Înlocuire măsură preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.242 NCPP). Decizia nr. 46/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 46/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 223/42/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 46

Ședința publică din data de 27 martie 2015

Instanța constituită din:

Președinte – D. M.

Grefier – S. A.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiești

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial B. împotriva încheierii din data de 19.03.2015 pronunțată de Tribunalul B. in dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-inculpați R. I. C., personal, aflat în stare de libertate și asistat de avocat B. C., inculpatul R. I. C. R. I. C. și R. G., personal, aflați în stare de arest, asistați de avocat ales C. M., conform împuternicirii avocațiale ., nr._ din data de 26.03.2015, emisă de Baroul B. și avocat ales S. M., conform împuternicirii avocațiale ., nr._ din data de 27.03.2015, emisă de Baroul Prahova, depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Conform dispozițiilor art.89 alin.2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, avocații aleși ai intimaților-inculpați, aflați în stare de arest, au luat legătura cu aceștia.

Reprezentantul Ministerului Public depune în ședință publică înscrisuri constând în decizia nr. 30/19.02.2015, încheierea din 03 februarie 2015, decizia penală nr. 11/23 ianuarie 2015 și decizia nr. 423/19 noiembrie 2014, pronunțate anterior în aceeași cauză de Curtea de Apel Ploiești.

Curtea pune în vedere inculpaților că au dreptul să dea o nouă declarație în fața instanței de apel.

Inculpații având cuvântul pe rând, arată că nu doresc să dea o nouă declarație în fața instanței de apel, menținându-și cele declarate la instanța de fond

Inculpații, prin avocat, și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu sunt cereri noi, excepții de invocat sau probe de administrat, constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate, considerând că admiterea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu afectează buna desfășurare a procesului penal și susține că s-au mai admis contestații ale parchetului împotriva încheierilor arătate în prezentul dosar, prin care s-au dispus soluții similare.

Susține că declarațiile luate anterior unor persoane vătămate sau martori contrazic cele declarate de aceleași persoane, însă nu există nici un temei valabil pentru fundamentarea încheierii de înlocuire a măsurii arestării preventive pe aceste ultime declarații.

Învederează instanței că nu au fost audiate toate persoanele vătămate și martorii din acte, astfel că în mod greșit s-a motivat că nu există riscul influențării lor.

Motivarea încheierii pronunțată de instanța de fond nu oferă argumente viabile pentru justificarea soluției adoptate, având în vedere că inculpații au efectuat în trecut demersuri pentru denaturarea aflării adevărului, nu și-au asumat faptele săvârșite și au încercat să influențeze declarațiilor unor martori audiați în cauză.

Consideră că dezideratul procesului penal de aflare a adevărului se poate realiza prin menținerea măsurii arestării preventive, având în vedere că dosarul este complex, sunt multe persoane audiate iar activitatea infracțională s-a desfășurat pe teritoriul mai multor state, având caracter transfrontalier.

Astfel, măsura arestării preventive este necesară în continuare, nu s-a depășit durata rezonabilă a acesteia, având ca durată aproximativ 1 an de zile, în condițiile în care faptele imputate au o gravitate sporită iar ancheta este una complexă.

În concluzie, solicită admiterea contestației formulate, desființarea în parte a încheierii atacate și respingerea cererilor inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Avocat S. M., având cuvântul pentru inculpații R. I. C. și R. G., solicită ca în conformitate cu disp. art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să fie respinsă contestația parchetului ca nefondată și să se mențină încheierea instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.

Instanța de fond a realizat un exces de motivare și a respectat disp. art. 5 par. 3 și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inculpații execută măsura arestării preventive de 1 an 1 săptămână și o zi.

Consideră că este depășită durata rezonabilă a arestării preventive iar inculpații nu vor încerca să stopeze sau să împiedice în vreun fel buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză.

Instanța de fond a făcut o raportare directă la dispozițiile art. 202 alin. 1 pct. d Cod procedură penală iar arestarea preventivă în continuare este o măsură excesivă ce creează consecințe grave pentru inculpați și familiile lor, având în vedere că unul dintre ei suferă de diabet iar celălalt are 3 copii.

Avocat C. M., având cuvântul pentru inculpații R. I. C. și R. G., solicită analizarea contestației parchetului strict prin prisma instituției juridice a înlocuirii măsurii arestării preventive nu și prin prisma instituției menținerii arestării preventive.

Susține că în materia măsurilor preventive nu există autoritate de lucru judecat și cel mai bine cunoaște dosarul judecătorul fondului.

În faza de urmărire penală s-au făcut numeroase cereri de probatorii de către apărare și nu s-au admis probele solicitate, astfel că nu s-a respectat prezumția de nevinovăție a inculpaților, urmând ca instanța să audieze martorii propuși de cei din urmă.

Consideră că încheierile și deciziile indicate de reprezentantul Ministerului Public nu au legătură cu situația din dosarul de față, astfel că solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, soluția dată de instanța de fond fiind legală și temeinică, urmând să se țină seama de faptul că inculpații vor fi judecați nu în libertate, ci în arest la domiciliu, această din urmă măsură fiind suficient de severă.

Avocat B. C., pentru inculpatul R. I. C., depune concluzii scrise.

Inculpatul R. I. C., având ultimul cuvânt, solicită să se aibă în vedere situația sa familială.

Inculpatul R. G., având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile puse de avocatul său și lasă soluția la aprecierea instanței

CURTEA,

Deliberând asupra contestației penale de față în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 19.03.2015 pronunțată de Tribunalul B. in dosarul nr._, s-au dispus următoarele:

Au fost admise cererile formulate de către R. I. C. și R. G..

În baza art.242 al.2 C.pr.pen. raportat la art.218 și art. 220 C.pr.pen., a fost înlocuită măsura arestării preventive luată față de inculpatul R. I. C. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, perioadă în care inculpatul nu are voie să părăsească imobilul în care locuiește situat în ., fără permisiunea instanței.

În baza art.221 al.2 C.pr.pen., pe durata arestului la domiciliu, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:

- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;

- să nu comunice cu martorii I. I., ., G. M. F., ., .. 3, jud. Buzau. DANCS E., ., ., jud. Buzau, ALJELDA M., com. Sageata, ., C. A. F., mun. Buzau, ., .. 3, ., O. L. C., P., Aleea I. Andriesescu, .. C, ., POTOROACA R. I., ., ., ., S. C. C., ., P. A., com. Serbanesti, ., jud. O., V. M., ., ., jud. O., M. A., .. Buzau, ZVERCHEA R., Botosani, .. 64, ., M. S. L., Buzau, cart. Dorobanti I, ., S. O. D. C., com. Posta Calnau, ., P. M. V., com. M., .. Buzau, D. I. O., com. Posta Calnau, ., D. G. C., com. Posta Calnau, ., B. V., com. Posta Calnau, ., C. I. RODINEL, com. Tisau, ., P. M. domiciliată in mun B. . și V. D., cu sediul ales la Cabinet Avocat P. M. cu sediul in mun. B. ..3 A parter jud B., cu părțile vătămate K. R. M., ., la locuinta parintilor D. S. si D. M. (domiciliu procesual ales ), f.f.l. in .. 38, jud. M. și S. SANZIANA L., com. Posta Calnau, ., cu membrii familiilor acestora.

În baza art.221 al.4 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art.221 al.5 C.pr.pen., pe durata măsurii, s-a stabilit că inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

În baza art.221 al.7 C.pr.pen., s-a stabilit că, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește, fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza.

În baza art.221 al.8 C.pr.pen., s-a dispus ca prezenta încheiere să se comunice, de îndată, inculpatului, Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B. desemnat cu supravegherea inculpatului, Poliției comunei Poșta Câlnău, jud B., Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor B. și organelor de frontieră (Poliției de Frontieră Române).

În baza art.221 al.9 C.pr.pen., Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B. s-a stabilit să verifice periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată instanța de judecată.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului R. I. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis în baza încheierii de ședință din 26.03.2014, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, in contestație, in dosarul nr._ a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Ploiești, dacă nu este arestat în altă cauză, în vederea plasării acestuia în arest la domiciliu.

În baza art.242 al.2 C.pr.pen. raportat la art.218 si art. 220 C.pr.pen., a fost înlocuită măsura arestării preventive luată față de inculpatul R. G. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, perioadă în care inculpatul nu are voie să părăsească imobilul în care locuiește situat în comuna Vadu Pașii ., fără permisiunea instanței.

În baza art.221 al.2 C.pr.pen., pe durata arestului la domiciliu, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:

- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;

- să nu comunice cu martorii I. I., ., G. M. F., ., .. 3, jud. Buzau. DANCS E., ., ., jud. Buzau, ALJELDA M., com. Sageata, ., C. A. F., mun. Buzau, ., .. 3, ., O. L. C., P., Aleea I. Andriesescu, .. C, ., POTOROACA R. I., ., ., ., jud. Prahova, S. C. C., ., P. A., com. Serbanesti, ., jud. O., V. M., ., ., jud. O., M. A., .. Buzau, ZVERCHEA R., Botosani, .. 64, ., ., M. S. L., Buzau, cart. Dorobanti I, ., jud. Buzau, S. O. D. C., com. Posta Calnau, ., P. M. V., com. M., .. Buzau, D. I. O., com. Posta Calnau, ., D. G. C., com. Posta Calnau, ., B. V., com. Posta Calnau, ., C. I. RODINEL, com. Tisau, ., P. M. domiciliată in mun B. ., V. D., cu sediul ales la Cabinet Avocat P. M. cu sediul in mun. B. ..3 A parter jud B., CANDEA A. M. din or. Cugir, .. 1, jud. A., cu părțile vătămate K. R. M., ., la locuinta parintilor D. S. si D. M. (domiciliu procesual ales), f.f.l. in .. 38, jud. M. și S. SANZIANA L., com. Posta Calnau, ., cu membrii familiilor acestora.

În baza art.221 al.5 C.pr.pen., s-a stabilit ca pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora.

În baza art.221 al.7 C.pr.pen., s-a stabilit ca în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește, fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza.

În baza art.221 al.8 C.pr.pen., s-a dispus ca prezenta încheiere să se comunice, de îndată, inculpatului, Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B. desemnat cu supravegherea inculpatului, Poliției comunei Vadu Pașii, jud B., Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor B. și organelor de frontieră ( Poliției de Frontieră Române).

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului R. G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis în baza încheierii de ședință din 26.03.2014, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, in contestație, in dosarul nr._ a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Ploiești, dacă nu este arestat în altă cauză, în vederea plasării acestuia în arest la domiciliu.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererile înregistrate la Tribunalul B. la data de 14.01.2015 inculpații R. I. C. si R. G. au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

În esență, s-a arătat că durata măsurilor preventive a depășit o limită rezonabilă, că cercetarea judecătorească se află la început, avându-se in vedere faptul că sunt mai multe probe ce urmează a fi administrate în apărare, deoarece in faza de urmărire penală această solicitare a fost respinsă.

Analizând cererea de față prin prisma dispozițiilor legale incidente cauzei s-au reținut următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT – Biroul Teritorial B. nr. 37/D/P/2010 din 16.06.2014 s-a dispus trimiterea in judecată în stare de arest preventiv a inculpaților R. I. C., pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism si proxenetism calificat, fapte prev. si ped. de art. 367, al. 1, 3, CP, art. 210, alin 1, lit. a, CP, cu aplic. art 35 alin. 1 C.p. si art. 5 C.p, (in relatie cu p. vat. K. R. M., S. Sanziana L.) art. 213 alin 1, cu aplic. art 35 alin. 1 C.p. si art. 5 C.p., art. 213, alin 2 C.p. cu aplic. art 35 alin. 1 C.p. si art. 5 C.p. (in relatie cu V. I. D. si Aljelda M.) și R. G. pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism si proxenetism calificat, fapte prev. si ped. de art. 367, al. 1, 3, CP, art. 210, alin 1, lit. a, CP, cu aplic. art. 35, al. 1, si art. 5, CP (in relatie cu p. vat. K. R. M., S. Sanziana L. si cu martora I. I.), art. 213 alin 1, cu aplic. art 35 alin. 1 C.p. si art. 5 C.p.

S-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu a inculpatului R. I. C., pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism, fapte prev. si ped. de art. 367, al. 1, 3, CP, art. 210, alin 1, lit. a, cu aplic. art. 35 alin. 1 si art. 5 C.p. (in relatie cu p. vat. K. R. M., S. R. N. si cu martora I. I.), art. 213 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 si art. 5 C.p., fapte concurente – art. 38, al. 1, CP. .

S-a reținut în sarcina inculpatului R. I. C. că a coordonat activitatea infracțională în ansamblul ei pe teritoriul Spaniei și că în perioada in perioada ianuarie - aprilie. 2009 a primit si gazduit pe teritoriul Spaniei pe partea vatamata D. R. M. știind ca aceasta fusese indusa in eroare de fratele lui, R. G., cu privire la natura activitatii pe care urma sa o desfășoare in respectiva tara, care era in fapt practicarea prostitutiei; împreună cu fratele lui, R. I. C. in perioada februarie-iunie 2005 a primit si a asigurat cazarea pe teritoriul Spaniei pentru partea vatamata S. Sanziana L. stiind ca aceasta fusese indusa in eroare de catre fratele lor, R. G. cu privire la natura activității pe care urma sa o desfasoare in respectiva tara care era in fapt practicarea prostituției; tot împreună cu R. I. C. i-a cerut, in perioada februarie-iunie 2005, numitei S. L. Sanzina din . se prostitueze si la opoziția acesteia o determina apoi sa muncească patru luni la cules de portocale . zona, cei doi însușind banii obținuți de aceasta in integralitatea lor; a primit si a cazat pe numita G. M. F. si a colectat de la aceasta cota parte de bani obținuta din livrarea ei prostituării respectiv jumătate din venituri pe o perioada de un an si jumătate plasata in intervalul de timp 2004-2006; împreuna cu fratele lui, R. I. C. a asigurat cazarea pe teritoriul Spaniei in perioada 2007 - 2010 a numitei Dancs E., înlesnindu-i astfel practicarea prostituției ; a colectat sumele de bani obținute de Dancs E. din practicarea prostituției, aproape in integralitatea lor; a asigurat cazarea si a colectat aproape in integralitatea lor sumele de bani obținute de numita Aljelda M. din practicarea prostituției pe un interval de 6 luni respectiv 3 luni in anul 2006 si 3 luni in anul 2007; a asigurat cazarea numitei C. A. F. pe teritoriul Spaniei si a colectat de la aceasta in cota parte sumele de bani pe care le-a realizat din practicarea prostituției pe perioada ianuarie - iulie 2007; a plasat, in perioada 2009-2013, pentru practicarea prostituției in diferite cluburi din Spania, Elvetia si Germania pe numita Candea A. M. zisa M. din mun. Sibiu de la care a colectat in cota parte sumele de bani obținute de aceasta din desfășurarea respectivei activități ; a asigurat cazarea pe teritoriul Spaniei si a colectat sumele de bani obținute din practicarea prostituției de catre numita V. I. D. zisa G. pe perioada 2007 - 2009; a colectat in cota parte sumele de bani obținute din practicarea prostituției de catre R. C. M. din . pe o perioada de 4 luni din anul 2007 ; a plasat in diferite cluburi din Spania pentru practicarea prostituției pe numita R. V. N. in perioada 2005 – 2009 de la care a colectat in cota parte sumele de bani realizate din prestarea respectivei activități ; a colectat in cota parte pe perioada 2005-2006 sumele de bani obținute din practicarea prostituției pe teritoriul Spaniei de catre C. R. M. ;

In sarcina inculpatului R. G. s-a reținut că în perioada ianuarie – aprilie 2009 a recrutat, a transportat, a asigurat cazarea si a constrâns prin acte de violenta pe partea vătămata D. R. M. (pe care anterior o indusese in eroare cu privire la natura activității pe care urma sa o desfășoare - respectiv îngrijire de bătrâni si servicii de curățenie) sa practice prostituția pe teritoriul Spaniei; in perioada februarie – iunie 2005 cu sprijinul mamei lui, R. E. a recrutat prin inducere in eroare pe partea vătămata S. Sanziana L. (cu privire la natura activității pe care urma sa o desfasoara – respectiv dama de companie fara livrarea prostituării) iar ulterior i-a asigurat transportul prin suportarea cheltuielilor pana in Spania știind ca cea in cauza va desfășura activitate de prostituție; în anul 2004 a recrutat pentru prostituție pe numita G. Menuela F. careia i-a suportat cheltuielile de transport pana in Spania urmărind ca cea in cauza sa fie plasata apoi in grija fratilor lui pentru prestarea prostitutiei; a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei in regatul Spaniei de catre numita S. C. din . pe o perioada de 8 luni respectiv intre aprilie si noiembrie 2011; a recrutat si transportat in Spania in anul 2005, in vederea practicării prostituției pe numita C. R. M. pe care a plasat-o in acest scop sub supravegherea fratelui lui R. I. C.; a plasat pentru practicarea prostitutiei in diferite cluburi din Spania, Elvetia, Germania pe numita Zverchea R. din mun. Botosani care presteaza aceasta activitate pe diferite intervale de timp cuprinse intre primavara anului 2009 si pana in prezent; a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei pe teritoriul Spaniei in interval de un an din perioada 2006-2007 de catre O. L. C. din mun. P..

Prin încheierea din 26.03.2014, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti în dosarul de contestatie nr._, ca efect al admiterii contestatiei depusa de DIICOT – Biroul Teritorial Buzau, a dispus arestarea preventiva pe o durata de 29 zile a inc. R. I. C. si R. G., această masură fiind prelungită ulterior în faza de urmărire penală cu respectare dispozițiilor legale și menținută in procedura camerei preliminare și în faza judecății.

Prin încheierea nr. 107 din 22.08.2014 a Tribunalului B. s-a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței și s-a dispus începerea judecății, iar prin încheierea din data de 25.09.2014 a Curții de Apel Ploiești s-au respins contestațiile formulate împotriva încheierii susmenționate.

Prin încheierea din data de 14.10.2014 pronunțată de Tribunalul B. s-a dispus in temeiul art. 208 alin.2 Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive cu privire la inculpații R. I. C. si R. G. si menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru inculpatul R. I. C..

Potrivit art. 242 alin.2 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește din oficiu, sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin.1 Cod procedură penală.

La termenul de judecată din data de 13.11.2014 s-a procedat la audierea inculpaților și s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv pentru inculpații R. I. C. și R. G. cu măsura arestului la domiciliu.

Prin decizia penală nr.493 din 19.11.2014 a Curții de Apel Ploiești s-a admis contestația formulată de P. de pe lângă I.C.C.J- DIICOT- Biroul Teritorial B. și au fost respinse ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut în esență că din declarațiile martorei Aljelda Mandița din data de 23.05.2014 rezultă că numitul B. G. i-a transmis acesteia, din partea inculpatului R. C. că va primi o suma de bani dacă își retrage plângerea, existând astfel dovezi că inculpații încearcă sa intimideze martorii.

Prin încheierea din 15.01.2015 pronunțată de Tribunalul B. s-au admis cererile formulate de inculpații R. I. C. și R. G. și s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, făcându-se aplicarea art.221 alin 2-9 cod procedură penală.

Prin decizia penală nr.11 din 23.01.2015 Curtea de Apel Ploiești, admițând contestația DIICOT-Biroul Teritorial B., a respins cererile de înlocuire formulate de inculpați, menținându-se măsura arestului preventiv.

Audiați în instanța la termenul de judecată din data de 11.12.2014, persoana vătămată S. L. S. a arătat că numitul B. Gigel a contactat-o din partea inculpatului R. I. C. și i-a promis suma de_ Euro, în cazul în care își va retrage plângerea.

La același termen de judecată a fost audiată martora Aljelda M. care a arătat că declarațiile din faza de urmărire penală nu corespund realității, că s-au exercitat presiuni asupra sa de către organele de poliție, precizând că nu a fost contactată niciodată de către B. G. și că a formulat plângere penală pentru infracțiunile prevăzute de art 296, art.280 și art.321 din Noul Cod penal împotriva lucrătorilor din cadrul poliției SCCO B..

La termenul de judecată din data de 15.01.2015, a fost audiat ca martor B. G.(G.) care a relatat că nu o cunoaște Aljelda M. și că niciodată nu a contactat-o pe S. L. S. din partea inculpaților sau a familiilor acestora.

Inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de o gravitate sporită, din materialul probator administrat in faza de urmărire penală au fost înlăturate o . probe, procedura camerei preliminare a fost finalizată, au fost luate declarații tuturor inculpaților, au fost audiați o persoană vătămată și o mare parte din martori, iar la acest moment, instanța apreciază că nu există riscul ca inculpații să influențeze in vreun fel declarațiile martorilor audiați in faza de urmărire penală, Codul de procedură penală instituind o . obligații și in același timp garanții, de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal, iar încălcarea acestor obligații ar conduce la luarea față de aceștia a unei măsuri preventive mai severe.

CEDO a constatat în jurisprudența sa că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului, pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând astfel luarea măsurii arestării preventive, pentru o anumită durată de timp, acest pericol descrescând însă pe măsura trecerii timpului, continuarea detenției putând fi justificată numai dacă din anumite elemente concrete rezultă că trebuie acordată prioritate protejării ordinii publice, libertatea individuală trecând în subsidiar (Smirnova c. Rusiei, nr._/99 și_/99), elemente care în prezent nu se mai regăsesc în cauza de față.

Curtea a cerut in art. 5 paragraful 3 autorităților naționale, cărora li se solicită menținerea detenției provizorii să ia în calcul măsuri preventive alternative prevăzute de lege neprivative de libertate (Jabłoński c. Poloniei, nr._/96).

Gravitatea faptelor nu este unicul criteriu de apreciere a necesității și implicit a menținerii arestării, această idee regăsindu-se și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că instanțele interne trebuie să respecte prezumția de nevinovăție atunci când analizează necesitatea arestării unui acuzat și că menținerea în detenție nu poate fi folosită pentru a anticipa aplicarea unei pedepse privative de libertate, sprijinindu-se în mod esențial și abstract pe gravitatea faptelor comise (Patsouria contra Georgiei și Letellier contra Franței).

Reacția opiniei publice nu este un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptată în circumstanțe excepționale și în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze că punerea în libertate a unei persoane ar tulbura într-adevăr ordinea publică ( Letellier c. Franței).

Detenția preventivă nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerință de interes public care prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii de respectare a libertății individuale stabilite la art.5 din Convenție (McKay c. Angliei), indicii care în prezent nu se mai regăsesc în prezenta cauză.

Conform doctrinei si jurisprudenței Curtii Europene a Drepturilor Omului, detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concret, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârșire a unor noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată liniștea publică iar Recomandarea nr.R(80)11 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei prevede la pct.3 că detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucționare a justiției, ori acela ca acuzatul să nu comită o noua infracțiune gravă, în prezent nemaiexistând riscul presiunii asupra martorilor sau pericolul de a fi tulburată liniștea publică ori de comitere a unor noi infracțiuni.

De asemenea, instanța de fond a reținut că trebuie avut în vedere, raportat la complexitatea cauzei, la volumul materialului probator administrat în faza de urmărire penală și riscul ca măsurile preventive luate inițial să depășească o durată rezonabilă, scopul avut în vedere la luarea acestora și anume buna desfășurare a urmăririi penale, fiind atins în prezent, înlocuirea acestor măsuri preventive cu alte măsuri preventive mai ușoare, nefiind de natură a afecta asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

De asemenea, s-a reținut că nu lipsite de relevanță sunt problemele de sănătate ale inculpatului R. I. C. (sindrom dispeptic gastro biliar), precum și situația familială a inculpatului R. G. care are trei copii în întreținere, unul dintre ei cu probleme grave de sănătate (R. B. - alte tulburări nevrotice specificate F 48.8)).

Împotriva incheierii a exercitat contestatie D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Buzau, invocand netemeincia acesteia.

S-a sustinut in motivarea caii de atac ca inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu in ceea ce-i priveste pe inculpatii R. I. C. si R. G. afecteaza buna desfasurare a procesului penal in conditiile in care exista risc major de influentare a persoanei vatamate si a martorilor neaudiati, inculpatii incercand si anterior sa faca acest lucru, aspect probat cu inscrisurile aflate in vol 7 UP filele 207-233, ei neasumandu-si faptele pentru care sunt judecati.

F. de prezenta contestatie, Curtea, examinand incheierea atacata in raport de criticile formulata, de actele si lucrarile dosarului de fond atasat precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, expune urmatoarele:

Incheierea contestatat face obiectul controlului de legalitate si temeinicie exercitat potrivit disp. art. 206 Cod proced. penala, vizand masurile preventive dispuse in cursul judecatii.

Instanta de control judiciar are de verificat daca inlocurea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu respecta conditiile prev. de art. 242 alin.2 Cod proced. penala, text de lege conform caruia masura preventiva se inlocuieste, la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt indeplinite conditiile prev. de lege pentru luarea acesteia din urma si in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculptilor se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin.1 Cod proced. penala.

Analizand incheierea contestata se constata ca judecatorul care a pronuntat-o a facut un istoric al modalitatii in care prima instanta si instanta ierarhic superioara au inteles sa aprecieze oportunitatea inlocuirii masurii arestarii preventive cu cea a arestului la domiciliu pe parcursul procesului pana la acest moment, facand scurte referiri la trei declaratii date in cursul cercetarii judecatoresti, una a persoanei vatamate S. L. Sanziana, si doua ale martorilor B. G. si Aljelda M., apoi a expus jurisprudenta C.E.D.O., dupa care a concluzionat ca in prezent nu mai exista riscul riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de a fi tulburata linistea publica sau cel de comitere de noi infractiuni, mentionand tangential si anumite probleme de sanatate ale inculpatului R. I. C. si probleme familiale ale inculpatului R. G..

Acest mod de a proceda nu convinge instanta de control judiciar, judecătorul fondului neconformându-se disp. art. 242 alin.2 Cod proced. penala, neanalizând intrunirea conditiilor generale prev. de art.218 Cod proced. penala in materie de arest la domiciliu, si neexpunând aspectele retinute in urma evaluarii împrejurărilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatilor care sa o conduca la aprecierea ca masura preventiva mai usoara a arestului la domiciliu ar fi sufiecienta pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin.2 Cod proced. penala.

Pentru a suplini aceste deficiente ale incheierii contestate, Curtea va proceda la propria verificare a întrunirii conditiilor prev. de art. 242 alin.2 Cod proced. penala, reținând următoarele:

Conform art. 218 alin.1 si 2 Cod proced. penala arestul la domiciliu se dispune de către instanța de judecată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 223 și luarea acestei măsuri este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. 1. Aprecierea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se face ținându-se seama de gradul de pericol al infracțiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situația familială și alte împrejurări privind persoana față de care se ia măsura.

In legătură cu existența unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt judecati, menționăm faptul că, până la acest moment procesual, s-a stabilit existența unor astfel de dovezi, materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale si al cercetarii judecătorești pana in prezent fiind elocvent în sensul existenței unei suspiciuni rezonabile că inculpații ar fi autorii infracțiunilor de constituire grup infractonal organiat prev. de art. 367 alin.1 si 3 Cod penal, trafic de persoane prev. de art. 210 alin.1 lit.a Cod penal si proxenetism prev. de art. 213 Cod penal.

În acest sens, observăm faptul că inculpatii sunt bănuiti a fi comis infracțiuni de o gravitate semnificativă, însă problema care se pune este aceea dacă în raport de criteriile identificate în art. 223 al. 2 C.p.pen. și anume, gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere, anturajul și mediul din care aceștia provin, antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana lor, precum și față de momentul procesual la care ne aflăm, privarea lor de libertate este necesară și în continuare, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În acest context, menționăm faptul că nu se poate omite evaluarea gravității faptei sau modul și circumstanțele de comitere a acestora, în raport de care, în opinia noastră, este evidentă necesitatea privării de libertate a inculpaților R. I. C. si R. G., pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, acestia fiind judecați întrucât au constituit un grup infracțional organizat impreuna cu coinculpatii R. I. C., R. C. A., L. N. A., fiind sprijintii si de coinculpatii Saftoiu V. A. si Saftoiu G., activitatea infractionala desfasurandu-se continuu, o perioada indelungata de cca.10 ani (2004-2013), a antrenat un numar mare de persoane racolate de inculpati din jud. Buzau, O., Arges, V., in vederea practicarii prostitutiei in folosul celor dintai, a avut caracter transfrontaliei, desfasurandu-se pe teritoriile unor state precum. Spania Elvetia, Germania, si a adus inculpatilor venituri substantiale.

însă nu este mai puțin adevărat că intervalul de timp de cca.1 an scurs de la luarea măsurii arestării preventive a permis inculpaților un timp de reflecție, fara ca acestai insa sa-si asume și sa conștientizeze culpabilitea, astfel ca dimensiunea pericolului pentru ordinea publică desi a pierdut din intensitate, nu exista argumente de ordin personal ale inculpaților care ar putea constitui garanții ale desfășurării în bune condiții a procesului penal, avand in vedere existenta datelor oferite de materialul probator aflat la filele 207-233 vol VII UP, filele 246-248 vol VIII UP, filele110-112 vol X UP ca aceștia au incercat direct sau prin intermediari sa influențeze persoanele vătămate sau martorele si au exercitat presiuni asupra acestora, faptul ca parte dintre ele si-au modificat declarațiile pe parcursul cercetării judecătorești neinlaturand întru-totul rascul de influențare al anchetei.

Nu putem să nu observăm o . argumente favorabile, pozitive în legătură cu situația personală a inculpaților din prezentul dosar, respectiv: situația familială, lipsa antecedentelor penale, insa aceastea nu sunt suficiente, data fiind conduita adoptată pe parcursul procesului, cerinta de verificat din perspectiva art. 242 Cod proced. penala, pentru adoptarea unei masur preventive mai usoare la acest moment procesual la care cercetarea judecătorească este in curs, inculpați negând in continuare învinuirile care li se aduc, nemanifestându-și disponibilitatea pentru lămurirea deplină a stării de fapt.

În același timp, dincolo de perioada de timp în care inculpații s-au aflat în arest preventiv și despre care s-ar putea susține că se află la limita rezonabilității în accepțiunea instanței europene a drepturilor omului, nu putem să nu avem în vedere practica constantă a CEDO, în sensul necesității identificării unor măsuri alternative la arestul preventiv, care ar putea asigura la fel de eficient buna desfășurare a procesului penal, printr-o restrângere minimală a libertății persoanelor bănuite a fi comis anumite infracțiuni, în condițiile lipsei unor date certe că persoanele respective au încercat sau încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că ar încerca să se sustragă de la judecată sau că ar pregăti comiterea altor infracțiuni, in speta insa cea dintâi condiție nefiind îndeplinită, așa cum s-a motivat anterior, inculpații încercând sa perturbe bunul mers al procesului penal.

Or, din această perspectivă, analizând gravitatea infracțiunilor, circumstanțele concrete ale comiterii lor, dar și circumstanțele de ordin personal ale inculpaților, si in paralel intervalului de timp scurs de la luarea măsurii, opinăm că este evidentă în continuare necesitatea privării lor de libertate, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, apreciind că pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin. 1 Cod proced. penala nu este suficientă măsura preventivă a arestului la domiciliu, aceasta constituind tot o măsură preventivă cu conținut privativ de libertate, distincția dintre cele două fiind dată de severitatea coerciției, mai sporită în cazul arestării preventive, insa in condițiile in care chiar aflati in stare de arest preventiv inculpații ar fi încercat, prin intermediul altor persoane, sa influențeze cursul anchetei, riscul de a face acest lucru creste daca ar reveni la domiciliu, parte din martore locuind in aceeași comunitate cu inculpații si familiile lor.

Având în vedere considerentele expuse anterior considerăm, că la acest moment procesual, nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, această din urmă măsură fiind în opinia noastră insuficientă pentru realizarea scopului la care se referă art. 202 al.1 C.p.pen. acela al bunei desfășurări a procesului penal, plasarea inculpaților în arest la domiciliu neînscriindu-se în categoria acelor măsuri ferme și necesare ale autorităților pentru inhibarea unor conduite viitoare reprobabile de aceeași natură, existând date în sensul că luarea acestei măsuri alternative ar amplifica sentimentul de nesiguranță și neîncredere a opiniei publice în actul de justiție, care ar putea genera riscul acceptat de instanța europeană pentru menținerea în detenție a unei persoane, acela al producerii unei stări de puternică tulburare socială din perspectiva impactului social deosebit pe care faptele prezente l-au suscitat la un moment dat.

Concluzionând, judecătorul constată că in conditiile in care au fost identificate probe care să contureze previzibilitatea unei conduite ulterioare negative a inculpaților, de natură a afecta buna desfășurare a procesului penal, iar lipsirea de libertate a acestora este justificată în continuare prin considerente ce țin de natura și gravitatea faptelor, cei doi fiind liderii gruparii infractionale constituite pe modelul clanului familial, alegand victimele vulnerabile, usor de manipulat, mizand pe clandestinitatea actelor de exploatare efectiva, simuland relatii de natura sentimentala cu unele dintre victime pentru a evita tragerea la raspundere penala, nu este justificata inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a arestului la domiciliu la acest moment procesual, arestarea preventiva fiind in continuare proportionala cu gravitatea acuzatiilor si necesara pentru buna desfasurare a procesului penal.

Detenția provizorie a inculpatilor nu se întinde dincolo de limite rezonabile, data fiind complexitatea cauzei, aspect ce rezulta din numarul mare de parti si subiecti procesuali implicati, multitudinea actelor procesuale si procedurale necesare a fi îndeplinite de organele judiciare dar si lipsa perioadelor de inactivitate a respectivelor organe, care au luat toate masurile pentru asigurarea dreptul la aparare al inculpatilor.

Totusi, avand in vedere momentul la care a debutat faza de judecata, Curtea atrage atenția tribunalului asupra disp. art. 355 Cod proced penala, potrivit carora daca in cauza sunt inculpati arestati, judecata se face de urgenta si cu precadere, ceea ce presupune desfasurarea cu celeritate a procesului.

F. de considerentele mai sus expuse, avand in vedere disp. art. 425 ¹ alin.7 pct. 2 lit. a, urmeaza a se admite contestația formulata, a se desfiinta incheierea atacata si pe fond a se respinge cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu formulata de inculpații R. I. Ciprina si R. G., apreciindu-le ca nefondate.

Vazand si disp. art. 275 alin.3 Cod proced. Penala,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestația formulată de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Ploiești împotriva încheierii din data de 19.03.2015 pronunțată de Tribunalul Buzau in dosarul nr._ si in consecință:

Desființează încheierea atacata si rejudecând, respinge cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu formulate de inculpații R. I. C., fiul lui A. si E., născut la data de 21.07.1981 in mun. B., domiciliat in ., CNP:_, posesor al CI . nr._, eliberat de SCPLEP Buzau, cetatean roman, necasatorit, fara copii, studii 8 clase, fara ocupatie, fara obligatii militare, fara antecedente penale si R. G. fiul lui A. si E., născut la data de 23.06.1975 in mun. B., domiciliat in com. Posta Calnau, ., fara forme legale in com. Vadu Pasii, ., CNP:_, posesor al CI . nr._, eliberat de SPCLEP Buzau, cetatean roman, casatorit, trei copii minori, studii ., ambii aflați în Penitenciarul Focșani.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publica, astăzi 27 martie 2015.

Președinte,Grefier,

D. M. S. A.

Red. D.M.

Tehn.grefier S.A.

5 ex/31.03.2015

D.F. nr._, Tribunalul B..

JF. C. J..

Operator de date cu caracter personal nr. 4058

Notificare nr. 3113/2006.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... →

Înlocuire măsură preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.242 NCPP). Decizia nr. 46/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înlocuire măsură preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.242 NCPP). Decizia nr. 46/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI