilă civilmente apelantă . Reasigurare SA Voluntari
- Partea civilă intimată S. C. Județean de Urgență Oradea.
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 69/2015. Curtea de... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 498/2015. Curtea de... → |
|---|
