Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 14/2013. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 14/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 14/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. _ /P/2009

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 14/A/2013

Ședința publică din 24 ianuarie 2013

Complet de judecată compus din:

Președinte: M. T.

Judecător: S. L.

Grefier: C. M.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism – Biroul Teritorial Oradea a fost reprezentată prin procuror D. A..

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor articolului 304 aliniatul 1 Cod procedură penală.

S-au luat în examinare apelurile penale declarate de DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea, de inculpatele apelante I. M. C., N. I. V., D. C. și de către partea civilă apelantă D. în reprezentarea Agenției Naționale de administrare Fiscală Oradea, împotriva sentinței penale nr. 291/P din 21 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, cauza având ca obiect infracțiuni de înșelăciune (art. 215 Cod penal).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpata apelantă I. M. C., lipsă, avocat ales M. R., în baza delegației de la dosar emisă de Baroul Bihor, pentru inculpata apelantă D. C., lipsă, s-a prezentat avocat M. R. în substituirea avocatului N. A., în baza delegației de substituire emisă de Baroul Bihor, pentru inculpata apelantă N. I. V., lipsă, s-a prezentat avocat C. E. în baza delegației de la dosar emisă de Baroul Bihor, pentru inculpatul intimat L. N., lipsă, s-a prezentat avocat M. R. în substituirea avocatului I. D. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar emisă de Baroul Bihor, curator B. N. lipsă fiind partea civilă apelantă D. în reprezentarea Agenției Naționale de administrare Fiscală Oradea.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul celor de mai sus, după care:

Moștenitorul inculpatei apelante D. C. – numitul D. N., depune la dosar încheierea de autentificare nr. 2226 din 19.12.2012 emisă de N. Public M. S. T. de retragere a apelului.

Curatorul minorilor – numita B. N. – arată că nu s-au putut întocmi actele notariale necesare pentru a se face dovada acceptării succesiunii întrucât casa rămasă după defunctă este intabulată pe părinții acesteia, care au decedat, și nu s-a făcut nici succesiunea după aceștia, moștenitorii neavând resursele financiare necesare.

Instanța pune în discuția părților faptul că decesul inculpatei apelante D. C. a survenit după . noului cod civil și nu se impune a se face alte demersuri pentru dovedirea calității de moștenitori față de dispozițiile articolului 1114 din noul Cod civil.

Avocații inculpaților și procurorul nu au cereri de formulat.

Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra apelurilor.

Procurorul susține apelul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii apelate în sensul de a se dispune condamnarea inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de articolul 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la articolul 323 Cod penal, înlăturarea circumstanțelor atenuante aplicate inculpaților, reindividualizarea pedepselor și a li se aplica câte o pedeapsă îndreptată spre maximul special prevăzut de lege.

Solicită a se dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei apelante D. C. având în vedere că aceasta a decedat.

Avocatul inculpatei apelante N. I. V. susține apelul, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii apelate și a se dispune, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond deoarece aceasta nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare de încadrare juridică. În subsidiar, solicită a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută și pedepsită de articolul 215 alineatele 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal în infracțiuni prevăzută de articolul 215 alineatele 2 și 3 Cod penal întrucât în mod greșit s-a reținut această agravantă având în vedere că nu sunt întrunite elementele pentru reținerea acesteia. Solicită a fi achitată inculpata pentru această infracțiune în baza articolului 11 punctul 2 litera a raportat la articolului 10 litera d Cod procedură penală. Arată că inculpata nu a participat cu ceilalți inculpați la comiterea de infracțiuni și că prejudiciul nu a fost pe deplin dovedit. Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală arată că inculpata nu a avut intenția de a înșela părțile și nu a beneficiat de anumite sume de bani, acele sume fiind însușite de către acei martori, fără a fi obligați de către inculpată. În subsidiar, solicită a i se aplica o pedeapsă minimă cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Arată că inculpata este văduvă și are doi copii.

Solicită a se dispune respingerea apelului declarat de parchet ca fiind nefondat.

Avocatul inculpatei apelante I. M. C. susține apelul, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii apelate și a se dispune, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond deoarece aceasta nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare de încadrare juridică și nici nu a dat citire actului de sesizare al instanței.

În subsidiar, solicită a se dispune achitarea inculpatei pentru infracțiunea de fals. Arată că inculpata nu avea nicio calitate în societatea Timberland și nu s-a dovedit contrafacerea actelor, falsificarea semnăturilor respectiv a adeverințelor de salarii, iar în cazul S.C. Tiamat nu a falsificat vreun act și nici nu a avut vreo calitate.

Pentru infracțiunea de înșelăciune solicită a se dispune achitarea inculpatei în baza articolului 11 punctul 2 litera a raportat la articolul 10 litera b/1 Cod procedură penală. Arată că nu se putea face o disociere între activitatea inculpatei și a învinuiților scoși de sub urmărire penală și transformați în martori ori în cazul în care această disociere s-a produs prin rechizitoriu trebuia să se lămurească care este prejudiciul realizat de inculpate și care este prejudiciul realizat de învinuiți și că nu se poate afirma cu certitudine care este beneficiul obținut de inculpate, care este cel obținut de învinuiți și care este prejudiciul cauzat de către inculpate și care este cel cauzat de învinuiții – martori.. Mai arată că din nicio probă de la dosar nu rezultă că inculpata ar fi intervenit pe lângă funcționarii băncii, că nu toate creditele sunt neperformante. Precizează că față de funcționarii băncii s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală.

În cu totul subsidiar, solicită a i se aplica inculpatei o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere.

Avocatul inculpatului intimat L. N. solicită a se dispune respingerea apelului declarat de parchet și a se menține ca legală și temeinică hotărârea apelată.

Avocatul inculpatei apelante D. C. solicită a se lua act de retragerea apelului.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor ca fiind nefondate. Cu privire la cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare solicită a fi respinsă ca nefondată.

Solicită a se lua act de retragerea apelului inculpatei D. C..

Numitul D. N., moștenitorul inculpatei apelante D. C., solicită a se lua act de retragerea apelului.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 291/P din 21 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatei I. M. C., sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal.

În baza art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, 74 alineat 1 litera a și 75 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în forma continuata la o pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare.

În baza art. 65 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a doua, b, c, Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2, art. 74 alineat 1 litera a și art. 75 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2, art. 74 alineat 1 litera a și art. 75 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în forma continuata la o pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătura privata la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2, art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în forma continuata la o pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 33 și 34 litera b și 35 litera a Cod penal au fost contopite pedepsele de mai sus și aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a doua, litera b și c Cod penal pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a, b și c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie

În baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera a Cod de procedură penală s-a dispus achitarea aceleași inculpate sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscala prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005

În baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatei N. I. V., sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătura privata la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 9 alineat 1 litera b din Legea 241/2005 cu reținerea art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate la o pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare.

În baza art. 33 și 34 litera b și 35 litera a Cod penal s-au contopit pedepsele de mai sus și aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a doua, litera b și c Cod penal pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a, b și c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatei D. C., sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a doua, b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în forma continuata la o pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 74 alineat 1 litera a Cod penal s-a dispus condamnarea aceleași inculpate pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 33 și 34 litera b și 35 litera a Cod penal s-au contopit pedepsele de mai sus și aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a doua, litera b Cod penal pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a, b Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului L. N., sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal.

În baza art. 334 Cod de procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal în art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 74 alineat 1 litera a și 75 alineat 1 litera a Cod penal, texte în baza cărora s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 74 alineat 1 litera a Cod penal îl s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsa de 1 luna închisoare.

În baza art. 33 și 34 alineat 1 litera b Cod penal s-au contopit pedepsele de mai sus și aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a, b și c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 2 ani 6 luni stabilit conform art. 82 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod de procedură penală s-a atras atenția acestuia asupra consecințelor prevăzute de art. 83 Cod penal.

În baza art. 71 alineat 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 14 Cod de procedură penală cu referire la art. 346 Cod de procedură penală și art. 998-999 Cod civil au fost obligați în solidar inculpații I. M. C., N. I. V. și D. C. la plata sumelor de 47.686,9 lei și 8.000,87 euro în echivalent lei în favoarea părții civile B. C. R. și respinge restul pretențiilor civile formulate

În baza art. 14 Cod de procedură penală cu referire la art. 346 Cod de procedură penală și art. 998-999 Cod civil a fost obligată inculpata N. I. V. la plata sumei de 10.101 lei în favoarea Statului Român – Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și s-au respins restul pretențiilor.

În baza art. 7 alineat 2 din Legea 26/1990 s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni privind pedepsele complementare aplicate inculpatelor I. M. C. și N. I. V. la registrul comerțului.

Au fost anulate ca fiind false următoarele contracte de munca: nr._/08.08.2007, nr._/25.05.2007, nr._/19.04.2007, nr._/09.05.2007, nr._/01.10.2007, nr._/06.09.2007, nr._/21.03.2007, nr._/21.05.2007, nr._/07.05.2007, nr._/19.04.2007, nr._/02.05.2007, nr._/19.04.2007, nr._/30.10.2007, nr._/02.05.2007, nr._/16.05.2007, nr._/08.10.2007, nr._/08.10.2007, nr._/05.06.2007, depuse în fotocopie la dosarul de urmărire penala, precum și următoarele adeverințe de salariu: nr. 3/13.04.2007 eliberată de . 45 volum II), nr. 9/21.09.2007 eliberată de . 68 volum II), nr. 13/11.06.2007 eliberată de . 101 volum II), nr. 8/24.05.2007 eliberată de . 107 volum II), nr. 5/16.05.2007 eliberată de . 136 volum II), nr. 2/08.05.2007 eliberată de . 175 volum II), nr. 17/01.11.2007 eliberată de . 250 volum II), nr. 4/05.04.2007 eliberată de . 284 volum II), nr. 10/30.05.2007 eliberată de . 342 volum II), nr. 17/15.06.2007 eliberată de . 332 volum II), nr. 6/21.05.2007 eliberată de . 366 volum II), nr. 12/04.06.2007 eliberată de . 379 volum II), nr. 54/11.05.2007 eliberată de . 18 volum III), nr. 49/01.10.2007 eliberată de . 69 volum III), nr. 52/01.05.2007 eliberată de . 112 volum III), nr. 49/21.03.2007 eliberată de . 180 volum III), nr. 43/12.03.2007 eliberată de . 261 volum III), nr. 18/28.06.2007 eliberată de . 274 volum III), nr. 38/02.07.2007 eliberată de . 291 volum III), nr. 48/20.12.2007 eliberată de . 331 volum III), nr. 53/01.05.2007 eliberată de . 358 volum III), nr. 54/19.05.2007 eliberată de . 396 volum III), nr. 48/01.03.2007 eliberată de . 438 volum III), nr. 51/23.04.2007 eliberată de . 454 volum III), nr. 71/07.11.2007 eliberată de . 20 volum IV), nr. 58/08.10.2007 eliberată de . 43 volum IV), nr. 59/03.09.2007 eliberată de . 63 volum IV), nr. 9/07.11.2007 eliberată de . 93 volum IV), nr. 70/07.11.2007 eliberată de . 108 volum IV), nr. 18/07.06.2007 eliberată de . 159 volum IV), nr. 53/27.08.2007 eliberată de . 221 volum IV).

Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului Bihor suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat C. M. potrivit delegației nr. 3746/11.08.2009.

În baza art. 191 alineat 2 Cod de procedură penală au fost obligate inculpatele I. M. C., N. I. V. și D. C. la plata sumei de 3.000 fiecare, iar pe inculpatul L. N. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 199 alineat 3 Cod de procedură penală au fost scutiți avocații I. D. și C. E. de plata amenzii judiciare aplicata prin încheierea din data de 25.05.2011.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea au fost trimiși în judecata inculpații I. M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal, art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 lin. 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 alineat 2 Cod penal art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 lin. 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal; N. I. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal, art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 9 alineat 1 litera b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal; D. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal, art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a și art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal, art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal; L. N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal, art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal.

În fapt, s-a reținut ca inculpata I. M. C., constând flexibilitatea procedurilor bancare de acordare a creditelor pentru persoanele angajate, a inițiat constituirea unei asocieri infracționale în scopul racolării de persoane – majoritatea sărace și cu o slaba pregătire școlara, pe care sa le folosească sub promisiunea angajării lor, pentru a ridica credite bancare în folosul membrilor acestei grupări, grupare din care au mai făcut parte N. I. V., C. D. și L. N.. Astfel, pe parcursul unui an, implicând firmele ., . și ., inculpații au întocmit contracte de munca și adeverințe false cu salarii foarte mari, au stabilit legături cu funcționari bancari și ai ITM Bihor și au transportat persoanele interpuse la sediul agențiilor bancare pentru ridicarea banilor, cauzând un prejudiciu de 311.300 lei și 17.200 euro. De asemenea, inculpații au mai comis infracțiuni de înșelăciune și în afara grupării infracționale cauzând următoarele prejudicii: 264.700 lei și 32.500 euro (inculpata I.), 186.200 lei și 6.000 euro (inculpata Negrutiu) și 64.600 lei inculpatul L. N..

În sarcina inculpatei I. M. s-a mai reținut ca, în calitatea sa de administrator al . nu a vărsat la scadenta suma de 2.671 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursa, iar în sarcina inculpatei N. I. ca, în calitatea sa de administrator al . nu a evidențiat în contabilitate facturile fiscale emise și veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata TVA în suma de 9.139 lei și a impozitului pe venit în suma de 962 lei.

Inculpata I. M. C., audiata în cursul urmăririi penale, nu a recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa arătând ca, exceptându-l pe T. F. I. căruia i-a cerut . a scoate un credit de la Unicredit Tiriac, cu privire la ceilalți debitori ai BCR nu a avut cunoștința ca ar fi contractat credite de la aceasta din urma banca.

Inculpata N. V. nu a recunoscut comiterea infracțiunilor circumstanțiind împrejurările în care a semnat statele de plata ale angajaților și a negat primirea oricăror sume de bani de la cei care au contractat credite de la BCR. În fața instanței, inculpata a reiterat poziția sa de recunoaștere parțiala a acuzațiilor aduse prin rechizitoriu și a arătat ca rolul sau în cadrul firmei . doar acela de a semna actele necesare fără a le citi (fila 101).

Inculpata D. C. a negat și ea comiterea infracțiunilor de care este acuzata susținând ca nu a avut nicio legătura cu contractarea creditelor de la BCR de către F. C., L. L., L. C..

Inculpatul L. N. nu a fost audiat în cursul urmăririi penale și nici al judecații.

Partea vătămata BCR SA a arătat ca se constituie parte civila în cauza împotriva inculpaților cu suma de 47.686,9 lei și 8.0001,87 euro, reprezentând prejudiciul rezultat din derularea creditelor acordate împrumutatei N. R. I., la care se adaugă dobânzi viitoare până la recuperarea integrala (fila 18 fond).

Statul R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală a arătat ca se constituie parte civila în cauza cu suma de 10.101 lei reprezentând prejudiciul adus bugetului de stat de către inculpata I. M. C., asociat și administrator la ., suma la care se adaugă majorări de întârziere (fila 32 fond).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpata I. M. C. (fosta Tent) a avut calitatea de administrator la ., însă potrivit comunicării Registrului Comerțului (fila 77 volum I dosar urmărire penală), aceasta societate nu a depus bilanțul anual aferent anilor 2004-2007, iar situația sa în data de 05.11.2008 era de „dizolvare judiciara conform art. 237 din Legea 31/1990”. De asemenea, aceasta inculpata a mai avut calitatea de asociat în cadrul ., alături de soțul sau I. T., însă funcția de administrator a fost exercitata în fapt tot de către inculpata (declarație I. T. fila 524 volum V dosar urmărire penală). Nici în cazul acestei din urma societăți nu s-a depus bilanțul aferent anilor 2004-2007.

În cursul lunii decembrie 2006, martorul L. G. a fost contactat de către martorul I. D., un consatean, care i-a cerut sa îl ajute la procurarea unor bani de care avea nevoie pentru o intervenție chirurgicala pentru copilul sau prin contractarea unui credit a cărui rambursare urma sa o asigure el. Martorul L. a fost de acord sens în care a fost condus la inculpata I. M. căreia i-a predat fotocopii de pe actul de identitate și cartea sa de munca. Ulterior, I. D. i-a spus martorului L. ca a doua zi vor putea merge la banca pentru a ridica banii. A doua zi, martorul L., I. D. și soția acestuia din urma au fost transportați de către inculpata I. la Agenția D. Oradea a BCR unde martorul L. a prezentat funcționarului bancar o adeverința salariala și o copie a contractului de munca de la . pe care le primise de la inculpata, încheind contractul de credit nr. 7095/PF/06.12.2006 – filele 192-194, volum IV dosar urmărire penală. În același fel, martorul a operat și la BRD – Agenția Rogerius, B. Piraeus Agenția Iosia și Alpha Bank, iar în decurs de câteva zile a ridicat de la ghiseele acestor bănci următoarele sume de bani: 5.200 euro (BCR), 5.000 euro (BRD), 6.000 euro (Piraeus) și 11.000 euro (Alpha Bank), bani pe care i-a înmânat martorului I. D., iar acesta a predat mai departe inculpatei I. o parte din aceștia fără ca martorul L. sa fie în măsura sa relateze cuantumul sumei primite de către inculpata (fila 189 volum IV dosar urmărire penală). Martorul L. a mai arătat ca nici înainte de contractarea creditelor și nici ulterior nu a fost „chemat la lucru” de către inculpata și nici nu a mai reușit sa își recupereze cartea de munca, iar de rambursarea acestor credite s-a ocupat o vreme martorul I. D., după care acesta a încetat sa mai facă plăti, iar băncile „au început sa ii facă probleme”.

. a acționat inculpata și în cazul altor persoane. Astfel, martorei L. A. – în cursul lunii ianuarie 2007 - i-a pus la dispoziție înscrisurile necesare contractării unui credit bancar, respectiv adeverința de salariu și contract de munca, deși în realitate nu a angajat-o niciodată la firma sa (fila 171 dosar urmărire penală volum IV și fila 246 fond). Suma de bani primita de la banca cu titlu de credit în cuantum de 24.000 lei a fost impartita intre inculpata și martora în modul următor: martora a păstrat 5.000 lei, iar inculpata a preluat restul de 19.000 lei pe care i-a promis martorei ca ii va restitui în termen de trei saptamani, fapt ce nu s-a mai întâmplat însă (fila 169 volum IV dosar urmărire penală și 246 fond).

O alta persoana depistata de către organele de cercetare penala ca ar fi contractat în mod fraudulos un credit bancar în acest fel a fost martorul G. S. I., care a arătat că nu a fost angajat cu contract de muncă la . Aleșd, aspect confirmat prin procesul-verbal de constatare din 25.09.2008 din care rezultă că, contractul de muncă nr._/16.10.2007 aparține numitului H. S.. Totodată, acesta a mai arătat că din suma de 47.400 lei pe care a ridicat-o în data de 08.11.2007 de la BCR - Agenția Velența, a predat inculpatei I. M. C. suma de 45.600 lei..

Martorul Vuscă Ș. a arătat că nu a fost angajat cu contract de muncă la . Aleșd și că a ridicat în toamna anului 2007 două credite bancare în cuantum de 30.000 lei și 7.700 euro, bani pe care i-a predat în totalitate învinuitei I. M. C..

Inculpata D. C., la data de 09.04.2007, a ridicat în nume propriu, de la BCR - Agenția D. un credit în cuantum de 5.000 euro. Din adresa nr. 1275/06.02.2009 a Agenției Județene pentru Prestații Sociale Bihor rezultă că începând cu data de 01.11.2006 și până la 18.09.2008, inculpata a beneficiat de o indemnizație pentru creșterea copilului și că în această perioadă nu putea să cumuleze indemnizația cu salariul ca angajat al . Aleșd (filele 466-471, volum V). Rezultă că inculpata D. C., contrar susținerilor sale, nu a avut calitatea de angajat la . Aleșd, că a semnat și folosit înscrisurile falsificate de inculpata I. M. C. pentru a induce în eroare unitatea bancară în scopul de a beneficia de suma de 5.000 euro.

De asemenea, martorii I. A., Teglaș D., V. C., H. G., M. D. L. și Teglaș A., au declarat că au fost angajați la . Aleșd (deși această firmă și-a încetat activitatea în anul 2005 și nu a avut raporturi comerciale de prestări servicii - curățenie cu a . SRL Oradea) și că creditele ridicate au fost folosite în întregime în interesul lor și al familiilor acestora.

Astfel, martorul I. A. a contractat suma de 15.400 euro (fila 39 volum IV dosar urmărire penală), martorul Teglas D. suma de 9.000 euro (fila 85 volum IV dosar urmărire penală), martorul V. C. suma de 10.000 euro (fila 102 volum IV dosar urmărire penală), H. G. suma de 7.500 euro (fila 118 volum IV dosar urmărire penală), martorul Mandrut D. suma de 23.500 lei (fila 152 volum IV dosar urmărire penală), martorul Teglas A. suma de 32.000 lei (fila 218 volum IV dosar urmărire penală).

Din adresa nr._/13.07.2008 a Gărzii Financiare Bihor, rezultă că societatea a desfășurat activitate până în anul 2005 și că nu a prezentat documente justificative privind angajarea de personal pe anul 2007. Aceeași concluzie cu privire la angajarea fictivă a celor 11 persoane pe seama . Aleșd se desprinde și din adresa nr. 17.655/16.02.2009 a Casei Județene de Pensii Bihor.

Față de cele de mai sus, instanța de fond a reținut ca angajarea fictiva a martorilor I. A., Vușcă Ș., Teglaș D., V. C., H. G., M. D. L., L. G. și Teglaș A. și eliberarea de înscrisuri – contracte de munca și adeverințe de salariu false – sunt acțiuni de natura a induce în eroare unitățile bancare cu privire la calitatea lor de angajați la . Aleșd și la cuantumul salariului de care au beneficiat.

În două cazuri, respectiv al martorilor G. S. I. și Teglaș A. s-a constatat că nu sunt înregistrate la ITM Bihor contactele de muncă, ceea ce arata că martora F. A. L. - care avea calitatea de referent la ITM Bihor - Punct de lucru Aleșd a aplicat ștampila pe înscrisurile depuse la bancă fără să le înregistreze. Fictivitatea contractului de muncă aparținând martorului Teglaș A. rezultă și din împrejurarea că acesta nu are carnet de conducere și nu putea să îndeplinească funcția de șofer la . Aleșd.

Inculpata I. M. C. a fost confruntată cu persoanele interpuse arătate mai sus și a recunoscut că a primit în total doar suma de 17.500 lei de la unii dintre aceștia și ca s-a ocupat de transportul acestora la sediul băncii.

În ce privește societatea comerciala Tiamat Impex SRL, administrata formal de I. T. și în fapt de aceeași inculpata I. M., instanța reține ca șapte persoane interpuse (T. F., T. P., L. L., C. M., Ghergheles A., C. T. și V. A.) au contactat credite în sumă totală de 217.300 lei și 24.450 euro, în aceeași modalitate ca și în cazul .. Însă, în cazul ., au existat și două persoane – L. C. și L. F. – care au relatat despre implicarea în contractarea creditelor și a celorlalte două inculpate, N. I. și D. C..

Astfel, potrivit declarației martorului Țiburcă F. I., în perioada 21.03._07 a contractat trei credite bancare de la BCR - Agenția D. C., Piraeus Bank și Unicredit Ț., în valoare totală de 47.100 lei și 4.400 euro, din care 21.000 lei i-a predat inculpatei N. I. V., iar diferența a predat-o inculpatei I. M. C.. Acesta a mai depus la dosar declarația autentificată a inculpatei I. M. C. prin care aceasta s-a obligat să achite ratele creditului în cuantum de 4.400 euro ridicat de la Unicredit Ț., iar din extrasul de cont de la BCR rezultă că la data de 21.03.2007 a transferat în contul inculpatei N. I. V. suma de 940 lei. Prin adresa nr._/03.11.2008, ITM Bihor a comunicat că nu există în baza de date contractul de muncă nr._/04.01.2006 privind pe martorul Țiburcă F. I., iar din adresa 1696/24.11.2008 . SRL București a comunicat că în perioada aprilie-iunie 2007 a fost angajatul acestei firme. Martorul a recunoscut că nu a fost angajat la . Aleșd și că nu a fost retribuit de această firmă. În fapt, inculpatele N. I. și I. M., împreuna cu martorul T. au ridicat suma totală de 44.100 lei și 4.400 euro. Din declarația lui Țiburcă P. D. rezultă că în perioada 12.03._07 a ridicat 2 credite bancare de la BCR - Agenția Dimitrei C. și Degebal, în valoare totală de 23.000 lei și 7.000 euro. Primul credit a fost ridicat pentru inculpata N. I. V. - cu care a intrat în sediul băncii, iar cel de-al doilea credit a fost ridicat pentru ambele inculpate.

Martorul L. L. I. (6 clase primare și cu dizabilitate) a arătat ca la data de 16.05.2007 a ridicat de la BCR - Agenția D. un credit de 10.000 lei pe care l-a predat inculpatelor I. M. C. și D. C.. Acesta a arătat că nu a fost angajat la . Aleșd, că a fost racolat de către inculpata D. C. cu care a și intrat în sediul BCR - Agenția D. și că a fost transportat până la banca de către inculpata I. M. C.. În aceleași împrejurări, martorul L. L. I. a ridicat alte două credite, respectiv 17.000 lei la data de 10.07.2007 de la BCR - Agenția D. și 5.000 euro la data de 12.09.2007 de la BCR - Agenția D., bani pe care i-a predat în totalitate inculpatelor I. M. C. și D. C.. Însă, potrivit probelor administrate în cauza rezulta ca L. L. I. a deschis la CEC Bank - Oradea - Agenția Aleșd contul nr._._, pe care l-a alimentat cu suma de 8.000 lei, în condițiile în care în data de 16.05.2007 a ridicat de la BCR - Agenția D. creditul de 10.000 lei (f. 370-371, volum V dosar urmărire penală). Inculpata I. M. a recunoscut ca a primit o suma de bani de la L. L. I. însă cuantumul acesteia a fost de doar 3.000 lei, acordata cu titlu de împrumut ce nu a mai fost restituit, iar declarația sa se coroborează cu extrasul de cont al martorului L. L. I., precum și cu operațiunea de retragere din 22.06.2007. Totodată, martorul L. L. I. a achiziționat la data de 12.07.2007, cu suma de 18.000 lei, casa situată în ./A, jud. Bihor – fila 358, volum V, în condițiile în care în data de 10.07.2007 a ridicat de la BCR - Agenția D. un credit de 17.000 lei. Ca atare, afirmațiile lui L. L. I. nu au putut fi reținute în totalitate, fiind în contradicție ce ansamblul probator evidențiat. Ca atare, instanța de fond a reținut ca inculpatele I. și N. nu au ridicat prin intermediul lui L. L. I. decât suma de 5.000 euro, restul fiind însușit de către martor.

Același mod de operare reliefat în toate situațiile de mai sus a fost utilizat și în cazul martorilor C. (fostă G.) M. N., G. A., C. T. V. și V. (fostă C.) A. care în perioada martie-noiembrie 2007 au contractat 10 credite bancare, în cuantum total de 145.200 lei și 15.050 euro pentru inculpata I. M. C.. Aceste persoane au prezentat înscrisuri autentificate prin care inculpata I. M. C. se obligă să achite ratele bancare pentru creditele ridicate în favoarea sa. Prin adresele nr._/03.11.2008 și nr._/26.01.2009, ITM Bihor a comunicat că nu sunt înregistrate la aceasta instituție contractele de muncă ale martorilor Țiburcă F. I., Țiburcă P. D., Grațiaș G. și C. T. V.. Caracterul fictiv al contractelor de muncă întocmite în cazul martorilor Țiburcă P. și C. T. V., rezultă de altfel și din faptul că aceștia nu posedă permis de conducere deși ar fi fost angajați în calitate de șoferi.

Din centralizatorul de la fila 83, volum I, a rezultat că inculpata N. I. V. a beneficiat de suma de 44.000 lei și inculpata I. M. C. a beneficiat de suma de 13.600 euro și 153.300 lei. Inculpata I. M. C. a fost confruntată cu persoanele interpuse și a recunoscut că a primit următoarele sume de bani: 58.000 lei și 4.200 euro de la C. (fostă G.) M., 10.700 lei de la G. A., 4.400 euro și 3.000 lei de la Țiburcă F. I., 7.000 euro de la Țiburcă P. D., 33.000 lei de la V. (fostă) C. Agneș, 5000 euro de la L. F. și 28.500 lei de la C. T. V., în total suma de 133.200 lei și 20.600 euro. Inculpata N. I. V. a recunoscut participația sa la ridicarea creditelor de către L. C. I., Țiburcă F. și Țiburcă P. D. și a recunoscut că a primit de la fiecare sume de bani, fără a le putea preciza cuantumul.

La începutul lunii mai 2007, L. C. I. (5 clase primare) și L. F. (fără studii și cu dizabilitate) au fost racolați de inculpata D. C. și convinși să ridice credite bancare pentru ea și pentru inculpatele I. M. C. și N. I. V.. Astfel, la data de 03.05.2007, L. C. I. și L. F. au fost transportați, în două autoturisme, la BCR - Agenția D. din Oradea pentru a ridica credite în sumă de 21.000 lei, respectiv 28.000 lei, pe care le-au predat în totalitate inculpatelor I. M. C., N. I. V. și D. C.. La data de 18.07.2007, L. F. a ridicat de la BCR - Agenția D. cel de al doilea credit în cuantum de 5.000 euro și în care scop a fost preluată de la locuința inculpatei D. C. de către inculpatele I. M. C. și N. I. V.. Aceasta a afirmat că a fost transportată cu autoturismul condus de către inculpata I. M. C. și că întreaga sumă ridicată de la bancă a predat-o acesteia. L. C. I., în aceleași împrejurări ca și L. F., a mai ridicat alte 2 credite în cuantum total de 5.000 euro și 10.000 lei.

Potrivit comunicării Registrului Comerțului (fila 72 volum I dosar urmărire penală), societatea comerciala Timberland SRL a avut ca asociat unic pe inculpata N. I. V., aceeași inculpata fiind și administrator începând cu data de 11.04.2007. În declarația data în cursul urmăririi penale, inculpata N. a susținut ca a preluat aceasta firma la inițiativa inculpatei I., fără însă a desfășura vreo activitate și fără a-și exercita vreun moment atribuțiile de administrator (fila 220 volum V dosar urmărire penală). De asemenea, inculpata a mai susținut ca nu a fost implicata în eliberarea de înscrisuri – adeverințe de salariu și contracte de munca cu . - pentru diverse persoane interesate sa contracteze credințe bancare de la BCR (fila 221 volum V dosar urmărire penală). Declarația sa se coroborează . cu declarația martorei T. M., soția fostului asociat al ., care a arătat ca inculpata I. a fost cea care a contactat familia T. inițial în vederea preluării părților sociale, iar apoi inculpata N. I. a fost cea care s-a prezentat la notar în vederea întocmirii înscrisurilor necesare.

Cu toate acestea, ansamblul probator administrat în cauza nu a fost în măsura sa susțină afirmațiile sale în totalitate. Astfel, martorul Stiop C. V. a arătat ca în contractarea creditului au fost implicați atât inculpații L. N. și I. M. cât și inculpata N. I. V. (fila 78 fond și 91 volum II dosar urmărire penală), iar declarația sa se coroborează pe deplin cu declarația martorei Stiop M. (fila 125 fond). Martora L. V. a arătat de asemenea ca Inculpata N., ce era însoțita de către inculpata I., i-a propus sa o angajeze la firma sa cu o „norma de 4 ore” (fila 189 fond), după care aceeași inculpata i-a propus și sa ia un credit, a transportata-o la sediul unei bănci de unde a ridicat suma de 30.000 lei din care a păstrat 5.000 lei restul revenindu-i inculpatei N. I. V..

Astfel, instanța de fond a reținut ca inculpata N. I. V., împreuna cu inculpatele I. M. și D. C., împreuna, au contractat prin intermediul mai multor persoane credite bancare furnizând acestora contracte de munca fictive sau antedatate și adeverințe de salarii nereale în scopul aprobării creditelor, le-au transportat pe acestea la sediul instituțiilor bancare și și-au însușit o parte din sumele acordate cu acest titlu.

De asemenea, inculpatul L. N. a avut o participație la inducerea în eroare a bancilor prin acțiunile sale de racolare, transport și intermediere intre martori și inculpatele I. și N. care au furnizat înscrisurile falsificate. Din materialul probator administrat în cauza însă, rezulta ca participația sa s-a limitat la martorii Stiop C., L. D. (fila 118 volum II dosar urmărire penală) și G. I. (fila 314 volum II dosar urmărire penală).

În perioada aprilie 2007- ianuarie 2008, L. C., S. V., Ș. C. M., L. D., L. V., F. C. T., G. I. (persoana cu tulburări de personalitate) și N. R. I. au ridicat credite bancare pentru nevoi personale, în valoare totală de 242.300 lei și 7.200 euro de la BCR Oradea - Agențiile D. și Velența. Cinci contracte de muncă au fost antedatate (pentru Ș. C. M., L. D., L. V., F. C. T. (analfabet) și N. R. – sora inculpatei N. I. V. - de către martora F. A. L. - care avea calitatea de referent la ITM Bihor - Punct de lucru Aleșd. Din verificările efectuate la ITM Bihor s-a constatat că Ș. C. M., L. D., L. V., F. C. T., N. R. I. au contracte de muncă care prezintă o altă dată de înregistrare decât cele depuse la unitățile bancare - acestea din urmă fiind antedatate. Aceștia au declarat că nu au cunoscut să fi fost angajați la . Aleșd, iar contractul de muncă privindu-l pe G. I. a fost semnat de inculpata N. I. V., deși nu era administratorul acestei firme la data de 21.03.2007. De altfel, caracterul fictiv al contractelor de muncă întocmite în cazul martorilor Ș. C. M. și F. C. T., rezultă și din faptul că aceștia nu posedă permis de conducere pentru a putea fi angajați în calitate de șoferi.

Inculpata I. M. C. a recunoscut că a primit suma de 6.200 euro de la L. V. și L. F. că a facilitat contactul inculpatei N. I. V. cu martora B. M. - director BCR - Ag. D. pentru acordarea creditelor persoanelor interpuse pe seama . Aleșd și că a emis adeverințele de salariu și contractele de muncă pentru persoanele interpuse.

Inculpata N. I. V. a pretins că a emis adeverințele de salariu și contractele de muncă pentru persoanele interpuse în numele . Aleșd la solicitarea inculpatei I. M. C., și că a însoțit șase din cele nouă persoane interpuse la depunerea dosarelor pentru ridicarea creditelor. A recunoscut că a primit 17.000 lei de la L. D., S. V., L. C. I. și F. C. T..

Inculpata D. C. a recunoscut că a însoțit la agențiile bancare cele 6 persoane interpuse și racolate de către ea, precum și faptul că a încasat suma de 27.000 lei de la martora L. C..

Inculpatul L. N. nu s-a prezentat nici în fața organelor de urmărire penala și nici în fața instanței, însă declarațiile martorilor Stiop C., L. D. și G. I. sunt de natura sa dovedească și participația sa în acțiunile de inducere în eroare a bancilor. Astfel, martorul G. I. a arătat ca „la mijlocul lunii mai 2007 a venit în apropierea casei numitul L. N. pe care nu l-am cunoscut până atunci și care m-a întrebat daca vreau sa lucrez la Oradea la o firma de spălat geamuri … mi-a spus ca o sa mă caute în scurt timp… după aproximativ o săptămâna am fost căutat acasă de L. N. care a venit singur și care condus o Dacia Solenza galbena, mi-a cerut cartea de identitate și o factura de curent … întrucât are nevoie pentru angajarea mea… m-a întrebat daca nu vrea sa scot un credit de 10.000 euro de la banca… am fost dus de L. N. la BCR în cartierul D. cu care am intrat în incinta băncii și mi-a spus sa iau loc pe un scaun. L. s-a apropiat de o masa la care era o doamna blonda M. și am văzut ca i-a dat ceva acte.” (fila 315 volum II dosar urmărire penală). Martorul L. D. a arătat ca „la mijlocul lunii mai 2007 am fost abordat de L. N. zis G. care m-a întrebat daca sunt angajat undeva…, m-a urcat în mașina lui și m-a dus în Aleșd la o femeie cu prenumele de M.. Ulterior am aflat ca o cheamă I. M.… mi-a cerut cartea de identitate. A două zi L. N. a venit al mine acasă și mi-a cerut factura de curent… în ziua următoare m-a căutat din nou acasă de L. N., iar pe drum mi-a spus ca mă duce la Oradea pentru a semna un contract de munca…am observat ca mă duce la o banca” (fila 112 volum II dosar urmărire penală). În acest fel, martorul a contractat un credit de 10.000 euro, suma pe care i-a înmânat-o inculpatului L. N. din care acesta din urma i-a restituit martorului 10.000 lei, pretinzând ca restul trebuie „sa duca banii la patroana” (fila 211 fond).

Instanța de fond a constatat ca în sarcina celor patru inculpați s-a reținut în primul rând comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup prevăzuta de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal. În acest sens, s-a arătat ca planul infracțional a fost conceput de către inculpata I. M. C. și a prevăzut achiziționarea unei societăți comerciale pentru inculpata N. I. V., pentru ca pe această firmă să se întocmească contracte de muncă și adeverințe de salariu fictive privind persoanele care urmau a fi interpuse la ridicarea creditelor bancare. Totodată, inculpata I. M. C. urma să apeleze la sprijinul martorei F. A. L. - referent la ITM Bihor - Punct de lucru Aleșd, pentru ca aceasta să antedateze sau să înregistreze fictiv contractele de muncă ale persoanelor interpuse (a cărei fapta a fost apreciata ca fiind lipsita de gradul de pericol social al unei infracțiuni), precum și la sprijinul numitei B. M. - director la BCR Oradea - Agenția D. (dar față de care s-a apreciat nu se impune începerea urmăririi penale). S-a mai arătat ca membrii acestei grupări au avut următoarele sarcini prestabilite: inculpata I. M. C. a întocmit contractele de muncă pe seama . Aleșd, a realizat legătura nemijlocită cu martora F. A. L. pentru a le înregistra fictiv sau pentru a le antedata, a eliberat adeverințe false cu salarii foarte mari, a realizat legătura cu numita B. M. și alți funcționari bancari - cărora le-a predat dosarele de creditare, a transportat persoanele interpuse la sediul agențiilor bancare pentru ridicarea banilor; inculpata N. I. V. a întocmit contractele de muncă pe seama . Aleșd, a eliberat adeverințe false cu salarii foarte mari, a realizat legătura cu funcționarii bancari - prin intermediul inculpatei I. M. C. și cărora le-a predat dosarele de creditare, a transportat persoanele interpuse la sediul agențiilor bancare pentru ridicarea banilor; inculpata D. C. a racolat (sub promisiunea angajării lor) și a interpus un nr. de 6 persoane (L. C., S. V., L. F., L. L. I., L. C. I. și F. C. T. - care au lucrat ocazional la domiciliul său) să ridice credite bancare în interesul ei și al inculpatelor I. M. C. și N. I. V., a realizat legătura cu funcționarii bancari - prin intermediul inculpatei I. M. C. și s-a deplasat împreună cu persoanele interpuse la sediul agențiilor bancare pentru ridicarea banilor; inculpatul L. N. a racolat (sub promisiunea angajării lor) și a interpus un nr. de 3 persoane (Ș. C. M., L. D. și G. I.) să ridice credite bancare în interesul său și al inculpatelor I. M. C. și N. I. V., a realizat legătura cu funcționarii bancari - prin intermediul inculaptei N. I. V. și a transportat persoanele interpuse la sediul agențiilor bancare pentru ridicarea banilor.

Din ansamblu probator administrat în cauza a rezultat ca . s-au stabilit legături, a existat o comunicare activa privind comiterea acestor infracțiuni însă aceste elemente de fapt nu sunt suficiente pentru a caracteriza acțiunile respective ca fiind o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Nu au fost administrate probe din care sa rezulte ca a existat un plan prealabil amănunțit, un consens neechivoc sau o unitate de acțiune. Inculpații nu au avut un rol prestabilit în cadrul acestei pretinse asocieri, nici un program de activitate sau o repartizare a atribuțiilor care sa fie în măsura sa reliefeze structura organizatorica. De altfel, lipsa unei discipline caracteristica unei asemenea asocieri rezida și în împrejurarea ca, chiar în actul de sesizare se arata ca acte materiale de aceeași natura au fost săvârșite fie în cadrul asocierii, fie în afara acesteia.

În acest sens, instanța de fond a reținut ca chiar daca inițierea activității infracționale de către inculpata I. a avut loc la sfârșitul anului 2006 prin intermediul celor 2 martori L. G. și L. A. și a durat pe parcursul întregului an 2007, deși vizau aceeași activitate infracționala, nu toate actele materiale de inducere în eroare au fost comise împreuna de către cei patru inculpați. Astfel, reținem ca participația inculpatului L. N. s-a limitat la trei acțiuni cu privire la trei dintre martori, deși așa zisul plan infracțional a vizat 28 de persoane și 36 de contracte de credit.

De asemenea, s-a arătat faptul că, chiar în actul de sesizare se subliniază ca inculpatele I. M., N. I. V. și D. C. ar fi săvârșit actele materiale atât împreuna în cadrul asocierii, cât și în afara acesteia, în mod individual sau cate două, ceea ce este în măsura sa sublinieze însă lipsa unei asocieri intre inculpați ca și conținut al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003, reținându-se însă săvârșirea acestor infracțiuni împreuna de trei sau mai multe persoane ca agravanta prevăzuta de art. 75 alineat 1 litera a Cod penal.

În fapt, instanța de fond a reținut ca inculpații au sesizat carentele procedurii de acordare a creditelor bancare din acea perioada (carente subliniate de altfel frecvent de către mass media) și au inteles sa exploateze aceste probleme în propriul beneficiu implicând în activitatea lor infracționala diverse persoane mai mult sau mai puțin capabile sa inteleaga demersul și mai ales consecințele contractării acestor credite (așa cum am arătat mai sus, multe dintre persoanele implicate sunt analfabete sau cu o pregătire școlara extrem de sumara sau prezintă diverse dizabilitati). Totodată, în afara acestor persoane, instanța de fond a constatat ca o alta parte a acestor persoane au fost implicate de buna voie și chiar cu un scop vădit oneros, câtă vreme „au impartit” sumele obținute de la bănci, cheltuind în folos propriu sumele respective. Practic, în cazul acestor persoane, sumele predate inculpaților au reprezentat contravaloarea înscrisurilor falsificate procurate de către inculpați (a se vedea declarație martor V. F. fila 190 fond, Teglas D. – fila 187 fond).

În aceste condiții, instanța de fond a reținut ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 sub aspectul laturii obiective, urmând a pronunța o soluție de achitare în ce privește aceasta infracțiune.

Sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, instanța de fond a reținut însă ca faptele inculpatelor N. I. V., I. M. C. și D. C. de a induce în eroare unitățile bancare să acorde următoarelor persoane interpuse – L. C., S. V., Stiop C., L. D., L. V., F. C., G. ioan, N. R., L. C. și L. F. - credite în cuantum total de 311.300 lei și 17.200 euro, prin falsificarea și depunerea contractelor de muncă și adeverințelor de salariu ce atestau, în mod nereal, calitatea acestora de angajați la . Aleșd sau . Aleșd, în scopul de a obține pentru ei foloase materiale injuste (271.800 lei și 11.200 euro), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise în formă continuată – prevăzută de art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal. Instanța de fond a reținut ca forma continuata este reliefata de timpul relativ scurt dintre actele materiale, de modalitatea identica de a actiona a inculpaților, precum și de împrejurarea ca persoanele interpuse, martorii mai sus indicați, au sesizat implicarea fiecăreia dintre cele trei inculpate într-unul sau altul din momentele premergătoare acordării creditului, dar și relațiile apropiate în care se aflau cele trei, acțiunile lor fiind complementare.

În ce-l privește însă pe inculpatul L. N., instanța de fond a reținut nu exista nicio proba din care sa reiese ca acesta a avut reprezentarea întregii activități infracționale desfășurate de către inculpate, iar pe de alta parte fiecare dintre cele trei persoane interpuse au relatat ca doar inculpatul i-a însoțit la banca, doar acestuia i-au predat banii sau o parte din banii ridicați cu titlu de credit de la banca. Or, în aceste condiții, instanța de fond a constatat ca în conținutul infracțiunii de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului L. N. nu pot intra toate actele materiale ce i-a vizat pe toate cele 10 persoane interpuse, astfel încât raportat la cuantumul prejudiciului cauzat în mod efectiv, în baza art. 334 Cod de procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a acestei infracțiuni din art. 215 alineat 2, 3 și 5 Cod penal în art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal. De asemenea, fapta aceluiași inculpat de a fi falsificat contractele de munca și adeverințele de salarii pe care le-au prezentat martorii la banca în vederea aprobării creditelor respective întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata în forma continuata prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut și ca actele materiale săvârșite de către inculpatele I. M., N. I. și D. C. de a de a induce în eroare unitățile bancare să acorde martorilor Țiburcă F. I., Țiburcă P. D. și L. L. I. - persoane interpuse, credite în cuantum total de 97.100 lei și 16.400 euro, prin falsificarea și depunerea contractelor de muncă și adeverințelor de salariu ce atestau, în mod nereal, calitatea acestora de angajați la . Aleșd, în scopul de a obține foloase materiale injuste, constituie infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise în forma agravantă și continuată – prevăzută de art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a Cod penal și art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 75 litera a Cod penal și art. 41 alineat 2 Cod penal.

Faptele inculpatei I. M. C., de a induce în eroare unitățile bancare să acorde martorilor C. (fostă G.) M. N., G. A., C. T. V. și V. (fostă C.) A. - persoane interpuse, credite în cuantum total de 145.200 lei și 15.050 euro, prin falsificarea și depunerea contractelor de muncă și adeverințelor de salariu ce atestau, în mod nereal, calitatea acestora de angajați la . Aleșd, în scopul de a obține foloase materiale injuste, constituie infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată – prevăzută de art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal.

Faptele inculpatei I. M. C. de a induce în eroare unitățile bancare să acorde martorilor G. S. I., L. A., I. A., Vușcă Ș., D. C., Teglaș D., V. C., H. G., M. D. L., L. G. și Teglaș A. - persoane interpuse, credite în cuantum total de 156.900 lei și 59.800 euro, prin falsificarea și depunerea contractelor de muncă și adeverințelor de salariu ce atestau, în mod nereal, calitatea acestora de angajați la . Aleșd, în scopul de a obține pentru sine (94.600 lei și 7.700 euro) și pentru ceilalți foloase materiale injuste, constituie infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise în formă continuată – prevăzută de art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal.

Faptele inculpatei D. C. de a semna contractul de muncă știind că nu este angajată la . Aleșd și de-al folosi pentru a ridica un credit bancar de 5.000 euro prin inducerea în eroare a agenției bancare, constituie infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată – prevăzută de art. 215 alineat 2 și 3 Cod penal și art. 290 Cod penal.

Sub aspectul comiterii de către inculpata I. M. a infracțiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art. 6 din Legea 241/2005 constând în aceea ca în calitate de administrator al . Aleșd nu a varsat la scadenta suma de 2.671 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursa, instanța de fond a reținut ca aceste impozite și contribuții vizează tocmai contractele de munca al căror caracter fictiv a fost invocat în actul de sesizare ca element al acțiunii de inducere în eroare și dovedit prin ansamblul probator administrat în cauza. Or, câtă vreme aceste raporturi de munca nu au existat în realitate, câtă vreme contractele de munca au avut un caracter fals, instanța constata ca în sarcina inculpatei nu se poate reține nici obligația de a vira la bugetul de stat asigurările sociale, de sănătate, șomaj, etc, situație în care fapta de evaziune reținuta în sarcina inculpatei I. M. nu exista.

Pe de alta parte, în ce o privește pe inculpata N. I. V., instanța de fond a reținut ca acuzația adusa prin actul de sesizare privind comiterea infracțiunii de evaziune fiscala prevăzută de art. 9 alineat 1 litera b din Legea 241/2005 constând în omisiunea de evidențiere în contabilitate a facturilor fiscale emise de către . și veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata TVA-ului în cuantum de 9.139 lei și a impozitului pe venit în suma de 962 lei este dovedita prin nota de constatare a Garzii Financiare (fila 49 volum V dosar urmărire penală), necontestata de către inculpata, nota în care s-a evidențiat împrejurarea ca la . Aleșd nu s-a ținut nici un fel de evidenta contabila, nu s-a depus nicio declarație obligatorie la finante, nu s-a evidențiat și nu s-a virat la buget obligațiile cu privire la impozit pe venit, TVA sau cele prin stopaj la sursa deși în perioada mai 2007-septembrie 2007 societatea a emis facturi fiscale pentru livrare marfa și chitanțe numerar pentru operațiuni comerciale.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor stabilite în sarcina inculpaților, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, începând cu limitele de pedeapsa specificate în cazul fiecărei infracțiuni, de gradul de pericol social al acestora, de persoana inculpaților, precum și de împrejurările de natura a atenua sau agrava răspunderea penala.

În ce privește gradul de pericol social al faptelor, și aici s-a făcut referire în primul rând la infracțiunile de înșelăciune reținute, instanța de fond a ținut seama de caracterul complex al acțiunilor ce intra în conținutul constitutiv al infracțiunilor, de numărul actelor materiale, de scopul urmărit și de împrejurările în care faptele au fost comise.

Instanța de fond a considerat ca este relevant pentru stabilirea gradului de pericol social al infracțiunilor analiza soluției date la urmărire penala martorei F. A. L. – referent la ITM Bihor care a antedatat sau a înregistrat fictiv unele din contractele de munca prezentate la banca în vederea aprobării creditelor solicitate. Astfel, instanța de fond a reținut ca fiind imperios necesar ca participanților la aceeași fapta sa li se aplice un regim juridic relativ proporțional, or scoaterea de sub urmărire penala în temeiul art. 11 punctul 1 litera b raportat la art. 10 litera b/1 Cod de procedură penală a acestei învinuite cu motivarea ca acțiunile sale nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, este de natura sa influențeze și aprecierea gradului de pericol social al celorlalți participanți la aceeași fapta, cu atât mai mult cu cât învinuita F. A. a comis fapta având calitatea de funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu (împrejurare ce este de natura sa confere chiar un grad de pericol mai ridicat faptei).

De asemenea, instanța de fond a reținut ca toate persoanele interpuse, au beneficiat de aprecieri similare în ce privește gradul de pericol social al faptelor lor, deși unii dintre ei, în fapt, au încheiat o înțelegere cu inculpatele urmărind în mod evident fraudarea băncilor și impartind beneficiile acestei acțiuni infracționale. Practic, unele din contractele de credit au fost încheiate nu la inițiativa inculpatelor ci tocmai a martorilor – persoane interpuse, care intrând în posesia unor informații despre activitățile desfășurate de către inculpate, au apelat la serviciile acestora.

De asemenea, instanța de fond nu a omis în aprecierea gradului de pericol social al infracțiunilor nici culpa grava a părții civile BCR care, prin reprezentanta sa B. M., a încheiat majoritatea contractelor de credit, deși martorii audiați în cauza au arătat în mod repetat ca intre aceasta și inculpate a existat o înțelegere în acest sens dat fiind ca toate persoanele interpuse erau îndrumate la acest funcționar bancar. În condițiile în care același funcționar bancar a fost implicat în pregătirea și aprobarea contractelor de credite, omisiunea sesizării unor inadvertente grave intre salariile indicate de adeverințe și gradul de școlarizare al solicitanților (analfabeți sau persoane cu dizabilitati) angajați ai acelorași 2-3 societăți comerciale, dar și a altor elemente relevante, ar fi trebuit sa fie de natura sa ridice semne de întrebare asupra veridicității acestor înscrisuri, fapt care însă nu s-a întâmplat.

În continuarea aceluiași raționament, instanța de fond nu a omis nici poziția părții civile BCR care nu a solicitat obligarea inculpaților decât la plata unei sume infime în raport cu întregul prejudiciu reținut în cauza.

Ca atare, instanța de fond a considerat ca gradul de pericol social al infracțiunilor reținute în cauza este unul care impune orientarea pedepselor spre minimul prevăzut de lege.

Pe de alta parte, conduita inculpaților anterior comiterii acestor fapte a fost una lipsita de incidenta legii penale, aceștia neavând antecedente, astfel ca reținerea art. 74 alineat 1 litera a Cod penal în cauza este justificata. Este justificata și reținerea agravantei prevăzute de art. 75 alineat 1 litera a Cod penal în condițiile în care nu s-a reținut întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003.

În ce privește latura civila a cauzei, instanța de fond a reținut ca BCR a precizat în scris ca se constituie parte civila împotriva următoarelor persoane: Teglas A., L. L., Ghergheles A. L., I. M., L. G., C. A., L. A., Gratias G., V. C. și Teglas D., menționând totodată ca a cesionat creantele împotriva altor 31 de persoane către E. K. România SRL și Creditexpress Financial Services SRL (fila 5 fond). Ulterior, în data de 19.01.2010, BCR a revenit cu o noua precizare și a arătat ca „în calitate de parte vătămata în cauza penala ce face obiectul dosarului susmentionat … ne constituim parte civila față de inculpații în cauza pentru suma totala de 47.686,90 lei și 8.000,87 euro, sume la care se vor adaugă dobânzile viitoare până la recuperarea integrala a creditelor” sume reprezentând prejudiciul rezultat din derularea creditelor acordate împrumutatei N. R. I. (fila 18 fond).

S-a menționat ca pe parcursul procesului, s-a solicitat cesionarilor creanțelor BCR sa își precizeze poziția în cauza, însă aceștia nu s-au conformat (fila 37).

În condițiile în care constituirea de parte civila vizează și persoane ce nu au fost trimise în judecata, evident ca aceste pretenții au fost respinse. În ce privește constituirea de parte civila împotriva inculpaților însă, instanța de fond a reținut ca sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și pretențiile sunt întemeiate, însă doar împotriva inculpatelor I., N. și D., inculpatul L. N. neavând nicio participație în contractarea creditului martorei N. R. I..

În situația în care instanța de fond a reținut existenta unui prejudiciu considerabil, iar obligația de plata vizează doar o parte din acest prejudiciu, s-a pus problema incidentei art. 118 litera e Cod penal. Potrivit textului legal amintit sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. În speța, sumele de bani ce au făcut obiectul infracțiunii de înșelăciune nu sunt restituite părții civile decât . în raport de cuantumul total reținut, însă aceasta împrejurare nu se datorează decât opțiunii părții civile care a inteles sa se îndrepte pentru restul sumelor împotriva unor persoane care nu sunt judecate în prezentul dosar.

Cu toate acestea, instanța de fond a apreciat ca acest text de lege nu este aplicabil în cauza pentru două motive:

În primul rând, obligația de plata a debitorilor din contractele de credit subzista în continuare (de altfel, unele dintre aceste persoane interpuse au continuat sa achite o parte a ratelor), iar în ipoteza în care plățile ar fi până la urma efectuate, ne-am regăsi în situația în care prejudiciul ar fi reparat dar echivalentul acestuia ar fi și confiscat, caz în care măsura confiscării ar fi în mod evident nelegala.

Pe de alta parte, așa după cum reiese din actele de la dosar, unele din persoanele interpuse au încheiat cu inculpatele acte juridice autentice prin care cele din urma își asuma obligația achitării ratelor creditelor, iar în cazul în care s-ar dispune confiscarea punerea în executare și a acestor obligații asumate ar conferi la fel un caracter nelegal confiscării. Ca atare, instanța considera ca se impune a se omite confiscarea acestor sume, chiar daca din punct de vedere formal textul art. 118 litera e Cod penal este incident în cauza.

În ce privește pretențiile Statului Român - Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală instanța de fond a reținut ca în constituirea de parte civila de la fila 32 fond s-a solicitat obligarea inculpatei I. M. la plata sumei de 10.101 lei la care se vor adaugă majorări de întârziere până la data plătii, reprezentând prejudiciul adus bugetului de stat. Date fiind contradicțiile dintre conținutul actului de sesizare al instanței și materialul de urmărire penala, pe de o parte și conținutul constituirii de parte civila depusa la dosarul cauzei de către Statul Român – Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală pe de alta, s-a solicitat, în mod repetat, formularea unor precizări, singurul răspuns ce a parvenit instanței până la închiderea dezbaterilor a fost cel din data de 01.09.2011 în care partea civila a mentionat ca constituirea de parte civila o vizează atât pe inculpata I. M. cât și pe inculpata N. I. V.. (a se vedea fila 259 fond).

Ca atare, instanța de fond a reținut ca în raport de nota de constatare nr._/17.07.2008 a Garzii Financiare Bihor (fila 12 volum V dosar urmărire penală), nota explicativa din data de 08.07.2008 (fila 19 volum V dosar urmărire penală), precum și chitanțele și facturile fiscale de la filele 20-46 volum V dosar urmărire penală, pretențiile părții civile formulate împotriva inculpatei N. I. V. privind suma de 10.101 lei (reprezentând impozit pe venit și TVA – fila 14 volum V dosar urmărire penală) sunt întemeiate.

Pe de alta parte, în ce privește pretențiile civile formulate împotriva inculpatei I. M., în condițiile în care soluția pe latura penala sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune va fi achitarea pe considerentul ca fapta nu exista, nu s-a putut reține întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, astfel încât acestea vor fi respinse ca neîntemeiate.

Față de cele de mai sus, instanța de fond, în baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatei I. M. C., sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003 cu referire la art. 323 Cod penal.