Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 81/2016. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 81/2016 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 81/2016

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr._

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 81/A/2016

Ședința publică din 09 februarie 2016

Complet de judecată constituit din:

Președinte: O. M.

Judecător: A. C. R.

Grefier: D. L. L.

Ministerul Public este reprezentat de către domnul procuror B. R. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către P. DE PE L. TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr. 156 din 06.10.2015 a Tribunalului Bihor, inculpatul intimat J. I. I. fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal din 1969 și art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a, art. 34 Cod penal din 1969.

La apelul nominal din ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat J. I. I. lipsă, avocatul desemnat din oficiu, B. L., potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind și partea civilă intimată S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul celor de mai sus, după care:

Avocatul inculpatului intimat, B. L. apreciază că la acest termen de judecată procedura de citare nu este legal îndeplinită față de inculpat.

Instanța constată că procedura de citare este legal îndeplinită pentru acest termen de judecat, având în vedere că inculpatul intimat J. I. I. a fost citat inclusiv prin afișare la sediul organului judiciar și lasă cauza la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal din ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat J. I. I. lipsă, avocatul desemnat din oficiu, B. L., potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind și partea civilă intimată S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind chestiuni preliminare, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului:

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Bihor pentru motivele depuse în scris la dosarul cauzei.

Arată că era necesar ca instanța de fond să se pronunțe asupra măsurilor asiguratorii, solicitând să fie luată în considerare practica judiciară invocată, care prezintă relevanță în acest sens.

Avocatul inculpatului intimat, B. L. solicită respingerea apelului declarat în cauză.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156 din 06.10.2015 pronunțată de Tribunalul Bihor, instanța a făcut aplicarea art. 5 Cod penal și în baza art. 386 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută la art. 9 alin. 1 lit b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 - 42 Cod penal de la 1968 în infracțiunea prevăzută la art. 9 alin. 1 lit b și 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal de la 1968.

În baza art. 9 alin. 1 lit b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal de la 1968 a fost condamnat inculpatul J. I. I. [(cu dublă cetățenie - Română și Franceză)- fiul lui I. și F.-L., născut la data de 01.09.1954 în Chișineu-Criș, jud. A., domiciliat în Chișineu-Criș, ., nr. 24, jud. A., având domiciliu declarat din data de 24.08.2010 în Franța, loc. Saint Claude (39) 12 rue de France, CNP_, cetățenie română și franceză, fără antecedente penale], la o pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 9 alin. 1 lit. f și alin 2 din Legea nr. 241/2005, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare

În baza art. 33 lit. art. 34 Cod penal de la 1968, a dispus contopirea celor două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care nu a mai adăugat niciun spor, și pe care inculpatul o va executa in detenție.

În temeiul art. 65 alin 1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art 12 din Legea nr 187/2012, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art 64 lit. a teza II, b și c (cu referire la calitatea de administrator într-o societate comercială) Cod penal din 1968 cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani, calculată potrivit art 53 alin 2 lit a raportat la art 66 Cod penal din 1968.

În temeiul art 71 raportat 64 Cod penal din 1968 cu aplicarea art 12 din Legea nr 187/2012, a interzis inculpatului exercițiul acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art 397, art 25 Cod procedură penală, cu aplicarea art 23 alin 3 Cod procedură penală, art 1381, art 1385 Cod civil, a admis pretențiile civile ale părții civile Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor (în calitate de succesoare în drepturi a A.N.A.F. – prin D.G.F.P. Bihor) și în consecință a obligat inculpatul la plata sumei de 434.777 lei) la care a adăugat dobânzi și penalități de întârziere către partea civilă.

A constatat că în faza de urmărire penală nu s-a instituit măsuri asigurătorii, întrucât inculpatul nu a dispus de bunuri.

În baza art 272 Cod procedură penală a dispus ca din fondurile Ministerului Justiției să se achite în favoarea avocatului din oficiu, domnul C. A. suma de 200 lei, potrivit delegației de asistență juridică a obligatorie numărul 3418 /din 6,08,2015.

În baza art 274 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 7000 lei în favoarea statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 157/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul J. I. I. pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea. art. 41 alin.2, art. 42 cod penal din 1968 și art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea. art. 33 lit. a, 34 Cod penal din 1968.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt că în calitate de administrator al S.C.”VILINEX”SRL Oradea și-a declarat un sediu fictiv al societății, ca fiind în Oradea, ., ., . perioada anilor 2005-2009 a realizat fapte de comerț, reprezentând prestări de servicii în construcții și livrări de marfă, operațiuni care nu au fost evidențiate în evidențele contabile ori în alte documente legale sustrăgându-se de la plata a obligațiilor fiscale, cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat al statului.

În perioada supusă inspecției fiscale (decembrie 2005-decembrie 2009) s-a constatat că . Oradea nu a desfășurat activități la sediul social declarat. Societatea nu a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscală evidența contabilă pe întreaga perioadă verificată și nu a depus la organul fiscal declarațiile privind a obligațiile față de bugetul de stat și bilanțurile contabile. Din documentele puse la dispoziție de organele fiscale din cadrul DGFP T. și din baza de date a ANAF s-a stabilit că, . a realizat activități de comerț reprezentând prestări de servicii în construcții pentru care societatea nu a calculat, declarat la organul fiscal și achitat impozitul pe profit, TVA și dividende, prejudiciul adus statului român fiind în sumă de 916.161 lei.

Din procesul –verbal încheiat la data de 24.02.2010 de către DGFP Bihor rezultă că societatea este reprezentată legal de numitul J.-I.-I., în calitate de administrator, obiectul de activitate al societății îl reprezintă - lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă. Au fost identificați ca furnizori ai societății, . principalii clienți ai societății au fost, . RECAȘ, . SATU-M., . INEU, JUD. A., SC.. TIMIȘOARA, . CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A., . CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A., . SRL CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A. și . ORADEA. Potrivit procesului-verbal încheiat mai rezultă că organele de inspecție fiscală s-au deplasat la sediul declarat al societății situat în Oradea, constatând că la adresa indicată nu funcționează societatea, iar activitatea de inspecție fiscală s-a realizat în lipsa administratorului sau a unei persoane împuternicite de acesta.

Cu ocazia efectuării activității de inspecție fiscală constând în verificări în baza de date a ANAF și din documentele puse la dispoziție de DGFP T. a rezultat că . Oradea datorează către bugetul de stat suma de 128.728 lei impozit pe profit ca urmare a activităților comerciale derulate de această societate comercială în perioada decembrie 2005-mai 2006, perioadă în care societatea a realizat lucrări de construcții către . Recaș prezentând în acest sens organelor fiscale contractul nr. 1 din 30.11.2005 încheiat cu . în calitate de subantreprenor la unele lucrări de construcții pe care . le executa pentru o altă societate comercială. La suma de 128.728 lei reprezentând impozitul pe profit s-a calculat o majorare de întârziere în sumă de 146.378 lei.

Cu privire la TVA, organele fiscale au stabilit cu ocazia desfășurării activității de inspecție fiscală că . Oradea datorează bugetului de stat suma de 152.863 lei reprezentând TVA colectat de societate pentru livrările de marfă efectuate pe teritoriul național având în vedere documentele puse la dispoziție de către organele fiscale din cadrul DGFP T. (fișa furnizorului și facturi fiscale în xerocopie) pentru perioada decembrie 2005-mai 2006 precum și din declarațiile privind achizițiile /livrările efectuate pe teritoriul național depuse de către clienții interni ai . organului fiscal pentru semestrul I - 2007 și semestrul I-2008. La această sumă s-au adăugat majorări de întârziere în sumă de 173.821 lei.

Referitor la impozitul pe dividende având în vedere faptul că societatea nu a pus la dispoziția organului fiscal documentele financiar contabile, în baza documentelor puse la dispoziție de DGFP T. și din Baza de date a ANAF s-a stabilit că societatea a încasat suma de 957.415 lei reprezentând contravaloarea livrărilor de mărfuri efectuate pentru care datorează un impozit pe dividende în sumă de 153.186 lei la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 161.165 lei.

Activitatea de inspecție fiscală efectuată de DGFP Bihor la . Oradea s-a datorat și solicitării efectuării acestei activități de către DGFP T. care a efectuat o activitate de inspecție fiscală la . RECAȘ, jud. T. din care rezulta că a derulat relații comerciale cu . Oradea. S-a concluzionat că, . Oradea nu a calculat, declarat și achitat la organul fiscal impozit pe profit, TVA și impozit pe dividende, prejudiciu adus statului român în sumă de 916.161 lei inclusiv majorări de întârziere neachitate.

Prin rezoluția procurorului Parchetului de pe L. Tribunalul Bihor din data de 22.07.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul J. I.-I. sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 9 alin. 1 lit f din Legea nr. 241/2005 ambele cu aplicarea art. 33 lit a-34 Cod penal, retinându-se în sarcina inculpatului un prejudiciu cauzat bugetului de stat în sumă de 434.777 lei reprezentând impozitul pe profit, TVA și impozitul pe dividende fără majorările de întârziere calculate.

După înființarea societății inculpatul J. I. –I. a ridicat în repetate rânduri de la ., societate autorizată să tipărească și să comercializeze formulare cu regim special facturi și chitanțe, conform listei de produse existentă la dosarul cauzei fapt confirmat și prin declarația numitului C. C.-D. angajat ca agent autorizat în cadrul .>

Potrivit extraselor de cont ale . Oradea puse la dispoziție de Banca Transilvania rezultă că . societate cu care a derulat relații comerciale în cauză a virat la data de 16.06.2006 în contul societății Vilinex suma de 30.000 lei, la data de 07.07.2006 este virată suma de 20.000 lei, la data de 28.08.2006 a fost virată suma de 30.000lei iar la data de 29.09.2006 a fost virată suma de 25.000 lei sume de bani care au fost retrase din conturile societății ca „Salarii unități private J. I.” sau „alte operațiuni J. I.” în condițiile în care doar inculpatul avea drept de semnătură în bancă rezultă că acesta a ridicat din bancă sumele menționate anterior în diverse scopuri.

Potrivit extraselor de cont mai rezultă că în data de 27.02.2006 s-a încasat de la . suma de 21.778,8 lei și la data de 24.05.2006 suma de 11.628,2 lei, la data de 20.04.2006 încasează de la . suma de 1.700 lei iar la data de 08.06.2006 suma de 2.000 lei sume de bani ce sunt ridicate ca „alte operațiuni J. I.”.

Sumele de bani încasate nu au fost declarate la organul fiscal de către administratorul societății în vederea calculării impozitului pe profit, a TVA-ului și a impozitului pe dividende de plată către bugetul de stat deși conform declarațiilor administratorilor societăților comerciale în cauză s-au derulat relații comerciale sub o formă sau alta.

S-a arătat că situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 22.07.2011; declarație martor M. I., f.n.78; declarație martor P. A.-O., f.n.108-volII; declarație martor G. F., f.n.47-vol.II; declarație martor S. O. f.n.13-vol.II; declarație martor A. A.-C., f.n.27-28-vol.II; declarație martor C. N.-C., f.n.241-243-vol.I; 36-38-vol.II; declarație martor D. V.-I., f.n.175; declarație martor A. N.-Norin, f.n.136-vol.II; declarație martor Părvuleț M., f.n.144-vol.II; declarație martor B. Elen-V.,f.n.156-vol.II; declarație martor M. A., f. n.264-265; declarație martor Cășuțiu T. f.n.1-vol.II; declarație martor M. A.-E., f.n.163-164-vol.II; declarație martor M. F.-L., f.n.147-148-vol.II; declarație martor D. C.-L., f.n.96-97-vol.II; declarație martor C. A.-E., f.n .55-56; declarație martor C. C.-D., f.n.52-54; declarație martor T. P.-L., f.n.172-173-vol.II; cazier judicar,f.n.276-277-vol.II;

S-a arătat că inculpatul s-a sustras de la judecată.

Instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut că la data de 16.03.2010 a fost înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Oradea dosarul penal nr. 2539/P/2010 urmare a inspecției fiscale efectuate de DGFP Bihor la . Oradea ocazie cu care s-a încheiat procesul - verbal din data de 24.02.2010 înregistrat la compartimentul Activitate de inspecție fiscală sub nr._/24.02.2010 din care rezultă că, în perioada supusă inspecției fiscale ( decembrie 2005-decembrie 2009) au fost constatate următoarele aspecte:

. Oradea nu a desfășurat activități la sediul social declarat. Societatea nu a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscală evidența contabilă pe întreaga perioadă verificată. Societatea nu a depus la organul fiscal declarațiile privind a obligațiile față de bugetul de stat și bilanțurile contabile. Din documentele puse la dispoziție de organele fiscale din cadrul DGFP T. și din baza de date a ANAF s-a stabilit că, . a realizat activități de comerț reprezentând prestări de servicii în construcții pentru care societatea nu a calculat, declarat la organul fiscal și achitat impozitul pe profit, TVA și dividende, prejudiciul adus statului român fiind în sumă de 916.161 lei.

Din procesul –verbal încheiat la data de 24.02.2010 de către DGFP Bihor reiese că, societatea este reprezentată legal de numitul J.-I.-I., în calitate de administrator, obiectul de activitate al societății îl reprezintă - lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă. Au fost identificați ca furnizori ai societății, . principalii clienți ai societății au fost, . RECAȘ, . SATU-M., . INEU, JUD. A., SC.. TIMIȘOARA, . CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A., . CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A., . SRL CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. A. ȘI . ORADEA. Potrivit procesului-verbal încheiat mai rezultă că, organele de inspecție fiscală s-au deplasat la sediul declarat al societății situat în Oradea, constatând că la adresa indicată nu funcționează societatea, iar activitatea de inspecție fiscală s-a realizat în lipsa administratorului sau a unei persoane împuternicite de acesta.

Cu ocazia efectuării activității de inspecție fiscală constând în verificări în baza de date a ANAF și din documentele puse la dispoziție de DGFP T. a rezultat că, . Oradea datorează către bugetul de stat suma de 128.728 lei impozit pe profit ca urmare a activităților comerciale derulate de această societate comercială în perioada decembrie 2005-mai 2006, perioadă în care societatea a realizat lucrări de construcții către . Recaș prezentând în acest sens organelor fiscale contractul nr. 1 din 30.11.2005 încheiat cu . în calitate de subantreprenor la unele lucrări de construcții pe care . le executa pentru o altă societate comercială. La suma de 128.728 lei reprezentând impozitul pe profit s-a calculat o majorare de întârziere în sumă de 146.378 lei.

Cu privire la TVA, organele fiscale au stabilit cu ocazia desfășurării activității de inspecție fiscală că, . Oradea datorează bugetului de stat suma de 152.863 lei reprezentând TVA colectat de societate pentru livrările de marfă efectuate pe teritoriul național având în vedere documentele puse la dispoziție de către organele fiscale din cadrul DGFP T. (fișa furnizorului și facturi fiscale în xerocopie) pentru perioada decembrie 2005-mai 2006 precum și din declarațiile privind achizițiile /livrările efectuate pe teritoriul național depuse de către clienții interni ai . organului fiscal pentru semestrul I - 2007 și semestrul I-2008. La această sumă s-au adăugat majorări de întârziere în sumă de 173.821 lei.

Astfel s-a concluzionat că, . Oradea nu a calculat, declarat și achitat la organul fiscal impozit pe profit, TVA și impozit pe dividende, prejudiciu adus statului român în sumă de 916.161 lei inclusiv majorări de întârziere neachitate.

Având în vedere aceste aspecte DGFP Bihor a considerat că . Oradea se face vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit b, c și d din Legea nr. 241/2005.

La data de 23.09.2010 la P. de pe lângă Judecătoria Oradea a fost înregistrată sub nr. 8336/P/2010 plângerea penală depusă de DGFP Bihor împotriva . Oradea sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. g din Legea nr. 241/2005.

În conținutul plângerii penale s-a arătat că, organele de executare silită din cadrul DGFP Bihor s-au deplasat la sediul . situat în Oradea, .. D32-33, în vederea aplicării măsurilor de executare silită pentru recuperarea unor sume restante datorate bugetului de stat de către societate. Cu această ocazie s-a constatat că societatea nu funcționează la sediul declarat, întocmindu-se în acest sens și o notă de constatare din care rezultă că, fiind contactată telefonic proprietarul imobilului, numita T. P. a comunicat că, la această adresă nu a funcționat niciodată . Oradea și că nu și-a dat niciodată acceptul ca această societate comercială să funcționeze în acest spațiu.

Având în vedere aspectele prezentate în procesul verbal de inspecție fiscală întocmit de organele de control din cadrul DGFP Bihor prin ordonanța procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din data de 28.06.2011 s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, astfel fiind înregistrat la această unitate de P. dosarul penal nr. 1061/P/2011, care a fost, apoi conexat la dos.nr.157/P/2011.

Prin rezoluția procurorului Parchetului de pe L. Tribunalul Bihor din data de 22.07.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul J. I.-I. sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 9 alin. 1 lit f din Legea nr. 241/2005 ambele cu aplicarea art. 33 lit a-34 Cod penal, reținându-se în sarcina inculpatului un prejudiciu cauzat bugetului de stat în sumă de 434.777 lei reprezentând impozitul pe profit, TVA și impozitul pe dividende fără majorările de întârziere calculate.

SOCIETATEA VILINEX SRL ORADEA potrivit ORC. Bihor a fost înființată la data de 07.12.2005, având sediul social declarat în municipiul Oradea, ., .. 53, județul Bihor, având ca obiect principal de activitate lucrări de construcții clădiri și lucrări de geniu, administrator al societății fiind inculpatul J. I.-I., avândul ca asociat pe numitul Gordan H.-F..

Având în vedere declarația numitei T. P.-L. a rezultat că în spațiul declarat la ORC. Bihor ca sediu social al . Oradea (Oradea, .. D32-33, .) această societate comercială nu a desfășurat niciodată nici un fel de activități în acel spațiu.

Din extrase de cont ale . Oradea puse la dispoziție de Banca Transilvania a rezultat că . societate cu care a derulat relații comerciale în cauză a virat la data de 16.06.2006 în contul societății Vilinex suma de 30.000 lei, la data de 07.07.2006 este virată suma de 20.000 lei, la data de 28.08.2006 a fost virată suma de 30.000lei iar la data de 29.09.2006 a fost virată suma de 25.000 lei sume de bani care au fost retrase din conturile societății ca „Salarii unități private J. I.” sau „alte operațiuni J. I.” în condițiile în care doar inculpatul avea drept de semnătură în bancă rezultă că acesta a ridicat din bancă sumele menționate anterior în diverse scopuri.

Totodată, potrivit extraselor de cont a rezultat că în data de 27.02.2006 încasează de la . suma de 21.778,8 lei și la data de 24.05.2006 suma de 11.628,2 lei, la data de 20.04.2006 încasează de la . suma de 1.700 lei iar la data de 08.06.2006 suma de 2.000 lei sume de bani ce sunt ridicate ca „alte operațiuni J. I.”.

La data de 4.300 lei . a virat în conturile ., sumă de bani ce a fost ridicată ca „alte operațiuni J. I. ”.

Din declarațiile administratorilor societăților comerciale în cauză a rezultat că în proporție de 90% plata facturilor fiscale întocmite de . Oradea către societățile comerciale în cauză s-a efectuat în numerar întocmindu-se în acest sens chitanță care atesta efectuarea către . Oradea.

Potrivit adresei nr._/14.10.2010 ITM Bihor a rezultat că, . Oradea nu figurează ca înregistrată la această instituție ceea ce arată că societatea inculpatului J. I. –I. nu avea angajată nicio persoană cu forme legale. Din declarația numitului D. V.-I. a reieșit că inculpatul J. I. –I. s-a prezentat în Satu-M. cu ocazia derulării contractului dintre cele două societăți cu 40-50 de persoane zilnic până la finalizarea lucrării care odată finalizată a și fost achitată, de aici rezultă că muncitorii aduși de inculpat nu erau angajați ai societății acestuia cu forme legale ci desfășura activități comerciale ilegale sumele de bani astfel încasate nu erau supuse impozitării, astfel nefiind înregistrate în contabilitate nu se achitau a obligațiile legale către bugetul de stat.

Potrivit declarației numitului S. O., administrator al . Chișineu-Criș a rezultat că relațiile comerciale le-a derulat cu inculpatul J. I.-I. încheind cu acesta un contract de subantrepriză pentru efectuarea unor lucrări de construcții ceea ce arată că și în acest caz o astfel de lucrare nu se putea efectua doar de inculpat și a fost efectuată de muncitori care nu erau angajați cu forme legale ale . Oradea.

În relațiile comerciale derulate de societatea inculpatului cu alte societăți comerciale în cauză ( ., ., ., ., ., .. Prv. Studio SRL) nu s-a putut stabili cine a reprezentat societate inculpatului în aceste relații comerciale cu . deoarece fie au existat relații comerciale în baza unor comenzi telefonice, fie s-a prezentat la sediul societății acestora o persoană ne nume„A.” care spunea că este reprezentantul . ori în alte cazuri administratorul societății nu mai reține cine a reprezentat societatea inculpatului dar în toate cazurile au fost emise facturi fiscale de către societatea inculpatului iar acolo unde plata s-a efectuat în numerar a fost întocmite și chitanțe fiscale de dovadă a plăților efectuate de societățile comerciale în cauză.

Numitul C. A.-E. în calitate de administrator al . a arătat că, societatea sa este autorizată de imprimeria națională să tipărească și să comercializeze formulare cu regim special (facturi fiscale, chitanțe, avize de plată etc) și că, de activitățile comerciale derulate cu . Oradea s-a ocupat numitul C. C.-D. din cadrul societății sale. Acesta a arătat că, în cursul anilor 2006-2007 a fost contactat telefonic de către reprezentanți ai . Oradea în vederea achiziționării de facturi fiscale și chitanțe. În acest sens s-a întâlnit de mai multe ori cu administratorul societății –J. I.-I. la sediul societății din Oradea, . care a comercializat către acesta în numele ., facturi fiscale și chitanțe pe care le-a înmânat lui J. Ioasif-I. care a semnat de primirea acestora punându-i la dispoziție în acest sens o o copie a actului său de identitate o împuternicire prin care societatea îl împuternicea pe înv. J. I.-I. ca să ridice și să comande imprimate cu regim special personalizate precum și o copie a certificatului de înregistrare a societății, toate aceste documente fiind semnate de inculpat în prezența sa și aplicareaată pe acestea ștampila societății.

Tot cu ocazia furnizării de astfel de imprimate a întocmit comenzi pentru formulare tipizate personalizate cu regim special, documente care au fost semnate de inculpat și aplicate pe acestea ștampila societății.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între . ORADEA și . RECAȘ, JUD. T., numitul M. T. în calitate de administrator a arătat că, în perioada decembrie 2005-mai 2006 a încheiat cu . Oradea contractul de subantrepriză nr. 1/30.11.2005, având ca obiect executarea de către . Oradea a unor lucrări de construcții de locuințe.

Acesta a mai arătat că s-a întâlnit o singură dată cu J. I.-I. și că nu au existat între cele două societăți comerciale tranzacții de mărfuri fiind vorba doar de prestări de servicii. Plățile pentru lucrările efectuate au fost efectuate la timp prin transferuri bancare în proporție de 90%, iar în ceea ce privește facturile fiscale emise de . Oradea acesta a arătat că, acesteia îi erau înmânate pe șantierul de lucru neavând cunoștință despre modalitățile lor de completare.

Totodată acesta a mai arătat că, la un moment dat datorită unor disensiuni apărute cu șeful echipei de muncitori al cărui nume și prenume nu l-a reținut și-a retras muncitorii de pe șantierul de lucru fără însă a finaliza lucrările începute astfel rămânând o restanță de plată pentru lucrările deja efectuate. În acest sens acesta a pus la dispoziție facturile fiscale întocmite de . Oradea către . Recaș, jud. T. precum și situațiile de lucrări întocmite de către Vilinex SRL Oradea. Potrivit centralizatorului . Oradea pentru anul 2005-2006 rezultă că în această perioadă au fost emise 16 facturi fiscale în sumă totală de 529.400 lei către . reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate de . Oradea (lucrări de construcții).

Cu privire la relațiile comerciale derulate între . Satu-M. și . Oradea, numitul D. V.-I. în calitate de reprezentant vânzări în cadrul . Satu-M. a arătat că, în luna februarie 2007 s-a întâlnit cu J. I.-I. care i-a comunicat că, se ocupă cu lucrări de regenerare a pădurilor. Având în vedere că la acea dată a câștigat prin licitație un contract de la Direcția Silvică, J. I.-I. i-a propus să-i subcontracteze lucrarea de regenerare pe care o câștigase în urma licitației, a fost de acord și astfel s-a încheiat în acest sens contractul de servicii nr. 3 din 19.02.2007 între societatea acestuia și societatea inculpatului având obiect principal prestarea de servicii de regenerarea pădurilor și pepiniere silvice, prețul convenit între cele două părți fiind de 91.000 lei plus TVA, responsabil de derularea contractului fiind inculpatul J. I.-I.. Totodată acesta mai arată că la începutul lucrărilor acesta s-a prezentat cu 40-50 de persoane cu care s-a efectuat lucrările iar zilnic efectua plăți în numerar către J. în baza facturilor fiscale întocmite de acesta și ștampilate de acesta întocmind în acest sens chitanțe cu încasarea sumelor de bani aferente facturilor fiscale întocmite. Astfel au fost întocmite 24 de facturi fiscale de către J. pe care le-a semnat și a aplicat ștampila societății în sumă totală de 102.787,01 lei pentru activitățile desfășurate, aceste sume de bani au fost încasate de către acesta conform celor 23 de chitanțe existente la dosarul cauzei, o factură fiscală fiind achitată prin ordin de plată. Și aceste chitanțe au fost completate, semnate și ștampilate conform celor declarate de numitul D. V.-I. de către inculpatul J. I.-I..

Referitor la relațiile comerciale derulate între . BOCSIG ȘI . ORADEA, numitul C. L. –N. în calitate de administrator a arătat că, în cursul lunii noiembrie 2007 a achiziționat în mai multe rânduri materiale de construcții de la . Oradea dar nu își amintește cine a reprezentat societatea în relațiile comerciale derulate între cele două societăți comerciale iar în ceea ce privește plata mărfurilor achiziționate acestea s-a efectuat prin bancă și în numerar. Astfel au fost emise 9 facturi fiscale în sumă totală de 44.616, 17 lei de către . Oradea această sumă de bani fiind încasată conform celor 9 chitanțe existente la dosarul cauzei.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între . T. ȘI . ORADEA, numitul M. A. în calitate de administrator în cadrul societății Alldeco SRL a arătat că, între cele două societăți comerciale s-au derulat relații comerciale constând în achiziționarea de materiale de construcții (nisip, piatră, balast) relații comerciale care s-au derulat prin intermediul numitului„A.” care a și efectua transportul mărfurilor iar ca modalitate de plată, mărfurile achiziționate au fost achitate în numerar pe bază de chitanță numitului” A.”.

Astfel au fost întocmite de către . Oradea 13 facturi fiscale în sumă totală de 58.891,96 lei această sumă de bani fiind încasată conform celor 13 chitanțe existente la dosarul cauzei.

Efectuându-se o verificare în baza de date din cadrul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de date din cadrul M.A.I. s-a constatat că, codul numeric personal înscris pe facturile fiscale în cauză în dreptul numelui C. A. este greșit și nu figurează nici o persoană născută la data de 16.02.1960 cu numele C. A..

Cu privire la relațiile comerciale derulate între . ȘI . ORADEA, numitul Cășuțiu T. în calitate de administrator în cadrul societății . a arătat că, a derulat relații comerciale cu . Oradea, dar nu își mai amintește dacă a achiziționat materiale de construcții de la această societate comercială și nici cine a reprezentat societatea în aceste relații comerciale din partea ..

Referitor la relațiile comerciale derulate între . CHIȘINEU-CRIȘ ȘI . ORADEA numitul S. O. în calitate de administrator al societății Starus SRL a arătat că, în perioada 2004-2007 a derulat relații comerciale cu . Oradea cu care a încheiat un contract de subantrepriză pentru executarea unor lucrări de construcții, administratorul societății era inculpatul J. I.-I. pe care îl cunoștea din copilărie deoarece au locuit în același oraș.

Toate documentele încheiate cu . Oradea (facturi fiscale, chitanțe, contracte au fost semnate și ștampilate de inculpatul J. I.-I., plata pentru lucrările executate de societatea acestuia se efectua prin bancă, societatea inculpatului având cont deschis la banca Transilvania. Societatea sa a fost cesionată în anul 2009 și odată cu acestea au fost predate și toate documentele societății, efectuând verificări la ORC am constatat că societatea a fost radiată de la Oficiul Registrului Comerțului din data de 03.11.2010.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între . CHIȘINEU-CRIȘ ȘI . ORADEA numitul A. A.-C. în calitate de administrator în cadrul acestei societăți comerciale a arătat că, în cursul anului 2008 a contactat telefonic o persoană din cadrul . Oradea în vederea achiziționării de la această societate de anvelope, astfel prin mai multe comenzi telefonice a achiziționat anvelope de la . Oradea anvelopele îi erau aduse la societate de către o persoană neidentificată declară că îl cunoaște pe inculpatul J. I.-I. dar că nu avut nicio discuție cu acesta legată de achiziționarea de anvelope sau de transportul acestora. Astfel au fost întocmite 4 facturi fiscale în sumă de 19.877,28 lei de către . Oradea această sumă de bani fiind încasată conform 4 chitanțe existente la dosarul cauzei.

Cu privire la relațiile comerciale derulate între . ORADEA ȘI . ORADEA numitul C. N. - C. în calitate de administrator al acestei societăți comerciale a arătat că, în cursul anului 2007 societatea sa a achiziționat în mai multe rânduri materiale de construcții de la . Oradea din partea acestei societăți comerciale s-a prezentat o persoană pe nume C. A. care i-a înmânat facturile fiscale și chitanțele întocmite de . Oradea. Plata mărfurilor achiziționate s-a efectuat în numerar,numitul C. A. fiind o persoană de aproximativ 27-28 de ani, înălțime 1,75-1,80 metri, constituție normală.

Totodată acesta a mai declarat că îl cunoaște pe inculpatul J. I.-I., dar că nu aceasta este persoana care a reprezentat societatea Vinilex SRL Oradea în relația comercială cu societatea sa. Astfel au fost emise 4 facturi fiscale în sumă totală de 13.972,98 lei de către . Oradea această sumă fiind încasată conform celor 4 chitanțe existente la dosarul cauzei.

Potrivit declarației 394 - neconcordanțe - privind achizițiile/livrările de mărfuri efectuate de . Oradea pe teritoriul național solicitate și înaintate de către DGFP Bihor rezultă că, în perioada anilor: 2007-2008, . Oradea a derulat activități comerciale și cu ., ., ., ., ., ., SC. PRV STUDIO SRL ȘI M. F. –L. ”N. & ROBY- Intreprindere Individuală, din care a rezultat neconcordanțe între declarațiile depuse la organul fiscal în ceea ce privește achizițiile de mărfuri de către aceste societăți comerciale respectiv livrările de mărfuri efectuate de către ., astfel:

Referitor la relația comercială derulată între . A. și . ORADEA numitul G. F. a arătat că, între cele două societăți comerciale au existat relații comerciale care au constat în achiziționarea de mărfuri de la . Oradea, nu a mai reținut cine a reprezentat societatea Vilinex SRL în relațiile comerciale, iar în ceea ce privește modalitățile de plată, a arătat că, mărfurile achiziționate în baza facturilor emise de . fost achitate în numerar întocmindu-se în acest sens chitanțe de către societatea Vilinex SRL. Din fișa analitică aparținând . pentru perioada ianuarie 2007- decembrie 2007 a rezultat că în această perioadă societatea Pito Trans SRL a achiziționat mărfuri de la . în sumă totală de 127.113,42 lei rămânând un sold neachitat în sumă de 24.633 lei, sold care în anul 2008 a fost achitat integral conform fișei analitice existente la dosarul cauzei.

În ceea ce privește relațiile comerciale dintre . BEIUȘ și . ORADEA numitul D. C.-L. în calitate de administrator a arătat că, la sfârșitul anului 2008 a fost contactat de o persoană de nume„I.” care s-a prezentat a fi reprezentantul unei societăți comerciale care se ocupă cu efectuarea de lucrări de construcții, instalații sanitare și cu care dorea să efectueze o lucrare de construcție a unui imobil în Beiuș. Astfel s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 43 din 27.04.2008 între . Oradea reprezentată de inculpatul J. I. –I. în calitate de prestator și . în calitate de beneficiar, obiectul contractului îl reprezenta efectuarea unor finisaje interioare-exterioare la un imobil situat în Beiuș. În acest sens încheindu-se de către . o factură fiscală în sumă de 78.897 lei reprezentând prestări servicii.

Totodată numitul D. C.-L. a mai arătat că, contractul de prestări –servicii i-a fost adus de către un muncitor care a venit să execute lucrarea contractată.

Plata lucrării s-a efectuat în numerar și la finalizare lucrării s-a emis de către . factura fiscală nr._ în sumă de 78.897 lei.

Potrivit procesului verbal încheiat în data de 11.10 .2010 de către DGFP Bihor la . s-a arătat că societatea a achitat contravaloarea lucrărilor efectuate de către . Oradea conform facturii fiscale emise, prin casă prin emiterea mai multor chitanțe și au fost înregistrat și decontul de TVA.

Cu privire la relațiile comerciale derulate între . SEBIȘ și . ORADEA numitul Prahovenu-A.-O. în calitate de administrator arată că au existat relații comerciale între cel două societăți comerciale care au constat în achiziționarea de materiale de construcții de la ., pentru care s-au emis facturi fiscale, plata s-a efectuat în numerar la data primirii mărfurilor, care au fost transportate de ..

Numitul P. A.-O. a arătat că nu poate preciza cine a reprezentat societatea Vilinex SRL Oradea în relația cu societatea sa.

S-a arătat că DGFP A. a efectuat o activitate de inspecție fiscală la . încheiată în data de 25.03.2011 printr-un proces verbal din care rezultă că această societate a achiziționat de la . Oradea mărfuri (materiale de construcții) în sumă totală de 78.652 din care TVA în sumă de 12.558 lei, societatea Vilinex SRL Oradea emițând în acest sens 16 facturi fiscale, facturi care au fost achitate integral în numerar de către .. Totodată conform activității de inspecție fiscală a rezultat că, . a înregistrat în jurnalele de cumpărări ale societății achizițiile de mărfuri făcute și le-a și declarat la organul fiscal.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între . ȘI . ORADEA, numitul V. A. în calitate de administrator a arătat că nu a derulat nici un fel de relație comercială cu . Oradea.

Referitor la relațiile comerciale dintre . A. ȘI . ORADEA numitul A. N.- Norin în calitate de administrator arată că, în cursul anului 2008 a cunoscut o persoană de sex masculin care i-a spus că îi poate furniza piese pentru camioane neputând preciza circumstanțele în care l-a cunoscut și nici datele de identificare ale acestuia despre acesta a aflat ce societate reprezintă odată cu emiterea facturilor fiscale către societatea sa. Astfel arată că a comandat un nr. de 8 anvelope conform facturilor fiscale nr. 1005/18.12.2008 respectiv 1003/15.12.2008 în sumă totală de 33.201 lei plata acestor facturi primite la acea persoană efectuându-se în numerar primind chitanțe în acest sens de la aceasta.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între . ORADEA ȘI . ORADEA, numitul Părvuleț M. în calitate de administrator arată că, în anul 2008 . Oradea a prestat servicii către societatea sa fără a putea preciza natura acestora, nu a mai reținut datele de identificare ale persoanei care a reprezentat . Oradea, dar a precizat că, s-a întocmit factura fiscală nr. 29/18.12.2008 în sumă totală de 5.000 lei, sumă ce a fost achitată în numerar eliberându-se în acest sens de către . Oradea chitanță.

În ceea ce privește relațiile comerciale derulate între M. F. –L. ”N. & ROBY INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ numita M. F.-L. a arătat că, în cursul lunii noiembrie 2007 a cunoscut o persoană pe nume „N.” ale cărei date de identificare nu le poate preciza și că acesta i-a spus că poate să-i aducă ciment la un preț convenabil, astfel prin intermediul acestuia i-a fost adus ciment conform facturilor fiscale nr._/14.11.2008 respectiv_/05.11.2007 în sumă totală de 9.927,45 lei. Datele de identificare ale societății sale i le-a comunicat numitului„N.”, mărfurile i-au fost aduse acasă cu un camion iar șoferul i-a înmânat facturile fiscale întocmite de . Oradea însoțite de chitanțele aferente.

Potrivit situației furnizorului a fost achitată întreaga sumă de bani către . Oradea ( 9.927,45 lei.).

Referitor la relațiile comerciale derulate între . B. ȘI . ORADEA, numitul B. Elen-V. în calitate de administrator a arătat că, nu a derulat nici o relație comercială cu societatea inculpatului și nu îl cunoaște pe acesta.

Martora M. A.-F. a arătat că, în cursul anului 2005 a fost contactată de inculpatul J. I.-I. care i-a solicitat să-l sprijine în a întocmi documentația cu privire la înființarea societății comerciale . Oradea. Împreună cu acesta a întocmit pe parcursul mai multor zile documentele necesare înființării societății comerciale în acest sens a conlucrat și cu numitul Gordan H.-F. care urma să devină asociatul său. Astfel i-a înmânat lui J. I.-I. un contract de comodat, un acord al proprietarilor și al asociației de proprietari unde urma a-și stabili sediul social al societății pentru a fi semnate. Ulterior inculpatul i-a adus aceste documente semnate. A depus la ORC Bihor documentele necesare în vederea înregistrării . Oradea și din acel moment nu s-a mai întâlnit cu inculpatul până în anul 2010.

Martora și-a menținut declarația și în fata instanței, a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul J. care dorea să își inființeze o firma al cărui obiect de activitate nu si-l aminteste.

Martora a declarat ca l-a identificat pe inculpat după originalul pasaportului.

Martora T. P. L., a declarat că, este proprietara a 1/2 împreună cu soțul său T. D. –A. din locuința situată în Oradea, ., ..53, jud. Bihor (locuință care apare la ORC. Bihor ca sediu social al . Oradea) și că ea nu și-a dat acordul ca acest spațiu să fie închiriat societății inculpatului, nu a cunoscut nimic în legătură cu societatea inculpatului, în acest spațiu nu s-a derulat nici o activitate comercială, nu-l cunoaște pe inculpatul J. I.-I. și nu și-a dat nici acordul în cadrul asociației de proprietari nr. 236-Oradea ca societatea Vilinex SRL Oradea să aibă sediul social în spațiul deținut de aceasta.

S-a arătat că aceeași declarație a menținut-o la data de 20,08,2015, în fata judecătorului.

A învederat că a închiriat imobilul unei firme, pentru a-si stabili sediul social, dar nu l-a cunoscut pe administrator.

În fata instanței de fond au fost reaudiați o parte martorii din faza de urmărire care și-au menținut declarațiile, în contextul în care inculpatul nu a contestat probele din faza de urmărire penală, nici cele testimoniale și nici cele cu înscrisuri prin care practic s-au probat infracțiunile de evaziune fiscală.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecată, s-a constatat că prejudiciul total cauzat de către inculpatul J. I.-I. bugetului general consolidat al statului este de 434.777 lei (TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende) și nu a fost recuperat; partea vătămată s-a constituie parte civilă în cauză cu suma respectivă.

D. fiind că prejudiciul săvârșit de inculpat este mai mare de 100,000 euro, s-a arătat că s-a impus ca încadrarea juridică sa fie schimbată, potrivit concluziilor.

Astfel, s-a arătat că prejudiciul reținut în rechizitoriu este de 434,777 lei, care la acea vreme a trimiterii in judecată depășea suma de 100.000 euro, solicitarea parchetului de schimbare a încadrării juridice fiind întemeiată, motiv pentru care a dispus admiterea acesteia.

Față de aceste aspecte, în baza art 386 Cod procedură penală, instanța de fond a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzuta la art. 9 alin. 1 lit„b”din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal de la 1968 în infracțiunea prevăzuta la art. 9 alin. 1 lit„b” și 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal de la 1968.

S-a arătat că, faptele astfel săvârșite de inculpatul J. I. - I., care în calitate de administrator al . și-a declarat un sediu fictiv al societății, ca fiind în Oradea, ., ., . perioada anilor: 2005-2009 a realizat fapte de comerț,reprezentând prestări de servicii în construcții și livrări de marfă, operațiuni care nu au fost evidențiate în evidențele contabile ori în alte documente legale sustrăgându-se de la plata a obligațiilor fiscale și cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat al statului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de: art. 9 alin. 1 lit„b” si alin 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal; și- art. 9 alin. 1 lit. f si alin 2 din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a-34 Cod penal

Cu privire la legea penală mai favorabilă, potrivit aprecierilor instanței de fond acesta este vechiul Cod penal, raportat la instituțiile concursului de infracțiuni si infracțiunii continuate.

Instanța de fond a făcut aplicarea art 5 Cod penal, apreciind că față de limitele de pedeapsă cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, această lege este mai favorabilă. Mai mult, s-a arătat că tot mai favorabil este vechiul cod din prisma concursului de infracțiuni si a infracțiunii continuate.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală. întrucât rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de către inculpat, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului.

În baza art. 9 alin. 1 lit„b” si alin 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2-42 Cod penal de la 1968 instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul J. I.-I. [(cu dublă cetățenie - Română și Franceză)- fiul lui I. și F.-L., născut la data de 01.09.1954 în Chișineu-Criș, jud. A., domiciliat în Chișineu-Criș, ., nr. 24, jud. A., având domiciliu declarat din data de 24.08.2010 în Franța, loc. Saint Claude (39) 12 rue de France, CNP_, cetățenie română și franceză, fără antecedente penale], la o pedeapsa de: 4 ani inchisoare

Reținând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și pentru cea de-a doua faptă pentru care inculpatul a fost trimis in judecată, instanța de fond în baza art. 9 alin. 1 lit. f si alin 2 din Legea nr. 241/2005, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de: 4 ani închisoare.

Instanța de fond a constatat că cele două infracțiuni sunt săvârșite în concurs real, față de aceste aspecte în baza art. 33 lit. a-34 Cod penal de la 1968 a dispus contopirea celor două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care nu a mai adăugat niciun spor, și pe care inculpatul o va executa in detenție

În temeiul art 65 alin 1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art 12 din Legea nr 187/2012, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art 64 lit. a teza II, b și c (cu referire la calitatea de administrator într-o societate comercială) Cod penal din 1968 cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani, calculată potrivit art 53 alin 2 lit a raportat la art 66 Cod penal din 1968.

În temeiul art 71 raportat 64 Cod penal din 1968 cu aplicarea art 12 din Legea nr 187/2012, a interzis inculpatului exercițiul acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.

La aplicarea și stabilirea pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute la art 72 Cod penal, săvârșirea infracțiunilor în concurs precum si forma continuată. Nu s-a omis faptul că inculpatul s-a sustras de la judecată și de la urmărire penală. S-a avut în vedere cuantumul prejudiciului, și totodată că inculpatul este infractor primar.

S-a avut în vedere că inculpatul J. I.-I., este cetățean Francez de origine română si a fost judecat in lipsă, întrucât acesta se sustrage, astfel acesta nu a putut fi audiat de către organele de cercetare penală și nici de instanța de judecata.

S-a arătat că inculpatul J. I.-I. figurează cu domiciliul activat la adresa din Romania .

S-a arătat că acesta a fost citat atât la Chisneu Cris, cât și la adresa din Franta, adresa indicată de organele judiciare, loc. Saint Claude (39) 12 Rue de France (f.260).

Instanța de fond a arătat că, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatului trebuie realizată atât în baza art.71 alin. 2 și 3 Cod penal de la 1969 și art.64 Cod penal de la 1969, cât și prin prisma Convenției E.D.O., a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței C.E.D.O., care, în conformitate cu art. 11 alin.2 și art.20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România, prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, s-a arătat că restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o. În consecință, s-a arătat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporționalității, cât și art. 3 din Protocolul adițional nr. 1, așa cum a statuat și Î.C.C.J., prin decizia nr. 74/2007, pronunțată în interesul legii.

Așadar, conform art.71 alin.3 Cod penal de la 1969, instanța de fond a reținut că urmarea socialmente periculoasă care s-a produs prin săvârșirea infracțiunii reținute mai sus, duc la concluzia existentei unei nedemnități ce atrage necesitatea a interzicerii exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a desfășura o activitate de natura celeia de care s-a folosit condamnatul în comiterea infracțiunii, motiv pentru care a interzis inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.

Cu privire la latura civila a cauzei, din actele de la dosar s-a constatat că S. român, prin Agenția națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor [cu sediul în Oradea, ..2-4, Bihor], s-a constituit parte civilă, pentru prejudiciul calculat în sarcina inculpatului.

Prejudiciul total cauzat de către inculpatul J. I.-I. bugetului general consolidat al statului este de 434.777 lei (TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende) și nu a fost recuperat; partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma respectivă.

Întrucât inculpatul nu a fost prezent, și i s-a atribuit un apărător din oficiu instanța de fond a administrat probațiunea testimonială din faza de urmărire penală, si totodată a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri și anume, rapoarte de control, RIF, acte contabile.

În temeiul art 397, art 25 Cod procedură penală, cu aplicarea art 23 alin 3 Cod procedură penală, art 1381, art 1385 Cod civil, instanța de fond a admis pretențiile civile ale părții civile Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor (în calitate de succesoare în drepturi a A.N.A.F. – prin D.G.F.P. Bihor) și în consecință a obligat inculpatul la plata sumei de 434.777 lei) la care a adăugat dobânzi și penalități de întârziere către partea civilă.

Instanța de fond a constatat că în faza de urmărire penală nu s-a instituit măsuri asiguratorii, întrucât inculpatul nu a dispus de bunuri, si ca atare nici instanța de fond nu poate păși la instituirea unor masuri asiguratorii, aceasta schimbare de optica fiind în acord cu practica ICCJ.

Apelul declarat

Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Tribunalul Bihor, solicitând ca prin rejudecarea cauzei, instanța de apel să se pronunțe în cauză asupra măsurilor asiguratorii.

Asupra apelului declarat:

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii formulate de P. de pe lângă Tribunalul Bihor, care vizează exclusiv omisiunea instanței de fond de a dispune cu privire la măsurile asigurătorii, din perspectiva obligativității lor, se constată că apelul declarat este nefondat.

Este adevărat că potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de această lege (cum este și cazul celei incriminate în art. 9 lit. b alineat 2, pentru care inculpatul J. I.-I. a fost condamnat în primă instanță), luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Această normă legală derogă de la dispozițiile dreptului comun doar în ce privește posibilitatea organului judiciar de a aprecia dacă, în raport de circumstanțele cauzei, se impune sau nu luarea unor măsuri asigurătorii în condițiile art. 249 și următoarele Cod procedură penală.

Instituirea obligatorie a unor asemenea măsuri în cazul infracțiunilor incriminate în Legea nr. 241/2005 este însă condiționată de existența unor bunuri în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente, la momentul înființării sechestrului.

Această concluzie se desprinde din analiza dispozițiilor art. 252 și 253 Cod procedură penală, potrivit cărora organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice și să evalueze bunurile sechestrate, procesul-verbal de sechestru cuprinzând descrierea amănunțită a bunurilor sechestrate, cu indicarea valorii acestora.

Pe cale de consecință, sechestrul nu poate fi instituit decât asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente, a căror descriere și evaluare este posibilă la momentul înființării acestei măsuri, iar nu și asupra bunurilor viitoare.

Or, în speță, din actele aflate la dosar, astfel de bunuri care să aparțină inculpatului, nu s-au identificat, astfel încât luarea unor măsuri asigurătorii, în acord cu textul legal sus-amintit, ar fi o dispoziție formală, lipsită de conținut și fără finalitate practică.

În același sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusiv cea la care a făcut referire procurorul în motivele de apel.

Nici criticile formulate de parchet în sensul că instanța nu a întreprins niciun demers pentru identificarea bunurilor nu pot fi primite.

Se reține în acest sens că potrivit art. 99 Cod procedură penală, în acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.

Se mai reține totodată că potrivit art. 100 alineatele 1 și 2 Cod procedură penală în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale.

Nu în ultimul rând, conform art. 363 alineat 2 și 3 Cod procedură penală, în cursul judecății, procurorul exercită rol activ, în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale. În cursul judecății, procurorul formulează cereri, ridică excepții și pune concluzii.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor anterior citate se constată că în cursul urmăririi penale nu s-au administrat probe sub acest aspect. Totodată, în cursul judecății nici procurorul nici partea civilă nu au formulat cereri legate de aplicarea măsurilor asigurătorii, cererile de probațiune formulate de procuror limitându-se la audierea a patru martori, înainte de terminarea cercetării judecătorești procurorul arătând că nu mai are alte cereri iar în cadrul dezbaterilor nefăcând nicio referire cu privire la măsurile asigurătorii.

Față de considerentele expuse, deficiențele probatorii care au generat soluția instanței de fond, respectiv lipsa unor dovezi cu privire la existența unor bunuri în patrimoniul inculpatului nu poate fi imputată instanței, deoarece potrivit actualului Cod procedură penală nu instanța este cea care afirmă existența unei situații de fapt în acuzare sau în apărare, ci acuzarea, respectiv apărarea, intervenția instanței având un caracter subsidiar, doar atunci când consideră imperios necesară administrarea unei probe pentru formarea convingerii sale.

Nefiind constatate alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelate, în cadrul analizei efectuate de Curte în conformitate cu prevederile art 417 alineat 2 Cod procedură penală, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de către P. DE PE L. TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr. 156 din 06.10.2015 a Tribunalului Bihor, pe care o menține în totalitate.

Va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 260 lei către avocat B. L., reprezentând onorariul avocațial, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 5803/2015 emisă de Baroul Bihor.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

Respinge ca nefondat apelul declarat de către P. DE PE L. TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr. 156 din 06.10.2015 a Tribunalului Bihor, pe care o menține în totalitate.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 260 lei către avocat B. L., reprezentând onorariul avocațial, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 5803/2015 emisă de Baroul Bihor.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de astăzi, 09 februarie 2016.

Președinte, Judecător,

O. M. A. C. R.

Grefier,

D. L. L.

Red. Decizie O.M./23.02.2016

Jud. fond. M. V. V.

Tehnored. D.L.L./23.02.2016/5 exemplare

Emise comunicări cu:

Inculpatul intimat J. I. I.
Partea civilă intimată S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală
P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea

← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 67/2016....		Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 81/2016. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 81/2016. Curtea de Apel ORADEA