Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 66/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 617/259/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 66

Ședința publică din data de 26.01.2015

PREȘEDINTE - I. S.

JUDECĂTOR - V. M.

GREFIER - M. E.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror C. I. P.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul P. I. A., fiul lui N. și C., ns.la data de 15.04.1992, domiciliat în .. 24, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 243 din data de 24.09.2014, pronunțată de Judecătoria M., prin care,

1. a) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P. și disp. art. 61 N.C.P., a condamnat inculpatul B. D. Ș., fiul lui I. și M., născut la data de 06.10.1986 în orașul M., jud. Prahova, 8 clase, crescător de animale, CNP_, părți vătămate A. I. și M. V., la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

b) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P., 61 N.C.P. și disp. art. 38 alin.1 N.C.P., a condamnat același inculpat, la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

În baza disp. art. 39 alin.1 lit. c N.C.P., s-a aplicat în final inculpatului B. D. Ș., pedeapsa de:

- 3.667 lei amendă penală.

2. a) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P. și disp. art. 61 N.C.P., a condamnat inculpatul B. C., fiul lui I. și M., născut la data de 17.07.1981 în orașul M., jud. Prahova, domiciliat în .. 4, jud. Prahova, 8 clase, crescător de animale, CNP_, părți vătămate A. I. și M. V., la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

b) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P., 61 N.C.P. ca și disp. art. 38 alin.1 N.C.P., a condamnat același inculpat, la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

În baza disp. art. 39 alin.1 lit.c N.C.P., s-a aplicat în final inculpatului B. C., pedeapsa de:

- 3.667 lei amendă penală.

3. În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P. și disp. art. 61 N.C.P., a condamnat inculpatul P. I. A., fiul lui N. și C., născut la data de 15.04.1992, în orașul M., jud. Prahova, domiciliat în .. Prahova, nr. 24, CNP_, studii 12 clase, vânzător, fără antecedente penale, la:

- 190 zile amendă penală, respectiv la 1900 lei amendă penală.

În baza disp. art. 397 N.C.P.P., a obligat în solidar inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A. la 4.940 lei daune materiale și la 2.000 lei daune morale către partea civilă A. I. T..

În baza disp. art. 397 N.C.P.P. a obligat în solidar cei 3 inculpați indicați mai sus, la 1.000 lei daune materiale și la 3.000 lei daune morale către partea civilă M. V..

În baza disp. art. 274 N.C.P.P. a obligat în solidar inculpații la 1.560 lei cheltuieli judiciare către stat în etapa cercetării judecătorești și la câte 100 lei cheltuieli judiciare în etapa urmăririi penale.

În baza disp. art. 276 N.C.P.P. a obligat în solidar inculpații la câte 1.350 lei cheltuieli judiciare către fiecare parte civilă.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – inculpat P. I. A., personal și asistat de avocat S. G., apărător ales din Baroul Prahova, lipsă fiind intimații – părți civile A. I. T. și M. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că s-a depus la dosar o cerere din partea intimatului - parte civilă A. I. T., prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Se prezintă în instanță mama intimatului – parte civilă A. I. T., numita M. A., care depune la dosar procura judiciară în original.

Avocat S. G., având cuvântul pentru inculpat depune la dosar motivele de apel și arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.

Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat S. G. având cuvântul pentru apelantul – inculpat P. I. A., solicită instanței în principal, achitarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 193 al.2 din vechiul cod penal, având ca temei disp. art. 396 al.5 rap.la art. 16 alin.1 lit.c NCPP.

În subsidiar, în măsura în care se va constata că împotriva acestuia sunt probe certe care să îi ateste vinovăția, solicită a se dispune măsura renunțării la aplicarea pedepsei, având ca temei disp. art. 396 al.3 NCPP rap. la art. 80 și art. 81 NCP, iar sub aspectul laturii civile să se procedeze la soluționarea acesteia potrivit art. 25 al.1 NCPP, urmând a fi obligat inculpatul la plata daunelor materiale solicitate de partea vătămată M. V. numai în măsura în care acestea sunt reale și dovedite, în condițiile solidarității debitorilor cu referire la ceilalți doi coinculpați, respingând solicitarea părții vătămate în ceea ce privesc daunele morale ca nefiind susținute de nicio probă administrată în cursul procesului penal.

La soluționarea prezentei cauze instanța va trebui să facă o disociere între persoana inculpatului P. I. A. și persoana celorlalți inculpați, dar și între infracțiunea pentru care a fost trimis acesta în judecată și infracțiunile săvârșite de ceilalți coinculpați, astfel încât scopul procesului penal să fie pe deplin realizat.

Apreciază că în cauza de față împotriva inculpatului P. I. nu sunt probe certe de vinovăție care să conducă la condamnarea acestuia, singurele probe confirmând faptul că în privința acestuia sunt îndoieli care nu pot să profite decât inculpatului potrivit art. 4 al.2 NCPP.

Îndoielile care sunt de natură a contura inexistența unor probe certe se referă la starea de ebrietate în care se aflau părțile vătămate și martorii M. V. și M. A., persoana autorilor, modalitatea în care părțile vătămate și martorii au perceput săvârșirea infracțiunii de către inculpatul P. I. aceasta fiind de natură a crea o îndoială serioasă în privința realității în care a fost perceput incidentul, prezentarea realității fiind distorsionată tocmai datorită acestei stări bahice.

Prin plângerea penală formulată la data de 1.09.2011, la un interval de 11 zile de la comiterea infracțiunii când se presupune că partea vătămată nu mai era în stare de ebrietate, partea vătămată M. V. a înțeles să indice ca autori ai agresiunii din data de 19.08.2011 cinci persoane respectiv, B. C., B. Ș., P. G., S. A. și P. I. A..

Aceiași făptuitori au fost indicați ca autori ai agresiunii și de cealaltă parte vătămată A. I..

Consideră că declarația părții vătămată M. V. nu poate fi avută în vedere ca și mijloc probatoriu întrucât aceasta conține elemente contradictorii față de situația de fapt învederată organelor de urmărire penală prin plângerea formulată, dar și declarațiile olografe, acesta indicând ca și autori mai multe persoane, situația fiind posibilă tocmai datorită stării de ebrietate în care partea vătămată se afla.

Starea de ebrietate nu a fost contestată niciodată pe parcursul urmăririi penale și nici în faza judecății, martorii audiați M. V. și M. A. care se aflau în aceeași stare încercând să nuanțeze gravitatea situației susținând că se aflau sub influența băuturilor alcoolice, contrar celor rezultate în urma administrării probelor în faza de urmărire penală și faza cercetării judecătorești, respectiv: declarații martori M. V., Proaspatu C., D. I. C., M. A..

Susținerile martorului M. A. A. cu privire la starea avansată de ebrietate a tatălui său, dar și a părților vătămate este confirmată și de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul verbal din data de 19.08.2011, declarațiile martorilor M. V., D. I., etc.

Urmează a se constata că și în privința autorilor agresiunii asupra părții vătămate M. V. nu sunt suficiente probe certe care să confirme infracțiunea reținută în sarcina inculpatului P. I. A..

Mai arată că, partea vătămată niciodată nu a revenit asupra plângerii formulate în sensul indicării ca făptuitori doar a celor trei inculpați trimiși în judecată.

Partea vătămată M. V. nu a perceput în mod direct momentul în care a fost agresat de către inculpatul P. I. A., el indicându-l ca autor pe acesta doar ca urmare a discuțiilor ulterioare.

Urmează a se avea în vedere declarația martorului M. A., declarația dată în prezența mamei sale în data de 10.10.2011, procesul verbal aflat la fila 52 dosar urmărire penală, declarația martorului D. I. aflată la fila 118 dosar urmărire penală, declarația martorului P. C., declarația părții vătămate M. V. din 4.10.2011, procesul verbal de confruntare parte vătămată M. V. cu inculpatul P. I., declarația martorului M. V. din 29.11.2013.

Singura persoană care l-a indicat ca autor al infracțiunii asupra părții vătămate M. V. pe inculpatul P. I. A., este martorul M. V., persoană aflată în relații de rudenie cu părțile vătămate, aceștia fiindu-i afini, martor care a avut o poziție oscilantă, contradictorie cu însăși declarațiile sale date anterior în fața organelor de urmărire penală dar și cu situația de fapt reieșită din coroborarea celorlalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală și cea a cercetării judecătorești.

Acest martor discuta despre existența a trei furci, bâte, în condițiile în care însuși fiul lui, persoană în prezența căruia s-a aflat întotdeauna nu a remarcat prezența vreunei furci.

Dubii persistă în continuare și în privința modului în care martorul M. V. a văzut momentul în care inculpatul P. I. i-ar fi înfipt furca în mână părții vătămate și în zona umărului stâng, conform propriei declarații date în fața instanței, deoarece presupusa agresiune a avut loc în grădina din spatele garajului, zonă neiluminată, iar din poziția în care acesta se afla ( fața garajului ) coroborat cu existența unei singure uși, dar în partea laterală care nu permitea vizualizarea locului incidentului, rezultă foarte clar că această declarație este subiectivă nerelevând adevărul, momentul incidentului neputând fi perceput în mod direct ca martor.

Mama intimatului – parte civilă A. I. T., având cuvântul arată că fiul său a fost lovit de inculpați, a rămas fără un dinte și solicită respingerea apelului declarat de inculpat.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate întrucât este legală și temeinică, instanța de fond făcând o amplă analiză a materialului probator administrat în cauză.

Mai arată că, susținerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate.

Inculpatul P. I. A., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său ales, se consideră nevinovat și precizează că, doar partea vătămată M. V. este cel care îl acuză.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 243 din data de 24.09.2014, pronunțată de Judecătoria M., s-au dispus următoarele:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

b) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P., 61 N.C.P. și disp. art. 38 alin.1 N.C.P., a condamnat același inculpat, la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

În baza disp. art. 39 alin.1 lit. c N.C.P., s-a aplicat în final inculpatului B. D. Ș., pedeapsa de:

- 3.667 lei amendă penală.

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

b) În baza disp. art. 193 alin.2 N.C.P., lovire, cu aplic. disp. art. 77 alin.1 lit. a N.C.P., 61 N.C.P. ca și disp. art. 38 alin.1 N.C.P., a condamnat același inculpat, la:

- 220 zile amendă penală, respectiv la 2200 lei amendă penală.

În baza disp. art. 39 alin.1 lit.c N.C.P., s-a aplicat în final inculpatului B. C., pedeapsa de:

- 3.667 lei amendă penală.

- 190 zile amendă penală, respectiv la 1900 lei amendă penală.

În baza disp. art. 397 N.C.P.P., a obligat în solidar inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A. la 4.940 lei daune materiale și la 2.000 lei daune morale către partea civilă A. I. T..

În baza disp. art. 397 N.C.P.P. a obligat în solidar cei 3 inculpați indicați mai sus, la 1.000 lei daune materiale și la 3.000 lei daune morale către partea civilă M. V..

În baza disp. art. 276 N.C.P.P. a obligat în solidar inculpații la câte 1.350 lei cheltuieli judiciare către fiecare parte civilă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria M. au fost trimiși în judecată inculpații B. D. Ș. și B. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire, prev. de art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, în concurs real, deci cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod Penal, precum și cu aplic. art. 75 lit. a din vechiul Cod Penal, precum și inculpatul P. I. A., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prev. de art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. a din Vechiul Cod Penal .

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 15.03.2013.

În ceea ce privește situația de fapt, s-a reținut faptul că la data de 19.08.2011 în jurul orelor 0,40 organele de poliție au fost sesizate prin apelul de urgență 112 că pe raza ..Prahova, se afla în derulare un incident violent între mai multe persoane solicitându-se intervenția pentru aplanarea acestuia.

In baza sesizării, organele de politie s-au deplasat la magazinul societății II M. V. unde au constatat ca într-un spațiu alăturat acestei societăți numit" garaj" avusese loc o petrecere la care participase mai multe persoane între care a izbucnit un conflict în urma căruia părțile vătămate A. I. T. și M. V. au suferit vătămări corporale, fiind necesare acordarea de îngrijiri medicale.

S-a precizat că, în momentul în care organele de poliție au ajuns la fața locului, conflictul reclamat încetase, ele două părți vătămate prezentau urme vizibile de violențe, aveau sânge pe fața și pe haine și acuzau suferințe fizice.

In același loc,organele sesizate au identificat pe numiții Balașa D. S., B. C., P. I. A., S. Ș. A., A. I. C., precum și pe martorii M. A. A. și M. V..

Cele doua victime au fost transportate cu ambulanța la Spitalul or.M. pentru a primi îngrijiri medicale, iar persoanele identificate la fața locului au fost invitate la sediul organelor de poliție pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs vătămarea celor două persoane ce aveau nevoie de îngrijiri medicale.

De asemenea, s-a mai reținut faptul că, din relatările celor două părți vătămate, dar și din investigațiile făcute de organele de poliție a rezultat că agresarea celor două părți vătămate s-a făcut de învinuiții B. D. Ș. și B. C., aspect consemnat în fișa de intervenție la eveniment (f.85-87).

După ce au primit îngrijiri medicale la Spitalul or.M., părțile vătămate A. I. T. și M. V., 1a cererea lor, s-au deplasat la Spitalul Județean Ploiești, pentru continuarea investigațiilor și a tratamentului medical, refuzând să rămână sub observație la prima unitate sanitară la care s-au prezentat.

Organele de poliție, după ce au verificat la Spitalul M. starea de sănătate a victimelor și a luat cunoștință de diagnosticul provizoriu pus în urma acordării îngrijiri lor medicale, au îndrumat pe cele doua părți vătămate să formuleze plângere prealabilă pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe, prev. de art.180 al.2 cp.

În continuare, în rechizitoriu s-a precizat faptul că, prin plângerile penale prealabile formulate de părțile vătămate A. I. T. și M. V., la data de 01.09.2011 (f. 12-25) s-a solicitat organelor de urmărire penală să se efectueze cercetări față de învinuiții B. D. S., Bălasa C., P. I. A., S. Ș. A., A. I. C. si Piscociu G., pentru infracțiunea prev.de art.180 al.2 cp. comisă la data de 19.08.2011 în urma căreia, A. I. T. a suferit leziuni ce au necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.2489/_ ( f .13) și M. V. a suferit leziuni ce au necesitat 12-13 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.2488/2011 (f.26).

Ulterior, la cererea celor doua părți vătămate, în raport de investigațiile medicale efectuate s-au admis și s-au efectuat două expertize medico-legale, care să stabilească numărul total de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea victimelor pentru leziunile suferite de aceștia în urma agresiunii din data de 19.08.2011.

P. de pe lângă Judecătoria M. a arătat faptul că, din Raportul de expertiza medico-legală nr.723/2011 al SML Ploiești f.24, s-a concluzionat că partea vătămată A. I. T. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur, leziuni ce nu i-au pus în primejdie viața victimei și necesită un număr total de 7-8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, identic cu numărul de zile de îngrijiri medicale acordate prin certificatul medico legal nr. 2489/2011( f.13), dar și faptul că din Raportul de expertiză medico-legală nr.722/2011 al SML Ploiești f.37, s-a concluzionat că partea vătămată M. V. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur, leziuni ce nu i-au pus în primejdie viața victimei și necesită un număr total de 12-13 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, identic cu numărul de zile de îngrijiri medicale acordate prin certificatul medico legal nr. 2488/2011( f.61).

S-a mai arătat faptul că, din declarațiile celor doua părți vătămate asistate de apărători aleși ( f. 14-34 ) rezultă că la data de 18.08.2011, se aflau în vacanță la bunici, pe raza .. Prahova și au fost invitați să participe la o petrecere de unchiul și nasul lor, M. V., cu ocazia zilei de naștere a fiului acestuia, M. A. A.. |

La aceasta petrecere ce s-a desfășurat într-un spațiu alăturat magazinului și barului administrat de M. V., denumit „garaj" și care nu era prevăzut cu ușă în partea dinspre . calitate de invitați și învinuiții cu excepția Învinuitului B. C. și Piscociu G., despre care părțile vătămate au afirmat ca au venit la locul săvârșirii faptei în cursul desfășurării incidentului violent, fiind chemați de ceilalți învinuiți.

S-a menționat în Rechizitoriu faptul că, părțile vătămate au declarat că în timpul desfășurării petrecerii au fost permanent șicanați de învinuitul B. D. Ș., care a făcut afirmații jignitoare la adresa victimelor și a pretins că ar fi avut sau că intenționează să aibă relații intime cu soția părții vătămate M. V. și pe care o cunoaște dinainte de căsătorie, fiind din .>

În același rechizitoriu s-a precizat faptul că, incidentul reclamat de părțile vătămate s-a desfășurat în două episoade unul în apropierea podului de la intrare în garaj și cel de-al doilea în spatele garajului unde a avut loc petrecerea.

Potrivit susținerilor victimelor, s-a mai precizat în același rechizitoriu că, în momentul în care s-au ridicat de la masa și se aflau la limita dintre drumul asfaltat și garaj, partea vătămată A. I. T. i-a cerut învinuitului B. D. Ș. să înceteze a-1 mai șicana pe M. V., moment în care învinuitul a lovit partea vătămata cu capul în față, determinând prăbușirea acestuia la pământ.

Toate celelalte persoane prezente la petrecere au intervenit în acest incident, moment în care M. V., pentru aplanarea conflictului ce părea că urmează a se extinde, a pulverizat spre persoanele prezente, conținutul unui spray paralizant lacrimogen, fapt care i-a afectat pe cei prezenți și în urma acestei activități, altercația a încetat.

Anticipând cursul evenimentelor, M. V. a solicitat intervenția organelor de poliție prin apelul de urgență 112, iar învinuitul B. D. Ș. tot telefonic a solicitat sprijinul fratelui său, învinuitul B. C..

Cele doua părți vătămate au declarat că după ce a fost chemat de fratele sau învinuitul Balașa C. a ajuns la locul săvârșirii faptei într-un interval mic de timp, într-un autoturism însoțit fiind de învinuitul Piscociu G., iar din portbagajul mașinii a scos trei furci, pe care i le-a dat fratelui său Bălasa D. Ș., învinuitului P. I. A., iar una a oprit-o pentru acesta.

Întrucât martorul M. A. A. acuza dureri la ochi si pretindea ca nu mai vede, fiind afectat de sprayul ce-i fusese pulverizat în față, i-a rugat pe cei prezenți să-1 ajute pentru a se deplasa la spital, motiv pentru care cu mașina învinuitului B. C., condusă de martorul T. P., care venise la locul săvârșirii faptei cu puțin timp în urma, acesta a fost transportat spre Spitalul din orașul M., pentru a primi îngrijiri medicale.

Prin rechizitoriu s-a mai arătat faptul că, pentru a-și asigura scăparea, părțile vătămate s-au refugiat în partea din spate a garajului, unde au fost urmărite și lovite de persoanele înarmate, după care, în timp ce se aflau la pământ, pretind că au fost lovite și ce ceilalți învinuiți cu pumnii și picioarele.

Astfel, partea vătămată A. I. T. a precizat că a fost lovit cu furca în cap de învinuitul Bălasa C. și de învinuitul B. D. Ș. cu furca peste brațul stâng, căzând la pământ, moment în care de la o distanță relativ mică, partea vătămată M. V. a cerut agresorilor să înceteze, situație în care, învinuitul Bălasa C. s-a deplasat către locul în care se afla acesta și a lovit partea vătămată cu furca în cap, lovitură în urma căreia acesta și-a pierdut cunoștința și a căzut la pământ.

De asemenea în rechizitoriu s-a mai precizat faptul că, cele două părți vătămate, pretind că în momentul în care se aflau căzute la pământ au fost lovite și de ceilalți învinuiți, inclusiv de învinuitul Piscociu G. ce era înarmat cu o bâtă.

Socotind că au fost loviți suficient, învinuitul B. D. Ș. a cerut celorlalți agresori să înceteze a mai lovit părțile vătămate, solicitare cu care învinuitul P. I. A. nu a fost de acord și cu furca pe care o avea în mână, s-a deplasat la locul unde era căzută partea vătămata M. V. și a înfipt coarnele furcii de fier în brațul părții vătămate, după care împreună cu ceilalți agresori a părăsit locul săvârșirii faptei, deoarece au observat că în fața garajului sosise un echipaj de poliție.

In timp ce organele de politie au identificat părțile vătămate și învinuiții, la fața locului a revenit și martorul M. A. A., care înainte de a ajunge la spital, își revenise și a cerut martorului T. P. să revină la locul unde s-a desfășurat petrecerea și unde a constatat că cele două părți vătămate erau lovite și pline de sânge, fiind ulterior transportate cu ambulanța la spital.

S-a mai reținut că, fiind invitați de organele de poliție pentru a da declarații, învinuiții Bălasa D. S., Bălasa C., P. I. A., S. Ș. A. și A. I. C., nu au recunoscut săvârșirea faptei reclamate verbal de cele doua părți vătămate și au precizat că acestea au fost lovite cu o furcă, de M. A. A., care a fost nemulțumit de împrejurarea că cele două părți vătămate i-au stricat petrecerea în momentul în care au pulverizat sprayul spre toți participanții.

După sesizarea prin plângere a organelor de urmărire penală și începerea urmăririi penale, procedându-se la audierea învinuiților, aceștia au precizat aspecte diferite de cele relatate atât în noaptea de 19.08.2011 cât și în declarațiile olografe luate anterior.

Acest lucru a fost posibil, se mai arată în rechizitoriu -, datorită împrejurării că așa cum precizează într-o declarație ulterioară învinuitul S. Ș. A. ( f. 170-175) încă din momentul în care au fost invitați la poliție, toți învinuiții s-au pus de acord cu privire la ceea ce urmau să declare și la împrejurările în care cele două părți vătămate au suferit leziunile descrise în certificatele medico-legale prezentate.

Astfel, învinuiții Bălasa D. S., Bălasa C. și P. I. A. și-au menținut declarațiile date anterior, au precizat că nu au lovit cele două părți vătămate, ci acestea au fost agresate cu o furcă, de ruda acestora, martorul M. A. A., pentru faptul că victimele i-ar fi stricat petrecerea.

Prin același rechizitoriu s-a reținut faptul că, învinuitul S. Ș. A. a declarat că nu a lovit pe cele două părți vătămate și nu cunoaște împrejurările în care acestea au suferit leziuni deoarece fiindu-i afectată vederea în urma pulverizării sprayului acesta a rămas în stradă, după care a vorbit la telefon cu prietena sa și nu a putut observa ce s-a întâmplat în partea din spate a garajului, unde a avut loc agresarea celor două părți vătămate și de unde se auzeau zgomote, produse de folosirea unor obiecte contondente.

Învinuitul minor A. I. C. a declarat de asemenea că nici el nu a lovit cele două părți vătămate, deoarece imediat după ce petrecerea a degenerat și partea vătămată M. V. a folosit sprayul, acesta însoțit de un alt participant la petrecere și care în prezent se afla împreună cu familia în Italia, Holtei V., a plecat acasă și a revenit la locul săvârșirii faptei doar în momentul în care a sosit în acel loc organele de poliție.

In plângerile formulate, pentru a-și dovedi faptele reclamate, cele două părți vătămate au solicitat a fi audiați în calitate de martori numiții M. V. și fiul acestuia M. A. A..

Din declarațiile celor doi martori, din declarațiile tuturor învinuiților, precum și din declarația martorilor T. P. I. și D. I., se mai arată expres în rechizitoriu, rezultă că învinuitul Piscociu G., nu a fost prezent nici un moment la locul săvârșirii faptei și nu a avut nicio contribuție la vătămarea celor două victime, Balașa C. deplasându-se singur la locul unde incidentul dintre părți era în curs de desfășurare.

Din declarațiile martorului M. V. – se mai menționează în rechizitoriu - rezulta faptul că acesta a intervenit pentru a aplana un conflict între părțile vătămate și învinuitul B. D. Ș. la limita dintre partea carosabilă și garajul unde se desfășura petrecerea, chiar pe podul de la intrare și unde, fără a observa momentul în care a fost lovit, a văzut cum partea vătămată A. I. T. a căzut la pământ de lângă învinuitul Bălasa Ș., iar în momentul în care s-a ridicat avea urme de sânge pe față.

În rechizitoriu s-a mai arătat faptul că, martorul M. V. a pretins că fiind rude cu părțile vătămate și vecin și consătean cu învinuiții, a încercat sa determine părțile să pună capăt pe cale amiabilă incidentului produs la data de 19.08.2011, motiv pentru care în cursul urmăririi penale în declarațiile date, a încercat să nu relateze faptele așa cum s-au întâmplat tocmai pentru a nu radicaliza și mai mult atitudinea părților implicate.

Ulterior, constatând că nu este posibilă împăcarea parților, a precizat că el și fiul său, M. A. A., a intervenit pentru a aplana un conflict între învinuitul B. D. Ș. și partea vătămată A. I. T., moment în care partea vătămata M. V. a pulverizat spre cei prezenți conținutul unui spray paralizant întrucât toți participanții la petrecere se aflau în apropierea celor care se îmbrânceau, pentru a aplana acest incident.

După ce fiul său, M. A. A., a fost transportat cu mașina aparținând învinuitului Bălasa C., care sosise la fața locului și din portbagajul căreia a luat trei furci, de către martorul T. P., părțile vătămate au fugit în spatele garajului pentru a nu fi agresate de persoanele prezente.

În rechizitoriu s-a mai menționat faptul că, în momentul în care martorul s-a apropiat de locul unde părțile au fost agresate, a constatat că cele două victime erau căzute la pământ, în apropierea acestora se aflau învinuiții Bălasa D. S., Bălasa C. și P. I. A. și aruncate la pământ se aflau un număr de trei furci.

Văzându-l pe martor – s-a arătat în rechizitoriu – inculpatul Bălasa D. Ș. a cerut celor prezenți să se îndepărteze de la locul săvârșirii faptei, pretinzând "ca i-am omorât destul", lucru cu care învinuitul P. I. A. nu a fost de acord, acesta s-a înarmat cu o furcă cu care 1-a înțepat în brațul stâng pe partea vătămată M. V., ce era căzut la pământ, după care și acesta s-a îndepărtat deoarece la fața locului sosiseră și organele de poliție.

În continuare în rechizitoriu s-a menționat faptul că, același martor a precizat că în momentul în care s-a apropiat de locul unde erau agresate cele două părți vătămate, în aproprierea acestora i-a observat doar pe învinuitul Bălasa D. S., Bălasa C. și P. I. A., învinuiții S. S. A. și A. I. C., deși se aflau la locul săvârșirii faptei aceștia priveau ce se întâmpla din interiorul garajului și nu a văzut ca vreunul dintre ei să lovească cele două părți vătămate.

De asemenea – se arată în rechizitoriu - martorul a precizat că învinuitul Piscociu G. nu s-a aflat nici un moment la locul săvârșirii faptei, nu a agresat cele doua părți vătămate și nu cunoaște motivul pentru care acesta a fost reclamat.

Tot în același rechizitoriu se reține faptul că, martorul M. A. A. a precizat deasemenea că nu a fost la locul săvârșirii faptei în momentul în care cele doua părți vătămate au fost agresate în partea din spate a garajului, că acesta a văzut doar momentul în care A. I. T. a fost lovit cu capul în față de învinuitul Bălasa D. S., după care martorul a fost transportat de martorul T. P. pentru a primi îngrijiri medicale la Spitalul orășenesc M. și pentru că în timpul deplasării și-a revenit s-a întors la locul unde avusese loc petrecerea, unde a constatat că acolo se aflau deja organele de politie, iar cele două părți vătămate prezentau urme vizibile de lovituri pe corp și precizau că au fost lovite de învinuiți.

În continuare, în rechizitoriu s-a mai reținut faptul că, martorul T. P. I. a declarat că întorcându-se spre locuința sa, a fost curios să vadă ce se întâmplă la barul administrat de martorul M. V., de unde se auzea muzică și unde a constatat că se organizase o petrecere. Sosirea martorului la locul respectiv a corespuns cu momentul în care partea vătămată M. V. a pulverizat sprayul și întrucât acesta nu consumase băuturi alcoolice a fost de acord să-1 transporte pe M. A. A. pentru a primi îngrijiri medicale, martorul conducând mașina învinuitului B. C..

S-a arătat că, pretinzând că și martorul a fost afectat de sprayul pulverizat acesta nu a văzut momentul în care din mașina cu care se deplasase la fața locului B. C., învinuiții au luat furcile cu care părțile vătămate au pretins că au fost lovite.

In mod constant în declarațiile date – s-a menționat în rechizitoriu - martorul a precizat că în momentul în care a plecat spre Spitalul din orașul M., cu martorul M. A. A., cele două părți vătămate nu fuseseră agresate de nici o persoană și acestea nu prezentau urme de violență pe corp, aspect pe care 1-a constatat atunci când a revenit la locul săvârșirii faptei și unde a văzut ca M. V. și A. I. T. se aflau în mașina cu care se deplasase la evenimentul sesizat organelor de poliție, iar învinuitul Bălasa C. avea tricoul cu care era îmbrăcat rupt, aspect neconstatat anterior.

În finalul situației de fapt reținute în rechizitoriu s-a arătat faptul că, martorul D. I. C. s-a deplasat împreună cu organele de poliție la evenimentul sesizat prin apelul de urgență 112 precizând că toate persoanele prezente inclusiv cele două părți vătămate, se aflau în stare de ebrietate, iar incidentul violent încetase deja la momentul în care acesta a sosit la locul unde a avut loc ., dar și că cele două părți vătămate prezentau urme evidente de lovituri la nivelul fetei, al capului, aveau urme de sânge pe fața și pe haine și acuzau dureri peste tot corpul, afirmând că au fost bătuți de învinuiții B. D. Ș. și B. C..

La data de 27.03.2014 cauza a fost repartizată ciclic altui complet de judecată (complet C4), spre soluționare, datorită faptului că cel inițial investit cu soluționarea cauzei, respectiv d-na judecător D. M. a intrat în concediu prenatal.

La termenul de la data de 28.04.2014, Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria M. a solicitat instanței schimbarea încadrării juridice inițiale a faptelor penale indicate în Rechizitoriul Parchetului, datorită intrării în vigoare a Nodului Cod Penal, ca lege apreciată de către Reprezentantul Parchetului ca fiind „o lege mai favorabilă” care trebuie aplicată în virtutea disp. art. 5 din Noul Cod Penal, care se referă la „Aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”.

Instanța a reținut faptul că în urma punerii în discuția contradictorie a părților a necesității schimbării încadrării juridice a faptelor pentru care cei trei inculpați, B. D. Ș., B. C. și P. I. A., au fost trimiși în judecată, în prezența apărătorilor aleși ai acestora, la termenul de la data de 30.06.2014, în baza disp. art. 386 din Noul Cod de Procedură Penală, instanța a admis cererea Reprezentantului Parchetului și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pretins săvârșite de inculpați, astfel: 1) în ceea ce îl privește pe inculpatul B. D. Ș., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod Penal și art. 73 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin.1 din Noul Cod Penal și 77 lit. a din Noul Cod Penal - în ceea ce îl privește pe inculpatul B. C., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod Penal și art. 73 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin.1 din Noul Cod Penal și 77 lit. a din Noul Cod Penal, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul P. I. A., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Noul Cod Penal.

În cauză s-a administrat proba cu acte, respectiv actele și lucrările Dosarului penal nr. 978/P/2011, iar în etapa cercetării judecătorești au fost audiați inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A., au fost audiați martorii indicați în Rechizitoriul Parchetului. M. V., M. V., P. C., D. I. C., M. A. A., T. P. I., S. Ș. A., A. D. C. și pe latură civilă martorul părților vătămate S. I..

De asemenea, la data de 17.06.2014 a depus Declarația autentificată sub nr. 1134/16.06.2014 prin care a arătat că își menține declarația dată în etapa urmăririi penale.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut în fapt, următoarele:

În urma analizelor coroborate a datelor care rezultă din întregul ansamblu probator, inclusiv cel administrat în etapa cercetării judecătorești, instanța a constatat că deși, inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, fiind nesinceri atât în etapa urmăririi penale cât și în etapa cercetării judecătorești, aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor de lovire, în concurs real, în ceea ce îi privește pe inculpații B. D. Ș. și B. C. și respectiv de săvârșirea unei singure infracțiuni de lovire, în ceea ce îl privește pe inculpatul P. I. A..

Astfel, instanța a reținut că în fapt la data de 19.08.2011, în urma apelului de urgență în sistemul SNVAV 112 ale organelor de poliție, acestea s-au deplasat la magazinul Societății II M. V. din ..Prahova, unde le-au găsit pe părțile vătămate A. I. T. și M. V. prezentând urme vizibile de violențe, urme de sânge pe față și pe haine și acuzând suferințe fizice - motiv pentru care acestea au fost transportate cu ambulanța la Spitalul orășenesc M., jud.Prahova, pentru a li se oferi îngrijirile medicale de care aveau nevoie.

În urma cercetărilor efectuate de organele de poliție prin Fișele de incident/eveniment depuse la filele 85 – 87 ale dosarului de urmărire penală, s-a stabilit faptul că în incinta localului privat II M. V. din ..Prahova, avusese loc un scandal soldat cu lovirea părților vătămate A. I. T. și M. V. de către inculpații B. D. Ș. și B. C. - iar ca măsuri întreprinse de către organele de poliție s-a stabilit pe lângă faptul că s-a aplanat conflictul, faptul că s-au identificat persoanele care au participat la scandal și că s-a adus la cunoștința victimelor (părți vătămate - nota instanței) că au dreptul să depună plângere în termen de 60 zile, la organele competente, împotriva lui B. D. Ș. și B. C..

Instanța a reținut și faptul că la fișa de incident/eveniment menționată s-au înscris traumatismele pe care le-au suferit părțile vătămate M. V. și A. I. T., în mod detaliat și anume M. V. – TCC politraumatism plăgi prin contuzie, regiune parietală stânga și vertex echimoze multiple, traumatism braț drept și picior drept, plăgi punctiforme braț stâng, plagă cot drept; A. I. T. – TCC politraumatism prin lovire piramidă nazală, edentagie, traumatism leziune lombară, traumatism braț stâng. Victimele au rămas internate în spitalul M. până dimineață urmând ca ulterior să li se facă radiografii.

Așa cum s-a concluzionat în Rapoartele de expertiză medico – legală nr. 723/2011 și 722/2011 ale Serviciului Medico – Legal Ploiești, partea vătămată A. I. T. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur pentru care a fost nevoie de un nr. de 7-8 zile îngrijiri medicale, iar partea vătămată M. V. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur, ce au necesitat un nr. de 12 – 13 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, părțile vătămate A. I. T. și M. V. se aflau la data de 18.08.2011 în vacanță la bunici, pe raza comunei B. A., jud.Prahova, zi în care au fost invitați să participe la o petrecere de către unchiul și nașul acestuia M. V., cu ocazia aniversării nașterii fiului acestuia M. A. A..

La această petrecere au participat în calitate de invitați și inculpații B. D. Ș., P. I. A., S. Ș. A. și A. I. C., iar petrecerea s-a desfășurat într-un spațiu alăturat magazinului societății și barului administrate de M. V. intitulat „garaj” - inculpații B. C. și învinuitul P. G. venind la locul săvârșirii faptelor în cursul desfășurării incidentului și fiind chemați de către ceilalți învinuiți.

Potrivit declarațiilor părților vătămate, în timpul desfășurării petrecerii, acestea au fost șicanate permanent de inculpatul B. D. Ș., care a făcut afirmații jignitoare la adresa acestora și care a afirmat că ar fi avut sau că intenționează să aibă relații intime cu soția părții vătămate M. V. și pe care o cunoștea anterior căsătoriei.

Instanța a reținut că incidentul s-a desfășurat în 2 etape, prima în apropierea podului de la . cea de a doua, în spatele garajului menționat anterior (aspect ce reiese din procesul verbal încheiat la data de 11.01.2013 (fila 90 dosar urmărire penală și din declarațiile martorilor M. A. A., D. I. C. și M. V.).

Astfel, potrivit declarațiilor părților vătămate necombătute din punct de vedere probatoriu, în prima etapă a incidentului, în timp ce partea vătămată A. I. T. i-a cerut inculpatului B. D. Ș. să înceteze să-l mai șicaneze pe partea vătămată M. V., inculpatul a lovit partea vătămată cu capul în față, aspect relatat și de martorul M. A. A. - motiv pentru care acesta s-a prăbușit la pământ - aspect pe care l-a precizat și martorul M. V., în sensul că a văzut cum partea vătămată A. I. T. a căzut la pământ de lângă inculpatul B. D. Ș. (în prima etapă a incidentului) - iar la momentul ridicării de jos, partea vătămată avea urme de sânge pe față.

În acest moment, pentru aplanarea conflictului partea vătămată M. V. a pulverizat conținutul unui șpray paralizant lacrimogen către persoanele prezente - fapt pentru care incidentul s-a terminat.

De asemenea, partea vătămată M. V. a solicitat intervenția organelor de poliție prin apelul de urgență SNAV 112, iar inculpatul B. D. Ș. telefonic i-a cerut sprijinul fratelui său, inculpatul B. C., inculpat care a venit la scurt interval de timp într-un autoturism condus de învinuitul P. G..

Din acest autoturism, inculpatul B. C. a scos 3 furci, a înmânat câte una fratelui său, inculpatului B. D. Ș. și inculpatului P. I. A., iar una oprind-o pentru sine.

În acest context, pentru a se salva, părțile vătămate A. I. T. și M. V. s-au refugiat în partea din spatele garajului, însă și aici au fost urmărite și lovite de cei 3 inculpați, care erau înarmați cu furci, producându-le traumatismele indicate în Rapoartele de expertiză medico legală nr. 723/2011 și 722/2011, menționate anterior.

Instanța a înlăturat declarațiile inculpaților în sensul că nu aceștia au lovit cele două părți vătămate, ci M. A. A., ruda părților vătămate le-ar fi lovit, deoarece i-au stricat petrecerea în contextul detaliat mai sus ca fiind neplauzibile, fiind în mod clar rezultatul unei înțelegeri pro domo a acestora pentru a scăpa de răspunderea penală ce le incubă. În plus acest martor nu a vizualizat decât prima etapă a incidentului, întrucât a fost dus la Spitalul orășenesc M. pentru a primi îngrijiri medicale -, iar la întoarcerea sa a constatat că cele două părți vătămate prezentau urme vizibile de lovituri pe corp.

De altfel, și învinuitul S. Ș. A. a declarat faptul că deși nu cunoaște împrejurarea în care cele două părți vătămate au suferit leziuni, deoarece îi fusele lezată vederea, urmare a folosirii spray-ului paralizant și pentru că rămânând în stradă nu a putut observa ce s-a întâmplat în partea din spate a garajului, dinspre acel loc a auzit zgomote produse de folosirea unor obiecte contondente.

Faptul că cele două părți vătămate erau căzute la pământ în zona din spatele garajului, iar în apropierea lor se aflau cei 3 inculpați, iar tot în apropiere se aflau 3 furci, rezultă și din declarația martorului M. V. -, moment în care inculpatul B. D. Ș. a pretins verbal că „i-am omorât destul” și a cerut celorlalți să se îndepărteze -, împrejurare în care inculpatul P. I. A. s-a înarmat cu o furcă cu care a înțepat-o pe partea vătămată M. V. în brațul stâng.

Nu în ultimul rând, instanța a reținut declarația martorului M. A. A., în sensul că la plecarea sa spre Spitalul orășenesc M., cele două părți vătămate nu fuseseră agresate și nu purtau urme de violență, ca și declarația martorului D. I. C., în sensul că la momentul deplasării sale cu organele de poliție, toți participanții la incident se aflau în stare de ebrietate și deși incidentul încetase – părțile vătămate prezentau urme de lovituri la nivelul feței și al capului, aveau urme de sânge pe față și pe haine și acuzau dureri.

Este adevărat că martorul T. P. I. nu a dorit să declare în mod clar ce anume a aflat cu ocazia petrecerii incidentului, de la persoanele prezente la momentul derulării acestuia (declarație fila 116 dosar de urmărire penală) -, fapt ce rezultă din declarația sa din etapa urmăririi penale, constând în: „Eu nu am întrebat pe cei cu care am fost la poliție ce s-a întâmplat pentru a nu mă complica și am considerat că este mai bine să nu cunosc nimic din ce s-a întâmplat”, dar în continuare acesta a afirmat: „Ulterior am aflat fără a preciza sursa că cele 2 persoane luate cu salvarea de la barul lui M. V. au fost internate în spital din cauza incidentelor ce au avut loc în seara respectivă” -, aspect care se coroborează cu celelalte declarații menționate deja de instanță cu privire la conduita celor 3 inculpați, respectiv declarațiile numiților M. V., M. A. A. și D. I. C. (depuse la filele 129 – 140, 107 – 111, 118 – 126 ale dosarului de urmărire penală ) -, care se coroborează și cu declarațiile părților vătămate A. I. T. și M. V..

Instanța a constatat un element deosebit de important și anume menținerea și chiar detalierea modului în care s-a desfășurat incidentul violent produs de către cei 3 inculpați la data de 19.08.2011, în etapa cercetării judecătorești, de către martorii oculari M. V. (filele 155 – 158 dosar fond, vol. I), P. C. (filele 159 – 160 același volum al dosarului de fond) -, deși martor indirect, cu calitate de agent de poliție, acesta declarând în mod repetat faptul că părțile vătămate i-au spus că au fost lovite de cei numiți Tăbat (porecla familiei B.) și că martorii M. A. și M. V. i-au spus în ziua petrecerii incidentului că frații Tăbat sunt agresorii părților vătămate, D. I. C. (de asemenea agent de poliție).

Faptul că declarațiile constante ale celor trei inculpați sunt nesincere reiese din declarația martorului agent de poliție D. I. C. (fila 176, 177, dosar de fond, vol. I), în sensul că martorul M. A. A. nu i-a adresat injurii acestuia și colegului său P. C., că acesta nu deținea vreun obiect contondent cu care să-i amenințe sau să-i agreseze pe aceștia, în calitatea lor de agenți de poliție. Același martor a declarat însă faptul că ambele părți vătămate i-au spus că au fost agresate de către cei 3 inculpați, dar și un aspect deosebit de important în sensul că partea vătămată A. I. T. avea lipsă un dinte sau mai mulți și că acesta prezenta urme de sânge pe față, iar partea vătămată M. V. „avea urme de sânge, fiind rănit în zona capului” -, situație de fapt care este probată în mod neechivoc.

Declarația în sensul că martorul M. A. A. nu l-a amenințat nici pe agentul de poliție P. C., nici verbal și nici fizic este și cea acestui martor, depusă la filele 159 – 160 ale dosarului de fond, vol. I.

În același sens, instanța a reținut declarația dată în etapa cercetării judecătorești de către martorul S. Ș. A. (fila 201 dosar fond, vol.I), în sensul că nu-și însușește declarația dată de acesta în etapa urmăririi penale aflată la fila 96 dosar de urmărire penală, în sensul că l-ar fi văzut pe martorul M. A. A. înarmat cu o furcă, alergând părțile vătămate către spatele barului, după pulverizarea cu șpray lacrimogen, martorul declarând expres: „Nu, această declarație nu corespunde celor percepute de mine” -, pretinsă afirmație inițială pe care martorul a negat-o în mod neechivoc în declarația dată în fața instanței, la fila 202, dosar fond, vol.I.

Instanța a luat act de declarația dată de martorul S. Ș. A. în etapa urmăririi penale (fila 170 verso, dosar de urmărire penală), în sensul că nu menține declarațiile anterioare date la organele de poliție, deoarece nu a spus adevărul, fiindcă după comiterea incidentului din vara anului 2013 s-au pus de acord toți cei care au participat să declare același lucru, în urma plângerilor formulate de părțile vătămate M. V. și A. I. T. -, dar și un aspect deosebit de important pentru veridicitatea situației de fapt expusă de P. de pe lângă Judecătoria M. și reținută de instanță, așa cum s-a arătat anterior, și anume faptul că martorul își amintește momentul când frații B. împreună cu inculpatul P. I. A. au plecat în spatele barului, către părțile vătămate.

De asemenea, instanța a mai reținut și împrejurarea că martorul din acte A. C., în declarația dată în fața instanței (filele 205 – 207 dosar fond, vol.I) a revenit, precizând că nu își menține declarația, referitoare la faptul că, după ce părțile vătămate M. V. și A. I. T. au fugit în spatele magazinului, după ce s-a pulverizat cu șpray lacrimogen, M. A. A. a fugit după aceștia, având în mână o furcă -, acest din urmă martor declarând faptul că declarația i-a fost dictată de organele de poliție și că același aspect a fost relatat și de către ceilalți participanți la incident, în prezența tuturor, la sediul postului de poliție -, aspect care relevă nu numai o prealabilă înțelegere a inculpaților și a martorilor S. Ș. A. și A. C., dar și intenția acestora de a releva o altă situație decât cea reală, în ceea ce privește conduita inculpaților B. D. Ș., B. C. și P. I. A..

Având în vedere considerentele expuse pe larg anterior, instanța a constatat faptul că în drept, după schimbarea încadrării juridice dispuse în baza disp. art. 386 din Noul Cod de Procedură Penală, infracțiunile săvârșite de către fiecare dintre cei 3 inculpați sunt:

În ceea ce îl privește pe inculpatul B. D. Ș., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod Penal și art. 73 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin.1 din Noul Cod Penal și 77 lit. a din Noul Cod Penal - în ceea ce îl privește pe inculpatul B. C., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod Penal și art. 73 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin.1 din Noul Cod Penal și 77 lit. a din Noul Cod Penal, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul P. I. A., din art. 180 alin.2 din Vechiul Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. a din Vechiul Cod Penal, în art. 193 alin.2 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Noul Cod Penal.

Așa cum s-a arătat în considerentele detaliat expuse anterior, inculpații au săvârșit infracțiunile în forma reținute mai sus, cu intenție directă, în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunilor stabilite în sarcina fiecăruia dintre cei 3 inculpați, dar și cea subiectivă - Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria M. relevând în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică legală de la data întocmirii acestuia.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată pentru infracțiunile săvârșite de către inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A., instanța a avut în vedere criteriile de individualizare a pedepselor prev. de art. 74 din Noul Cod Penal.

Astfel, instanța a avut în vedere pe de o parte faptul că inculpații B. D. Ș. și B. C. au săvârșit 2 infracțiuni de lovire în concurs real, la acea dată asupra părților vătămate A. I. și M. V., dar și că împrejurarea cu cel de-al treilea inculpat, P. I. A. au acționat împreună săvârșind acte de violență asupra celor două părți vătămate, fie prin lovire cu capul (inculpatul B. D. Ș.), fie prin lovire cu cele 3 furci -, este adevărat în timp ce atât inculpatul cât și părțile vătămate se aflau sub influența băuturilor alcoolice -, aspecte ce conduc instanța că în speță nu poate fi aplicată instituirea renunțării la aplicarea unei pedepse și aplicarea doar a unui avertisment, așa cum a solicitat Reprezentantul Parchetului și apărătorii inculpaților la termenul de la data de 30.06.2014 (la prima acordare a cuvântului în dezbateri - nota instanței.

De altfel nu este reală nici susținerea Reprezentantului Parchetului de la același termen de judecată, 30.06.2014, în sensul că inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A., ar fi recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată -, situație în care instanța ar fi putut face aplicarea procedurii speciale prev. de art. 375 din N.C.P.P. cu trimitere la aplicarea art. 396 alin.10 N.C.P.P. (reducerea pedepsei).

În continuarea argumentelor de mai sus, instanța a avut în vedere faptul că în cauză valoarea ocrotită ce a fost pusă în pericol a fost sănătatea și chiar viața părților vătămate A. I. T. și M. V., a avut în vedere natura și gravitatea rezultatului produs, respectiv vătămarea corporală a părții vătămate A. I. T. ce a impus un nr. de 7-8 zile îngrijiri medicale și respectiv a părții vătămate M. V. ce a impus un nr. de 12 – 13 zile îngrijiri medicale, conduita de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina fiecărui inculpat, vârsta și împrejurarea că toate părțile s-au aflat sub influența băuturilor alcoolice și nu în cele din urmă faptul că inculpații nu au antecedente penale -, toate aceste aspecte conducând instanța că scopul preventiv educativ al pedepselor poate fi în mod judicios atins prin aplicarea unei pedepse pecuniare, deci cu amendă penală, după ce în prealabil s-a aplicat instituția zilelor de amendă penală prev. de art. 61 din Noul Cod Penal.

În urma analizei probatoriului testimonial administrat în cauză, instanța a constatat faptul că partea civilă Sdam I. T. a dovedit temeinicia pretențiilor sale în ceea ce privește cheltuielile efectuate în timpul acordării îngrijirilor medicale cu privire la suma de 4.940 lei (cu titlu de daune materiale).

Ținând seamă de suferința fizică evidentă suferită de aceasta, urmare afectării sănătății sale, pentru restabilirea îngrijirilor medicale, instanța a apreciat și asupra dovedirii temeiniciei în parte însă a cererii de reparare de către inculpat a daunelor morale create părții civile A. I. T..

Pe cale de consecință, în baza disp. art. 397 N.C.P.P., instanța a obligat în solidar inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A., la 4.940 lei cu titlu de daune materiale și la 2.000 lei cu titlu de daune morale, către partea civilă A. I. T..

Apreciind în mod riguros asupra veridicității declarației martorului audiat pe latură civilă pentru cele două părți vătămate, numitul S. I., instanța a apreciat că în ceea ce o privește pe partea vătămată M. V., cuantumul daunelor materiale cert și determinat de instanță inclusiv în urma unei aprecieri realiste asupra pretinselor costuri ale schimbării pansamentului, se ridică la valoarea de 1.000 lei.

În virtutea acestui raționament și a acelorași argumente cu privire la suferința fizică evidentă de asemenea și în ceea ce o privește pe partea vătămată M. V., a cărei vindecare a necesitat un nr. de 12 – 13 zile îngrijiri medicale, deci un nr. mai mare de zile acordate restabilirii sănătății acestuia, în baza disp. art. 397 N.C.P.P., instanța a obligat inculpații B. D. Ș., B. C. și P. I. A. la 1000 lei, cu titlu de daune materiale și la 3.000 lei cu titlu de daune morale, către partea civilă M. V..

În baza disp. art. 276 N.C.P.P., instanța a obligat în solidar cei 3 inculpați la 1350 lei cheltuieli judiciare către fiecare parte civilă.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul P. I. A., care prin apărător ales a susținut că aceasta este nelegală și netemeinică, arătând că, în mod greșit a fost condamnat la pedeapsa de 190 zile amendă penală corespunzător unei amenzi penale de 1900 lei, deoarece nu se face vinovat pentru infracțiunea reținută în sarcina sa de lovire prev. de art. 193 al.2 din Noul Cod Penal.

În dezvoltarea criticilor se arată că, prima instanță trebuia să facă o disociere între persoana inculpatului P. I. și persoana celorlalți inculpați, dar și infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și infracțiunile săvârșite de ceilalți inculpați, astfel încât scopul procesului penal să fie pe deplin realizat.

În concret în cauza de față, apreciază că, împotriva inculpatului P. I. nu sunt probe certe de vinovăție care să conducă la condamnarea acestuia, iar bănuielile nu pot fi decât în favoarea acestuia.

Dacă există îndoieli referitoare la participarea inculpatului la săvârșirea faptei alături de ceilalți inculpați din cauză acestea sunt de natură a contura inexistența unor probe certe cu atât mai mult cu cât declarația părții vătămate M. V. nu poate fi avută în vedere ca și mijloc probatoriu întrucât aceasta conține elemente contradictorii față de situația de fapt învederată organului de urmărire penală prin plângerea formulată dar și declarațiile olografe care indică autori mai multe persoane.

Pentru aceste considerente s-a solicitat în principal, admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și a se dispune achitarea inculpatului P. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 193 al.2 din Noul Cod penal, în temeiul disp. art. 396 al.5 rap. la art. 16 alin.1 lit.c NCPP, iar în subsidiar, a se dispune măsura renunțării la aplicarea pedepsei în temeiul disp. art. 396 alin.3 NCPP rap. la art. 80 și art. 81 din Noul Cod Penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, urmează ca inculpatul – apelant să fie obligat la plata daunelor materiale solicitate de partea vătămată M. V. numai în măsura în care acestea sunt reale și dovedite, în condițiile solidarității debitorilor cu privire la ceilalți doi coinculpați.

Curtea verificând hotărârea atacată conform art. 420 al.8 c.pr.penală, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și, în raport de criticile invocate, constată că apelul declarat de inculpatul P. I. A., este nefondat așa cum se va arăta în continuare:

Instanța de fond în urma analizării probelor administrate în cauză respectiv: declarații de martori, a procesului verbal de confruntare, planșele foto, plângerile și declarațiile părților vătămate, certificatul medico legal și coroborate cu declarațiile inculpatului P. I. a reținut corect situația de fapt și vinovăția acestuia în sensul că la data de 19.08.2011 a lovit-o pe partea vătămată M. V. căreia i-a cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-13 zile îngrijiri medicale întrunind astfel elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art. 193 al.2 NCP, încadrare juridică de asemenea corespunzătoare.

Prima instanță a făcut o justă interpretare și aplicare a probelor administrate, reținând fără dubiu participarea inculpatului alături de ceilalți inculpați din cauza de față la data respectivă, la agresiunile săvârșite împotriva părților vătămate A. I. T. și M. V., el fiind vinovat numai cu privire la lovirea victimei din urmă.

Numai intervenția promptă a organelor de poliție a fost posibilă stoparea agresiunilor săvârșite de inculpați împotriva victimelor, desfășurată în zona magazinului aparținând unei societăți din . Prahova, așa încât întreg conflictul a fost aplanat.

De altfel momentul în care au ajuns la fața locului alertate de martorii oculari organele de poliție au găsit părțile vătămate A. I. T. și M. V., prezentând urme vizibile de violențe, urme de sânge pe față și pe haine și, acuzând suferințe fizice, motiv pentru care acestea au fost transportate cu ambulanța la Spitalul Or.M., județul Prahova pentru a li se oferi îngrijiri medicale.

Probele administrate în cauză atestă fără echivoc participarea inculpatului - apelant P. I. A., la acest scandal din data de 19.08.2011 și, nu există nici un dubiu care să-i profite așa cum s-a susținut, motiv pentru care în mod legal și corect a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 1900 lei amendă și obligat în solidar cu ceilalți trei inculpați, la despăgubiri materiale în sumă de 1000 lei și la 3.000 lei daune morale către partea vătămată M. V. constituită parte civilă în cauză.

Pentru aceste considerente Curtea constată că, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică din toate punctele de vedere, motiv pentru care apelul declarat de inculpatul P. I. A., apare ca nefondat și va fi respins în consecință, conform art. 275 al.2 c.pr.penală.

Văzând și disp. art. 275 al.2 c.pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. I. A., fiul lui N. și C., ns.la data de 15.04.1992, domiciliat în .. 24, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 243 din data de 24.09.2014, pronunțată de Judecătoria M..

Obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2015.

Președinte, Judecător,

I. S. V. M.

Grefier,

M. E.

Red.VM

Tehnored.EM

4 ex./05.02.2015

d.f. nr._ Judecătoria M.

j.f. P. A.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Sentința nr. 8/2015....		Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr.... →

Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI