Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 9/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 9/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 12-01-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 9

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2015

Președinte – N. E.

Judecător – S. C. I.

Grefier – G. M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul S. E. E. fiul lui N. și M., născut la 26 martie 1976, domiciliat în comuna Vulcana P., .. 1, județul Dâmbovița împotriva sentinței penale nr. 307 din 04 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care în baza art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006 cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.

Potrivit art. 81 și art. 71 alin. 5 Cod penal 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit conform art. 82 din același cod, atrăgându-se atenția inculpatului S. E. E., asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Prin aceeași sentință, temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod proc. penală, cu aplicarea art. 4 din Codul penal au fost achitați inculpații S. E. E. și Treica E., fiul lui I. si M., născut la 23.04.1980 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în ., .. 174, județul Dâmbovița pentru pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1969.

În latură civilă, conform art. 25 alin. 5 Cod proc. penală s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. I., domiciliat in comuna Vulcana P., .. 1, județul Dâmbovița și partea civilă S. Județean de Urgență Târgoviște.

În fine, în baza art. 274 alin. 1 Cod proc. penală inculpatul Scirtoaje E. E. a fost obligat la plata sumei de 140 de lei cheltuieli judiciare către stat.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns intimatul parte civilă S. I., lipsă fiind apelantul inculpat S. E. E., intimatul parte civilă S. Județean de Urgență Târgoviște și intimatul parte responsabilă civilmente . Vulcana P..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează că prin C. registratură al instanței cu nr. de 224 din 08.01.2015 s-au depus motive de apel formulate de apelantul inculpat S. E. E., după care:

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită amânarea cauzei pentru lipsa avocatului ales al inculpatului apelant, urmând ca la termenul acordat acesta să depună dovada imposibilității de prezentare.

Curtea constată că în prezenta cauză s-a mai acordat un termen la cererea avocatului ales al inculpatului apelant S. E. E., prin care a acesta a motivat imposibilitatea de prezentare la sediul instanței pe considerentul că are alte cauze cu arestați în fața altor instanțe de judecată, fără a se depun vreo dovadă în acest sens, iar la acest termen s-au depus de avocatul ales motivele de apel formulate în scris la 06.01.2015 .

Față de lipsa avocatului ales al apelantului inculpat care nu s-a prezentat astăzi în instanță, deși dosarul a fost lăsat la a doua strigare, neexistând vreo cerere pentru amânarea judecății.

Având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru un concurs de infracțiuni printre care și aceea prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006 reținută la primul grad de jurisdicție și pentru care s-a pronunțat condamnarea, faptă sancționată atât de legea veche cât și de legea nouă cu pedeapsa sub un an închisoare, situație în care apărarea prin avocat nu este obligatorie, respinge, cererea formulată de procuror ca neîntemeiată și constată apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și să se mențină sentința atacată ca legală și temeinică.

Susține că situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond a fost susținută de probele administrate, constând în depozițiile persoanei vătămate și martorilor și relațiile comunicate de ITM Dâmbovița.

Intimatul parte civilă S. I. având personal cuvântul susține că nu a declarat apel, s-a judecat la Târgoviște, unde a rămas că se împacă cu inculpatul, care însă nu l-a mai căutat.

Arată că opt luni de zile a stat la pat, are doi copii minori în întreținere, de a căror îngrijire nu a mai putut să se ocupe în aceea perioadă, fiind ajutat de vecini cu alimente, iar cu privire la inculpat susține că a muncit pentru acesta cu ziua, însă nu a fost instruit.

Totodată, susține că mașina de 5 tone greutate care l-a accidentat a fost condusă de altcineva nu de inculpatul S. E..

Lasă la aprecierea instanței privind apelul declarat de apelantul inculpat.

CU R T E A

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, constată;

Prin sentința penală nr. 307 din 04 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște a fost condamnat inculpatul S. E. E. fiul lui N. și M., născut la 26 martie 1976, domiciliat în comuna Vulcana P., .. 1, județul Dâmbovița pentru infracțiunea de neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă, având ca urmare vătămarea corporală din culpă a unei persoane, prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006, cu aplicarea art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.

Potrivit art. 81 și art. 71 alin. 5 Cod penal 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit conform art. 82 din același cod, atrăgându-se atenția inculpatului S. E. E., asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Prin aceeași sentință, temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod proc. penală, cu aplicarea art. 4 din Codul penal au fost achitați inculpații S. E. E. și Treica E., fiul lui I. si M., născut la 23.04.1980 în Târgoviște, județul Dâmbovița, domiciliat în ., .. 174, județul Dâmbovița pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1969.

În latură civilă, conform art. 25 alin. 5 Cod proc. penală s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. I., domiciliat in comuna Vulcana P., .. 1, județul Dâmbovița și partea civilă S. Județean de Urgență Târgoviște.

În fine, în baza art. 274 alin. 1 Cod proc. penală inculpatul S. E. E. a fost obligat la plata sumei de 140 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

La data de 28.05.2012, în timp ce desfășura activități de încărcare a fierului vechi, pentru inculpatul Scârtoaje E. E., administrator al părții responsabile civilmente ., persoana vătămată S. I. a fost victima unui accident care a constat în strivirea piciorului stâng de către un utilaj tip auto-macara manevrat de inculpatul Treică E., ambii fiind angajați fără forme legale de secundul.

Din certificatul medico-legal nr. 559/CML/25.06.2012, a rezultat că în aceste împrejurări persoana vătămată S. I. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, posibil comprimare între planuri dure și care au necesitat pentru vindecare 75-80 de zile de îngrijiri medicale.

S-a stabilit ca fiind dovedit că acestea sunt consecința unui accident care s-a produs în curtea ., unde inculpatul Scirtoaje E. E. a transportat la muncă, cu o furgonetă, pe inculpatul Treică E., persoana vătămată S. I. și martorii D. C. și M. A..

Aceste persoane, care lucrau fără contract de muncă, trebuiau să desfășoare activitatea de dezafectare și demontare ale unui siloz metalic achiziționat de partea responsabilă civilmente ., societate ce are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata a deșeurilor și resturilor.

Activitatea de dezafectare a silozului se desfășurase și cu o zi înainte, iar la data de 28.05.2012 inculpatul S. E. E. a dat dispoziție celor patru muncitori să continue lucrările deși aceștia nu au fost dotați cu echipament de protecție și nici nu au fost instruiți cu privire la munca pe care urmau sa o desfășoare, după care la scurt timp a plecat.

Persoana vătămată S. I. a primit sarcina de a încărca piese și bucăți metalice tăiate din silozul de ciment dezafectat cu ajutorul unui aparat autogen iar inculpatul Treică E. acea de a ajuta la încărcarea deșeurilor metalice atât manual, cât si prin manipularea autoutilitarei prevăzute cu macara N2 marca Renault VI Midlum 150 cu numărul_, proprietatea inculpatului Scirtoaje E. E..

S-a menționat și faptul că inculpatul Treică E. nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule și nici nu deținea un atestat care să-i permită manevrarea utilajului în cauză.

Potrivit sarcinilor primite, în jurul orelor 10:00-10:30, inculpatul Treică E. s-a urcat la volanul autoutilitarei prevăzute cu macara și a efectuat o manevra de mers înapoi, pentru ca persoana vătămată S. I. să atașeze cârligul macaralei la o piesa metalică voluminoasă.

Ca urmare, pe fondul lipsei cunoștințelor de specialitate autoutilitara a surprins si a accidentat pe secundul, strivindu-i piciorul stâng între utilaj și piesa metalica ce trebuia ancorată și ridicată.

În aceste condiții, unul dintre paznicii . G. V. a apelat telefonic pe inculpatul Scirtoaje E. E., care a venit la fața locului cu un autoturism marca BMW împreună cu cumnatul său, martorul Vătase B..

Astfel, persoana vătămată S. I. a fost urcată în autoturism și transportată la S. Județean de Urgență Târgoviște, unde în compartimentul UPU, în jurul orelor orele 10;55, a fost supusă unei intervenții chirurgicale, rămânând internată în perioada 28.05._12.

La prezentarea în spital atât persoana vătămată, cât și martorul Vatase B. au declarat că accidentul s-a produs, în cadrul manevrării unui buștean, ascunzându-se starea de fapt reală.

Apărările formulate de inculpat au fost înlăturate prin coroborarea declarațiilor persoanei vătămate S. I. cu declarațiile martorilor C. E., S. M., G. V. și adresa nr._/22.08.2013 emisă de ITM Dâmbovița și

S-a constatat că prin plângerea și declarațiile făcute, persoana vătămată S. I. a descris împrejurările în care s-a produs accidentul, arătând că desfășura activitatea de dezmembrare a unui siloz metalic cumpărat de firma administrată de inculpatul Scirtoaje E. E., că a fost accidentată la piciorul stâng ca urmare a faptului că inculpatul Treica E. a manevrat necorespunzător o autoutilitara dotată cu un braț tip macara.

Totodată acesta a menționat că a participat la activitatea de dezmembrare și înainte cu o zi de producerea accidentului și trebuia să primească bani pentru că scotea cimentul din siloz.

A precizat de asemenea că în îndeplinirea sarcinilor inculpatul S. E. E. a cerut secundului să taie picioarele silozului, astfel încât cimentul să poată fi scos ușor, macaraua fiind condusă și cu o zi înainte de accident tot de acesta, sens în care cheile au fost lăsate în contact de acesta.

A susținut și faptul că inculpatul Treica E. este acela care a luat hotărârea de a trage cu utilajul bucățile de fier tăiate iar inculpatul Scirtoaje E. și cumnatul său i-au cerut să declare la spital că i-a căzut un buștean pe picior.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la 20.06.2012 s-a constatat că în curtea aparținând . aflau construcții și instalații metalice dezafectate, panouri din beton și o cuvă metalică ce a servit la depozitarea cimentului, constatările coroborându-se cu obiectul de activitate al persoanei juridice administrate de inculpatul S. E. E., respectiv comerțul cu ridicata a deșeurilor și resturilor, activitatea desfășurată constând în tăierea silozului pentru recuperarea fierului vechi în vederea comercializării.

S-a reținut de asemenea ca fiind pertinent și procesul verbal încheiat la 21.06.2012 de IPJ Dâmbovița - Serviciul de investigare a fraudelor, prin care s-a stabilit că în cadrul unei licitații de la . responsabilă civilmente . a cumpărat două silozuri pentru ciment în capacitate de 8 tone fiecare, tranzacție reflectată și în cuprinsul facturii fiscale nr. 347/10.05.2012, precum și procesul verbal întocmit la 11.05.2012 de aceasta din urmă privind scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe a bunurilor materiale (unul dintre silozuri fiind transformat în stație de siloz, iar al doilea în deșeuri de fier vechi în cantitate de 4000 kg, la prețul de 0,90 lei/kg).

D. consecință, conform facturii fiscale . nr. 23/25 05 2012, tranzacție finalizată la 25.05.2012, partea responsabilă civilmente . a comercializat stația de siloz către . SRL C. contra sumei de 3472 de lei.

Tranzacția finalizându-se la 25 mai 2012 s-a apreciat ca fiind relevantă pentru desfășurarea activităților specifice de dezmembrare a silozului în zilele de 27 și 28 mai 2012.

S-au înlăturat și apărările inculpatului S. E. E. în sensul că muncitorii fuseseră aduși pentru a colecta cimentul din siloz și că el nu a cunoscut faptul că inculpatul Treica E. va manevra macaraua și că ceilalți lucrători vor efectua activitatea de debitare a fierului vechi fără ca el să fie de față.

Sub acest aspect, s-au reținut ca și pertinente declarațiile martorei C. E., concubina persoanei vătămate S. I., care a învederat că macaraua a fost condusă de inculpatul Treica E., că ambii alături de celelalte persoane se aflau în locul respectiv pentru a tăia fier, la solicitarea inculpatului Scârtoaje E. E., ultimul permițându-i să manevreze macaraua și în alte zile, cu același scop, activități cunoscute și de concubinul său.

De asemenea, s-au primit și declarațiile martorilor S. M. și G. V., paznici la . care nu se aflau în legături de interese sau de rudenie cu inculpatul Scirtoaje E. E., s-a reținut că secundul s-a deplasat în incinta Consird pentru a lua fier vechi,deplasări pe care le făcuse și în alte zile cu același scop, că manevrele se efectuau cu un camion tip macara, iar utilajul a fost condus la data accidentului de inculpatul Treica E., în zonă aflându-se și un tir pentru colectarea fierului vechi.

Față de cele ce preced, s-au înlăturat ca nesincere declarațiile martorilor D. C. și M. A., care au relatat faptul că accidentul a avut loc în timp ce ei lucrau pentru a scoate cimentul din siloz și că nu a existat o discuție între ei și inculpatul S. E. E. cu privire la folosirea utilajului, depozițiile acestora fiind contrazise de întregul probatoriu administrat în cauză, fiind apreciate de instanța de fond ca subiective, având în vedere că aceștia sunt consăteni cu inculpatul, care le-a oferit posibilitatea unui câștig prin munca și cu alte ocazii.

Față de adresa nr._/22.08.2013 emisă de ITM Dâmbovița s-a reținut că la data de 28.05.2012 partea responsabilă civilmente . nu avea organizată activitatea de securitate și sănătate în muncă, neavând calitatea de angajator, că muncitorii trebuiau să desfășoare activitatea în conformitate cu pregătirea și instruirea lor, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, că echipamentul individual de protecție se acordă corespunzător riscurilor identificate de către angajator în activitatea desfășurată și că nu a elaborat instrucțiuni proprii de securitate a muncii, nu a efectuat identificarea riscului de accidentare și îmbolnăvire profesionala pentru activitatea desfășurată și nu a acordat lucrătorilor echipament individual de protecție.

Ca urmare, s-a apreciat ca fiind dovedit că nu s-au respectat dispozițiile art. 37 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, potrivit cărora neluarea vreuneia din masurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste masuri, daca se creează un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracțiune.

D. consecință, s-a concluzionat că accidentul din data de 28 mai 2012 având ca urmare leziunile suferite la nivelul piciorului stâng de către persoana vătămată S. I., angajat fără contract de muncă, s-au produs în cadrul procesului de muncă, într-un loc organizat de angajatorul de fapt în acest scop și în interesul său.

În atare situație, chiar dacă lucrătorii respectivi au desfășurat activitatea fără contract de muncă, fiind angajați ai părții responsabile civilmente, ., coordonarea activității acestora, responsabilitatea însușirii și respectării normelor de protecție a muncii a întregului colectiv din subordine, revenea inculpatului Scirtoaje E. E..

În drept, fapta inculpatului Scirtoaje E. E. care, în calitate de administrator al părții responsabile civilmente ., la data de 28.05.2012 nu a instruit și nu a echipat în acord cu normele privind securitatea și siguranța muncii pe lucrătorii D. C., M. A., Treica E. și S. I., persoane pe care le-a folosit la munca in interesul societății, fără forme legale, și care a permis inculpatului Treica E. să manevreze autoutilitara N2 marca Renault VI Midlum 150 cu nr._, cunoscând că acesta nu poseda atestat profesional, rezultând accidentarea persoanei vătămate S. I. s-a încadrat în infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. 3 din Legea nr. 319/2006.

Cât privește vătămările corporale suferite de persoana vătămată S. I., rezultat al inacțiunii inculpatului S. E. E., care a lăsat autospeciala neasigurată, și a îndemnat pe coinculpatul Treica E., pentru a o manevra și cu alte ocazii, s-a apreciat că întrunește conținutul legal al infracțiunii prev. de art. 184 alin. 2 și 4 cod penal 1969 în vigoare la data de 28 mai 2012.

Referitor la această faptă, după analiza comparativă a textelor incriminatorii prevăzute în Codul penal abrogat și Codul penal pus în aplicare la 01.02.2014, mai înaintea judecății cauzei, s-a apreciat că se impune recunoașterea noii legi penale ca fiind mai favorabilă în sensul art. 5, pentru coinculpații S. E. E. și Treică E..

S-a constatat astfel, că vătămarea corporală din culpă constituie infracțiune în sensul art. 196 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal numai dacă a fost săvârșită de o persoana sub influenta băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau dacă a cauzat vreuna din consecințele prev. de art. 194 Cod penal (o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav si permanent, avortul, punerea in primejdie a vieții persoanei).

Având în vedere că persoana vătămată S. I. a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare, 75-80 de zile de îngrijiri medicale, față de prevederile art. 3 din Legea de punere in aplicare a Legii nr. 286/2009, dispozițiile art. 4 din Codul penal (referitoare la aplicarea legii penale de dezincriminare), în baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod proc. penală, prima instanță a dispus achitarea coinculpaților Scirtoaje E. E. și Treica E. pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1969.

Așa fiind, conform art. 25 alin. 5 Cod proc. penală s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată S. I..

Pentru argumentele de fapt și de drept anterior expuse, în final, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului S. E. E. pentru infracțiunea prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006 cu aplicarea art. 5 Cod penal la pedeapsa închisorii, determinată conform criteriilor prev. de art. 72 Cod penal din 1969 (împrejurările comiterii faptei, consecințele acesteia - accidentarea grava a persoanei vătămate, nerecunoașterea faptei de către inculpat, dar si lipsa antecedentelor penale).

Sub acest aspect, s-a apreciat că scopul retributiv și preventiv poate fi realizat prin suspendarea condiționată a executării conform art. 81-83 Cod penal 1969, e durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni calculat potrivit art. 82 din același cod.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal a declarat apel inculpatul S. E. E., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Deși legal citat, la două termene de judecată, acesta nu a înțeles să se prezinte în fața instanței de control judiciar iar prin motivele de apel depuse în scris, în esență, a susținut că nelegal, a fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006, privind securitatea și sănătatea în muncă.

Aceasta întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ce întregesc conținutul legal, deoarece s-a dovedit că atât persoana vătămată S. I. cât și martorii D. C., M. A. și Treică E., folosiți la muncă în data de 28 mai 2015 nu au avut calitatea de lucrător, în sensul art. 5 din actul normativ, respectiv activitățile prestate nu au fost executate în baza unui contract încheiat în formă scrisă, între aceștia și inculpatul S. E. E., angajator potrivit legii, în considerarea funcției de administrator al . Vulcana P., județul Dâmbovița.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei iar pe fond în baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 lit. a) Cod proc. penală să se dispună achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006, constatându-se că fapta penală sesizată nu există.

Apelul nu este fondat.

Verificând sentința primei instanțe pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate de inculpatul S. E. E., precum și sub toate aspectele conform 417 și 418 Cod proc. penală, rezultă că faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția s-au stabilit corect, găsindu-și corespondent în probele administrate, ce au fost complet analizate și just apreciate.

S-au avut în vedere astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 20.06.2012 și planșa fotografică anexă; procesul verbal din data de 21.06.2012 întocmit de organele de cercetare penala din cadrul IPJ Dâmbovița - Serviciul de Investigare a Fraudelor; plângerea și declarațiile persoanei vătămate S. I., declarațiile martorilor C. E., S. M., G. V. și M. A., declarațiile inculpatului Treică E., actele întocmite de ITM Dâmbovița cu ocazia constatărilor privind modul de respectare a legislației în domeniul relațiilor de muncă, a securității și sănătății în muncă, efectuate la . Vulcana P., județul Dâmbovița, în urma controlului din perioada 06-10.07.2012 și adresa nr._/22.08.2013 emisă de aceeași instituție.

De asemenea, s-au reținut ca și pertinente documentația medicală privind persoana vătămată S. I., respectiv certificatul medico-legal nr. 559/CMP/25.06.2012 emis de SML Dâmbovița, fișa de prezentare UPU nr._ și scrisoarea medicală emise de S. Județean de Urgență Târgoviște – Secția de Ortopedie.

Aceste probe sunt pertinente pentru stabilirea existenței faptei și vinovăției în cazul constatării și identificării autorilor infracțiunilor privind regimul securității și sănătății în muncă, reglementat prin legea specială în materie, iar la efectuarea controlului judecătoresc ierarhic se constată ca fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în calitate de administrator al părții responsabile civilmente . la data de 28 mai 2012, inculpatul S. E. E., a folosit pe martorii D. C., M. A., inculpatul Treică E. și persoana vătămată S. I., pentru a presta munci în interesul persoanei juridice, fără forme legale, activitățile constând în dezafectarea și demontarea unui siloz mecanic, achiziționat în urmă cu trei zile și desfășurându-se la sediul ..

Rezultă de asemenea, că justificat prima instanță a stabilit că în calitate de angajator, apelantul inculpat nu a organizat activitatea de securitate și sănătate în muncă, nu a pregătit și instruit muncitorii folosiți, în condițiile menționate, nu a elaborat instrucțiuni proprii de securitate a muncii, nu a identificat riscuri de accidentare a acestora și nici nu le-a pus la dispoziție echipamente individuale de protecție, deși funcție de natura operațiunilor, silozul mecanic ce urma a fi dezafectat și utilajele folosite, putea și avea obligația legală de a prevedea eventualele accidente de muncă, având consecințe prejudiciabile asupra vieții, integrității corporale și sănătății acestora.

Astfel, contrar apărărilor formulate, s-a dovedit că, acceptând manevrarea autoutilitarei N 2 marca Renault VI Mildlum 150 nr._, proprietatea persoanei juridice, de către inculpatul Treică E., care nu poseda permis de conducere pentru nici un fel de autovehicule, în cadrul sarcinilor de muncă încredințate celor cinci lucrători, s-a produs vătămarea corporală a persoanei vătămate S. I., poziționat în apropierea utilajului, el exercitând activități de tăiere a fierului dezafectat, iar leziunile corporale suferite au necesitat pentru vindecare un număr de 75-80 zile de îngrijiri medicale.

Atari acte materiale realizează conținutul legal al infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal 1969 și infracțiunea de nerespectare a dispozițiilor legale și măsurilor de prevedere privind securitatea și sănătatea în muncă prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplic. art. 5 Cod penal.

Încadrarea juridică dată activității infracționale constând în aceea că la data de 28 mai 2012, în calitate de angajator, administrator al părții responsabile civilmente . Vulcana P., județul Dâmbovița nu a instruit și nu a echipat în acord cu normele privind securitatea și siguranța muncii pe martorii M. A., D. C., persoana vătămată S. I. și inculpatul Treică E., persoane folosite la muncă în interesul societății, fără forme legale, și a permis acestuia din urmă să manevreze o autoutilitară, știind că nu poseda atestat profesional pentru manevrarea utilajului, rezultând accidentarea persoanei vătămate S. I., în infracțiunea privind securitatea și sănătatea în muncă, prev. de art. 37 alin. 1 și 3 din Legea nr. 319/2006, este corectă.

Chiar dacă la data de mai sus, raporturile de muncă dintre cele patru persoane anterior menționate și persoana juridică reprezentată nu se concretizaseră prin încheierea unei convenții scrise și au prestat activități ocazionale “la negru”, inculpatul S. E. E. are calitatea de subiect activ calificat ce întregește conținutul legal al infracțiunii incriminată de legea specială.

Aceasta întrucât din conținutul art. 3 și art. 5 lit. a) și c) din Legea nr. 319/2006 rezultă fără dubiu că prevederile Legii nr. 319/2006 se aplică angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților lucrătorilor, din toate sectoarele de activitate, atât publice, cât și private, prin aceștia înțelegându-se și alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în unitatea respectivă, cu permisiunea angajatorului, inclusiv persoanele care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă și pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.

Și soluția de achitare a inculpatului S. E. E., în baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) Cod proc. penală cu aplic. art. 4 Cod penal, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal 1969, este legală, având în vedere modificările legislative intervenite ulterior datei de 01 iunie 2014, respectiv dispozițiilor art. 194 NCP.

Într-adevăr, potrivit noilor norme incriminatori, fapta de vătămare corporală a unei persoane din culpă, în cadrul desfășurării unei activități la locul de muncă, atrage răspunderea penală numai în măsura în care leziunile produse au necesitat pentru vindecare peste 90 zile de îngrijiri medicale ori s-a produs un prejudiciu estetic grav și permanent, avortul sau punerea în primejdie a vieții acesteia.

Examinând din oficiu legalitatea pedepsei de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării conform art. 81-83 Cod penal 1969 stabilită la primul grad de jurisdicție, se constată că aceasta este justă și corespunde întocmai criteriilor de individualizare înscrise sub art.72 din același cod.

Concluzionând pentru argumentele de fapt și de drept expuse, sentința primei instanțe se apreciază ca fiind justă și conformă legii, situație în care apelul declarat de inculpatul S. E. E., se va respinge în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) cod proc. penală, ca nefondat.

Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de inculpatul S. E. E. fiul lui N. și M., născut la 26 martie 1976, domiciliat în comuna Vulcana P., .. 1, județul Dâmbovița împotriva sentinței penale nr. 307 din 04 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, ca nefondat.

Obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător,

N. E. S. C. I.

Grefier,

M. G.

Red. NE

Tehnored. GM

2 ex. / 12.02.2015

Dosar fond nr._ Judec. Târgoviște

Judec. fond G. L.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 9/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI