Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 611/2012. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 611/2012 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 25-06-2012 în dosarul nr. 611/2012
Dosar nr._ - liberare provizorie sub control judiciar
- art. 1602 Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 611
Ședința publică din data de 25 iunie 2012
Președinte B. I.
Judecător A. V.
Judecător A. T. L.
Grefier M. L.
Ministerul Public reprezentat prin procuror Cautiș D. din cadrul
DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul G. D., împotriva încheierii din 21.06.2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent G. D., asistat de avocat ales U. I..
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, inculpatul recurent arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, întrucât le menține pe cele date anterior în cauză.
Apărătorul inculpatului depune la dosar înscrisuri în susținerea recursului, respectiv copie după carnetul de muncă din care rezultă că inculpatul este angajat ca asistent personal al bunicii sale, certificat de încadrare în grad de handicap al acesteia, caracterizare emisă de preotul paroh, anchetă socială și o adeverință medicală din care rezultă starea de sănătate a mamei inculpatului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat ales U. I., pentru inculpat, solicită admiterea recursului și modificarea încheierii pronunțate de Tribunalul B. în sensul admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602 alin. 2 Cod procedură penală. Având în vedere practica judiciară, și în cazul admiterii pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, măsura arestării preventive subzistă, întrucât sunt prevăzute restricții ce pot fi dispuse pentru a se asigura garanția urmăririi penale ce nu poate fi împiedicată. În cauză, în raport de actele și lucrările efectuate, respectiv percheziție, reconstituire de grup, audierea unui făptuitor, care nu au demonstrat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului are o deosebită amploare, măsura arestării preventive nu se mai justifică, iar inculpatul poate fi pus în libertate, întrucât acesta nu are de gând să împiedice în vreun fel urmărirea penală. Mai mult, acesta se obligă să respecte restricțiile impuse, existând garanții pentru desfășurarea în bune condiții a actelor de urmărire penală, și este conștient că, în cazul în care nu le va respecta, se va revoca această măsură.
Procurorul, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, ca nefondat, și menținerea încheierii pronunțate de prima instanță ca fiind legală și temeinică, în care în mod corect s-a reținut că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică. Având în vedere durata relativ scurtă de arest preventiv, cererea formulată de inculpat nu este oportună la acest moment procesual.
Inculpatul G. D., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, cu precizarea că va respecta condițiile impuse de instanță.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală, instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin încheierea din 21.06.2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G. D., acesta fiind obligat să plătească statului 30 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul B. a constatat că prin cererea înregistrată la data de 20 iunie 2012, inculpatul G. D. a solicitat, în temeiul art. 55, art.1601 Cod procedură penală, art. 23 alin. 10 din Constituția României, liberarea sa provizorie sub control judiciar, cu motivarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Cod procedură penală și că de la reținerea și arestarea sa preventivă nu au mai fost făcute acte de urmărire penală și nu au apărut noutăți în cercetarea penală, nu există probe privind existența infracțiunii de constituire grup infracțional, au fost efectuate percheziții, însă nu au fost găsite elemente care să susțină acuzarea și să intereseze organele de urmărire penală. De asemenea, a arătat că nu a mai formulat alte cereri de liberare provizorie sau de revocare a măsurii arestării preventive și că a luat cunoștință de obligațiile ce-i revin în ipoteza admiterii cererii și pe care se obligă să le respecte, nu prezintă pericol în desfășurarea anchetei penale și nici pericol public.
Față de toate acestea, a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, arătând totodată că a luat la cunoștință de dispozițiile legii privind cazurile de revocare a liberării provizorii și că se obligă să respecte orice obligații legale, ce vor fi stabilite de instanță în ipoteza admiterii cererii sale.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat îndeplinește formal condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia, astfel cum s-a constatat, însă nu este întemeiată din perspectiva oportunității.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 45 din 8 iunie 2012 a Tribunalului B., constatându-se incidența art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, s-a reținut că din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, rezultă presupunerea rezonabilă, respectiv există indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală, că inculpații G. D. și G. C. au săvârșit infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea 39/2003 și contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 cu aplicarea art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. Este vorba despre procesul-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de constatare, procese-verbale de identificare și inventariere, rapoarte ale lucrătorilor de poliție, declarația martorului cu identitate protejată P. I., procese-verbale de investigații, procese-verbale de percheziție corporală, domiciliară și auto; procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale; adrese ale Serviciului Criminalistic din cadrul IJP B. privind identificarea urmelor papilare. Prin urmare, s-a reținut situația de fapt descrisă de procuror, după cum urmează:
În cursul anului 2012, inculpații G. C., G. D., împreună cu învinuiții P. G. și H. D., zis „D.” și alți cetățeni români și ucraineni, au constituit o grupare infracțională organizată în scopul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, rolul cetățenilor ucraineni fiind de a introduce ilegal în România peste frontiera verde cantități însemnate de țigări, iar a cetățenilor români de a prelua, transporta, depozita și vinde aceste bunuri în vederea obținerii unor importante foloase materiale.
Pentru organizarea în siguranță a actelor de contrabandă, gruparea infracțională organizată și coordonată de inculpatul G. C. și învinuiții P. G., H. D. au încercat să atragă în activitatea infracțională un lucrător de poliție din cadrul S.P.F. D., care să le furnizeze informații cu privire la modul de dispunere a patrulelor de poliție pentru supravegherea zonei de frontieră în care gruparea urmărea să comită fapte de contrabandă. În acest sens, liderii grupării au contactat telefonic un lucrător de poliție din cadrul S.P.F. D. căruia i-au propus să se implice în activitatea infracțională.
În vederea stabilirii situației de fapt, a identificării tuturor participanților, descoperirii modalităților de acțiune, locului de săvârșire a actelor ilicite și mijloacelor de transport folosite prin ordonanța nr. 10/A/2012 din 25.05.2012 a fost autorizată folosirea în cauză ca informator a martorului cu identitate protejată P. I., fiul lui I. și G., născut la data de 11.11.1982 în localitatea Corlăteni, jud. I., domiciliat în localitatea Pomîrla, județul B., CNP-_ (date fictive).
În perioada 25.05.-02.06.2012, intenționând să comită fapte de contrabandă pe raza județului B., în zona de competență a SPF D., învinuitul P. G., singur sau împreună cu inculpații G. D. și G. C. s-au deplasat de mai multe ori, respectiv la datele de 25.05.2012, 31.05.2012și 02.06.2012 în municipiul D. și au purtat discuții cu martorul cu identitate protejată P. I. de la care doreau să obțină informații cu privire la modul de supraveghere a zonei de frontieră pentru a putea comite în siguranță faptele de contrabandă .În același scop s-a întâlnit în municipiul D. la data de 06.06.2012 cu martorul cu identitate protejată și inculpatul G. C., convorbirile purtate de către martorul cu identitate protejată cu cei sus-menționați fiind monitorizate tehnic în baza actelor de autorizare emise în cauză –procesele verbale de transcriere ale acestora fiind existente la filele 73-116 din dosar.
Inculpatul G. C. este polițist de frontieră din anul 2007, dată de la care a efectuat serviciul o perioadă de șase luni în cadrul I.J.P.F. B., ocazie cu care a cunoscut împrejurimile județului și locurile pretabile pentru comiterea unor acte de contrabandă, în prezent acesta desfășurându-și activitatea în cadrul I.T.P.F.Sighetul Marmației- STPF Rădăuți.
În vederea comiterii în siguranță a faptelor de contrabandă, învinuitul P. G. și ulterior inculpatul G. C. utilizănd apelativul „C.” au pus la dispoziția martorului cu identitate protejată P. I. două telefoane mobile cu cartele S., aspect dovedit atât de declarația martorului cu identitate protejată, de înregistrările convorbirilor ambientale purtate de aceștia, cât și de urmele papilare descoperite și ridicate de pe componentele și subansamblele acestor bunuri.
Supravegherea operativă a zonei de frontieră a evidențiat faptul că, în noaptea de 06/07.06.2012, gruparea infracțională organizată formată din inculpații G. C., G. D., învinuitul P. G. și alte două persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită s-au deplasat în zona de frontieră aferentă stâlpilor de frontieră 880-881, pe raza localității Pomîrla, cu un număr de patru autovehicule, două autoturisme de teren marca Mitsubishi Pajero, un microbuz marca Iveco și un autoturism marca VW Passat,neînmatriculate în România pentru a nu putea fi identificați.
În timp ce inculpatul G. C. a asigurat supravegherea zonei adiacente și a căilor de comunicație mai întâi cu autoturismul și ulterior pe jos, inculpatul G. D. împreună cu învinuitul P. G. și două persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită s-au deplasat cu celelalte autovehicule în apropierea liniei de frontieră și au preluat de la cetățeni ucraineni cantitatea de 48.977 pachete cu țigări de diferite mărci, de proveniență Republica M. și Ucraina, introduse în România prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat de către cetățeni ucraineni ,pe care au încărcat-o în cele trei autovehicule, cu intenția de a o scoate din zona de frontieră și a o transporta într-o locație de depozitare .
Fiind surprinși în timp ce încercau să transporte bunurile din zona de frontieră, pentru a evita prinderea lor, membrii grupării au acționat violent, impactând cu unul din autovehicule un lucrător de poliție care încerca să-i oprească, fiind necesară folosirea armamentului din dotare-situație însă care nu i-a impresionat pe autori care au reușit să părăsească în fugă locul comiterii faptei, abandonând cele trei autovehicule, reușindu-se prinderea în zonă doar a inculpatului G. D. care s-a opus imobilizării sale încercând chiar să deposedeze lucrătorul de poliție care l-a prins de arma din dotare, acesta fiind constrâns să recurgă la forță fizică pentru a-l imobiliza.
În apropierea zonei de frontieră, în spatele morii din localitatea Pomîrla, a fost identificat abandonat cu portiera descuiată autovehiculul marca VW Passat de culoare albastră cu numărul de înmatriculare_ utilizat de către inculpatul G. C. și aparținând fratelui acestuia, urmele papilare descoperite în acest autovehicul dovedind faptul că inculpatul s-a aflat la fața locului împreună cu unul din membrii grupării, respectiv cu învinuitul P. G., rolul său fiind de a supraveghea căile de acces spre zona de frontieră unde urma să se comită fapta de contrabandă pentru a evita depistarea autorilor și confiscarea bunurilor-convorbirile telefonice purtate de inculpat de la telefonul mobil al cărui număr de apel i l-a comunicat martorului cu identitate protejată înainte de comiterea faptei, dovedind cu prisosință acest lucru.
Cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate în apropierea frontierei de stat cu Republica Ucraina două din autovehiculele utilizate pentru transportul țigărilor, în interiorul acestora fiind descoperite diverse cantități de țigări. La o distanță de aproximativ trei kilometri de acestea, spre localitatea Pomîrla, a fost identificat încă unul din autovehiculele folosite pentru transportul țigărilor pentru oprirea căruia a fost necesară folosirea armamentului din dotare, aspecte evidențiate de urmele de gloanțe depistate cu ocazia verificării acestuia și în acest autovehicul fiind descoperită o cantitate însemnată de țigări.
Deși au fost organizate diverse filtre pe căile de comunicație și în zona de frontieră nu s-a reușit prinderea celorlalți participanți, zona împădurită permițând îndepărtarea acestora de la locul comiterii faptei. Ulterior, la domiciliul inculpatului G. C. și a altor participanți au fost efectuate percheziții domiciliare în vederea identificării acestora, însă inculpatul G. C. și învinuitul P. G. nu au fost găsiți la domiciliu și deși au fost contactați telefonic de către lucrătorii de poliție au refuzat să se prezinte pentru a fi conduși la organul de urmărire penală, inculpatul G. C. fiind depistat în dimineața zilei următoare și condus la organul de urmărire penală în baza mandatului de aducere emis pe numele acestuia.
Asupra inculpatului G. D. a fost găsită suma de aproximativ 1.800 lei, bani pe care acesta a declarat, cu ocazia percheziției corporale efectuate, că i-a primit de la o persoană pe nume „I.” pentru efectuarea transportului de țigări, probatoriul administrat în cauză dovedind însă participarea efectivă a acestui inculpat și la diverse activități de organizare a faptelor de contrabandă împreună cu învinuitul P. G. și inculpatul G. C., pe care i-a însoțit în județul B. pentru stabilirea detaliilor activităților infracționale ce intenționau să le desfășoare.
Prin activitatea infracțională desfășurată, inculpații G. D. și G. C., au cauzat bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 463.370 lei reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale datorate prin introducerea neregulată în țară a acestor bunuri.
Constatând că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile arătate este mai mare de 4 ani, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este dovedit de împrejurările și modul concret de organizare și de săvârșire a infracțiunilor, multitudinea mijloacelor de transport utilizate pentru scoaterea din zona de frontieră a bunurilor introduse ilegal în țară, care nu sunt înmatriculate în România neputând fi identificați adevărații proprietari, îndrăzneala grupării din care fac parte inculpații de a încerca să atragă în activitatea infracțională un lucrător de poliție, calitatea inculpatului G. C. de agent de poliție în cadrul I.T.P.F. Sighetul Marmației - Sectorul de Poliție de Frontieră Rădăuți, cunoașterea de către acesta a modalităților de acțiune a poliției de frontieră și metodele specifice de contracarare a activității infracționale, utilizarea a numeroase și diverse mijloace de comunicare-telefoane mobile și stații radio, făcând deosebit de dificilă depistarea și prinderea acestora în momentul comiterii faptei, fiind necesară utilizarea unui număr mare de forțe de ordine pentru prinderea acestora în flagrant, având în vedere și împrejurarea că în activitatea infracțională inculpații au beneficiat de sprijinul ilegal al unor lucrători din cadrul autorităților de frontieră din Republica Ucraina. S-a avut în vedere cantitatea importantă de țigări introdusă prin contrabandă în țară de către această grupare într-un interval foarte scurt de timp – respectiv într-o singură noapte și prejudiciul foarte mare cauzat bugetului de stat, precum și îndrăzneala inculpatului G. D., de a încerca să dezarmeze polițistul de frontieră în momentul prinderii sale în flagrant pentru a împiedica imobilizarea și identificarea sa.
Soluția a rămas definitivă prin încheierea nr. 53 din 11 iunie 2012 a Curții de Apel Suceava.
Față de temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării și de timpul scurt ce a trecut de la punerea în executare a acesteia, menținerea respectivelor temeiuri nu comportă discuții la acest moment.
În ce privește condițiile prev. de art. 1602 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, se constată că limitele de pedeapsă cuprinse în textele de incriminare permit liberarea provizorie, iar la dosar nu există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Cum întrunirea acestor condiții nu are semnificația nașterii unui drept al inculpatului la liberare provizorie, s-a impus verificarea împrejurării dacă scopul măsurii arestării preventive poate fi realizat și prin liberare provizorie, cu alte cuvinte dacă această din urmă măsură procesuală este oportună.
Oportunitatea a fost apreciată de prima instanță funcție de natura activității infracționale, modalitatea concretă de comitere, datele personale ale inculpatului, precum și de durata privării de libertate. Astfel, s-a constatat că inculpatul este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni de gravitate sporită, comise în grup organizat, cu participarea unui polițist de frontieră și a unor cetățeni ucraineni, activitatea infracțională fiind caracterizată și prin încercările de cooptare a altor polițiști de frontieră. Relevantă este și atitudinea membrilor grupului la momentul surprinderii de către organele statului, opoziția acestora fiind înlăturată doar ca urmare a folosirii armamentului din dotare. Mai mult, inculpatul G. a încercat deposedarea lucrătorului de poliție de armă. Toate aceste împrejurări, coroborate cu timpul foarte scurt ce a trecut de la luarea arestării preventive, înlătură la acest moment relevanța celorlalte date ce caracterizează persoana inculpatului (evidențiate de apărător cu prilejul dezbaterilor și prin înscrisurile depuse la dosar) și au demonstrat că scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar.
D. urmare, în baza art. 1608a alin. 6 Cod procedură penală, cererea inculpatului a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul G. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru motivele prezentate oral de apărătorul său ales și cuprinse în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385/6 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul recurent G. D. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea 39/2003 și contrabandă, prev. de art. 270 alin. 3 cu aplicarea art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-au reținut următoarele:
În cursul anului 2012, inculpații G. C., G. D., împreună cu învinuiții P. G. și H. D., zis „D.” și alți cetățeni români și ucraineni, au constituit o grupare infracțională organizată în scopul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, rolul cetățenilor ucraineni fiind de a introduce ilegal în România peste frontiera verde cantități însemnate de țigări, iar a cetățenilor români de a prelua, transporta, depozita și vinde aceste bunuri în vederea obținerii unor importante foloase materiale.
Pentru organizarea în siguranță a actelor de contrabandă, gruparea infracțională organizată și coordonată de inculpatul G. C. și învinuiții P. G., H. D. au încercat să atragă în activitatea infracțională un lucrător de poliție din cadrul S.P.F. D., care să le furnizeze informații cu privire la modul de dispunere a patrulelor de poliție pentru supravegherea zonei de frontieră în care gruparea urmărea să comită fapte de contrabandă. În acest sens, liderii grupării au contactat telefonic un lucrător de poliție din cadrul S.P.F. D. căruia i-au propus să se implice în activitatea infracțională.
În vederea stabilirii situației de fapt, a identificării tuturor participanților, descoperirii modalităților de acțiune, locului de săvârșire a actelor ilicite și mijloacelor de transport folosite prin ordonanța nr. 10/A/2012 din 25.05.2012 a fost autorizată folosirea în cauză ca informator a martorului cu identitate protejată P. I., fiul lui I. și G., născut la data de 11.11.1982 în localitatea Corlăteni, jud. I., domiciliat în localitatea Pomîrla, județul B., CNP-_ (date fictive).
În perioada 25.05.-02.06.2012, intenționând să comită fapte de contrabandă pe raza județului B., în zona de competență a SPF D., învinuitul P. G., singur sau împreună cu inculpații G. D. și G. C. s-au deplasat de mai multe ori, respectiv la datele de 25.05.2012, 31.05.2012și 02.06.2012 în municipiul D. și au purtat discuții cu martorul cu identitate protejată P. I. de la care doreau să obțină informații cu privire la modul de supraveghere a zonei de frontieră pentru a putea comite în siguranță faptele de contrabandă .În același scop s-a întâlnit în municipiul D. la data de 06.06.2012 cu martorul cu identitate protejată și inculpatul G. C., convorbirile purtate de către martorul cu identitate protejată cu cei sus-menționați fiind monitorizate tehnic în baza actelor de autorizare emise în cauză –procesele verbale de transcriere ale acestora fiind existente la filele 73-116 din dosar.
Inculpatul G. C. este polițist de frontieră din anul 2007, dată de la care a efectuat serviciul o perioadă de șase luni în cadrul I.J.P.F. B., ocazie cu care a cunoscut împrejurimile județului și locurile pretabile pentru comiterea unor acte de contrabandă, în prezent acesta desfășurându-și activitatea în cadrul I.T.P.F.Sighetul Marmației- STPF Rădăuți.
În vederea comiterii în siguranță a faptelor de contrabandă, învinuitul P. G. și ulterior inculpatul G. C. utilizănd apelativul „C.” au pus la dispoziția martorului cu identitate protejată P. I. două telefoane mobile cu cartele S., aspect dovedit atât de declarația martorului cu identitate protejată, de înregistrările convorbirilor ambientale purtate de aceștia, cât și de urmele papilare descoperite și ridicate de pe componentele și subansamblele acestor bunuri.
Supravegherea operativă a zonei de frontieră a evidențiat faptul că, în noaptea de 06/07.06.2012, gruparea infracțională organizată formată din inculpații G. C., G. D., învinuitul P. G. și alte două persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită s-au deplasat în zona de frontieră aferentă stâlpilor de frontieră 880-881, pe raza localității Pomîrla, cu un număr de patru autovehicule, două autoturisme de teren marca Mitsubishi Pajero, un microbuz marca Iveco și un autoturism marca VW Passat,neînmatriculate în România pentru a nu putea fi identificați.
În timp ce inculpatul G. C. a asigurat supravegherea zonei adiacente și a căilor de comunicație mai întâi cu autoturismul și ulterior pe jos, inculpatul G. D. împreună cu învinuitul P. G. și două persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită s-au deplasat cu celelalte autovehicule în apropierea liniei de frontieră și au preluat de la cetățeni ucraineni cantitatea de 48.977 pachete cu țigări de diferite mărci, de proveniență Republica M. și Ucraina, introduse în România prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat de către cetățeni ucraineni ,pe care au încărcat-o în cele trei autovehicule, cu intenția de a o scoate din zona de frontieră și a o transporta într-o locație de depozitare .
Fiind surprinși în timp ce încercau să transporte bunurile din zona de frontieră, pentru a evita prinderea lor, membrii grupării au acționat violent, impactând cu unul din autovehicule un lucrător de poliție care încerca să-i oprească, fiind necesară folosirea armamentului din dotare-situație însă care nu i-a impresionat pe autori care au reușit să părăsească în fugă locul comiterii faptei, abandonând cele trei autovehicule, reușindu-se prinderea în zonă doar a inculpatului G. D. care s-a opus imobilizării sale încercând chiar să deposedeze lucrătorul de poliție care l-a prins de arma din dotare, acesta fiind constrâns să recurgă la forță fizică pentru a-l imobiliza.
În apropierea zonei de frontieră, în spatele morii din localitatea Pomîrla, a fost identificat abandonat cu portiera descuiată autovehiculul marca VW Passat de culoare albastră cu numărul de înmatriculare_ utilizat de către inculpatul G. C. și aparținând fratelui acestuia, urmele papilare descoperite în acest autovehicul dovedind faptul că inculpatul s-a aflat la fața locului împreună cu unul din membrii grupării, respectiv cu învinuitul P. G., rolul său fiind de a supraveghea căile de acces spre zona de frontieră unde urma să se comită fapta de contrabandă pentru a evita depistarea autorilor și confiscarea bunurilor-convorbirile telefonice purtate de inculpat de la telefonul mobil al cărui număr de apel i l-a comunicat martorului cu identitate protejată înainte de comiterea faptei, dovedind cu prisosință acest lucru.
Cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate în apropierea frontierei de stat cu Republica Ucraina două din autovehiculele utilizate pentru transportul țigărilor, în interiorul acestora fiind descoperite diverse cantități de țigări. La o distanță de aproximativ trei kilometri de acestea, spre localitatea Pomîrla, a fost identificat încă unul din autovehiculele folosite pentru transportul țigărilor pentru oprirea căruia a fost necesară folosirea armamentului din dotare, aspecte evidențiate de urmele de gloanțe depistate cu ocazia verificării acestuia și în acest autovehicul fiind descoperită o cantitate însemnată de țigări.
Deși au fost organizate diverse filtre pe căile de comunicație și în zona de frontieră nu s-a reușit prinderea celorlalți participanți, zona împădurită permițând îndepărtarea acestora de la locul comiterii faptei. Ulterior, la domiciliul inculpatului G. C. și a altor participanți au fost efectuate percheziții domiciliare în vederea identificării acestora, însă inculpatul G. C. și învinuitul P. G. nu au fost găsiți la domiciliu și deși au fost contactați telefonic de către lucrătorii de poliție au refuzat să se prezinte pentru a fi conduși la organul de urmărire penală, inculpatul G. C. fiind depistat în dimineața zilei următoare și condus la organul de urmărire penală în baza mandatului de aducere emis pe numele acestuia.
Asupra inculpatului G. D. a fost găsită suma de aproximativ 1.800 lei, bani pe care acesta a declarat, cu ocazia percheziției corporale efectuate, că i-a primit de la o persoană pe nume „I.” pentru efectuarea transportului de țigări, probatoriul administrat în cauză dovedind însă participarea efectivă a acestui inculpat și la diverse activități de organizare a faptelor de contrabandă împreună cu învinuitul P. G. și inculpatul G. C., pe care i-a însoțit în județul B. pentru stabilirea detaliilor activităților infracționale ce intenționau să le desfășoare.
Prin activitatea infracțională desfășurată, inculpații G. D. și G. C., au cauzat bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 463.370 lei reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale datorate prin introducerea neregulată în țară a acestor bunuri.
Față de inculpatul G. D. s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu nr. 45, pronunțată la data de 08.06.2012 de către Tribunalul B., pe o durată de 29 zile, începând cu data de 08.06.2012 și până la data de 06.07.2012 inclusiv, emițându-se în baza acesteia mandatul de arestare preventivă.
La luarea măsurii arestării preventive a inculpatului G. D., instanța a reținut, în esență, că sunt întrunite cerințele prev. de art. 143 Cod procedură penală, fiind îndeplinite cumulativ și condițiile cazului prev. de 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, ce a servit ca și temei al arestării preventive a sus-numitului, constatând că există indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, sancționate din punct de vedere penal cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. De asemenea, la momentul plasării inculpatului în detenție provizorie, instanța a apreciat că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând, între altele, din modalitatea de comitere a faptelor și persoana inculpatului, precum și pe baza presupunerii rezonabile că asemenea infracțiuni grave, comise frecvent în aceeași arie geografică, sunt de natură să producă un impact asupra opiniei publice, iar neluarea unor măsuri drastice ar crea o stare de insecuritate în rândul opiniei publice și sentimentul că justiția nu acționează în mod ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social, precum și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare și de către alte persoane.
Curtea constată că în cauză există atât probe, cât și indicii temeinice, astfel după cum sunt acestea definite de disp. art. 68/1 Cod procedură penală și de jurisprudența CEDO în materie, că inculpatul G. D. a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, fiind îndeplinite cerințele prev. de art. 143 Cod procedură penală.
Astfel, mijloacele de probă administrate în cauză până în prezent în cursul urmăririi penale, respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de constatare, procesele-verbale de identificare și inventariere, rapoartele lucrătorilor de poliție, declarația martorului cu identitate protejată P. I., procesele-verbale de investigații, procesele-verbale de percheziție corporală, domiciliară și auto, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale, adresele Serviciului Criminalistic din cadrul IJP B. privind identificarea urmelor papilare, conduc la presupunerea rezonabilă, în sensul că inculpatul recurent a săvârșit aceste infracțiuni, pentru comiterea cărora a fost arestat preventiv.
În conformitate cu disp. art. 136 al. 2 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1602 alin. 1 și 2 Cod procedură penală.
Din analiza prevederilor art. 1602 Cod procedură penală, rezultă că liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani închisoare și nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
În ceea ce privește condițiile cerute de art.148 lit. f Cod procedură penală, reținute la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent, Curtea constată că acestea sunt date în cauză, atât sub aspectul condiției cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care acesta este cercetat, cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul recurent prin lăsarea sa în libertate este dat de natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia, de valorile sociale lezate, de rezultatul produs, de rezonanța deosebită creată în rândul opiniei publice, precum și de starea de insecuritate din rândul societății civile, de natură a determina o reacție negativă a acesteia, față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații ar putea fi judecate în stare de libertate.
Având în vedere faptul că s-a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului recurent subzistă, Curtea va proceda la examinarea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în sensul că va verifica în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului, astfel după cum impune decizia nr. 17/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, care în conformitate cu disp. art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedură penală, este obligatorie pentru instanțele de judecată.
Astfel, Curtea reține că liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi, instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica săvârșirea de fapte periculoase, beneficiul liberării provizorii sub control judiciar nefiind un drept al inculpatului, ci doar o vocație a acestuia.
Prin urmare, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602 al. 1 Cod procedură penală privind liberarea provizorie sub control judiciar, în conformitate cu disp. art.1608a alin. 2 Cod procedură penală se poate admite o asemenea cerere doar atunci când se constată că aceasta este și întemeiată.
Acordarea liberării provizorii sub control judiciar constituie un beneficiu ce poate fi recunoscut unui inculpat numai dacă arestarea preventivă nu este absolut necesară, iar scopurile procesului penal pot fi realizate în bune condițiuni prin lăsarea acestuia în libertate provizorie, luându-se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că, lăsat în libertate nu va săvârși și alte infracțiuni și își va îndeplini obligațiile ce i se impun.
În acest context, analizând cererea inculpatului recurent, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, date fiind gradul de pericol social concret al faptelor pentru care este cercetat recurentul, impactul negativ produs de acestea asupra ordinii sociale, împrejurările și modalitatea lor de săvârșire, urmarea produsă, respectiv obținerea, pe căi ilicite, a unor importante foloase materiale, precum și rolul important pe care îl avea recurentul în cadrul grupului infracțional organizat.
În consecință, apare ca fiind inoportună la acest moment procesual cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul recurent, întrucât a nu se lua măsuri severe față de cei bănuiți că au săvârșit astfel de infracțiuni, ar reprezenta o încurajare pentru alte persoane tentate să obțină venituri din asemenea activități infracționale, Curtea apreciind că buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor acestuia pot fi garantate doar prin menținerea inculpatului recurent sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin punerea acestuia în libertate provizorie sub control judiciar.
Prin urmare, la acest moment al instrucției penale, la foarte scurt timp de la data la care instanța de judecată a statuat că se impune privarea de libertate a inculpatului G. D., este necesar să se sprijine destructurarea grupării infracționale, prin scoaterea acestuia din segmentul de rețea în care acționa, prevenindu-se refacerea conexiunilor și continuarea comiterii unor fapte antisociale, care lovesc grav interesele societății prin prejudicierea bugetului de stat la care contribuie fiecare dintre cetățeni.
Elementele de ordin personal și situația familială deosebită prezentată, precum și stadiul actual al instrumentării cauzei, în cadrul considerentelor anterior expuse referitor la însăși instituția și condițiile de acordare a liberării provizorii, nu sunt de natură a justifica aprecierea că recurgerea la această măsură alternativă ar fi oportună, impunându-se a se da prevalență interesului general al societății, care are un caracter preponderent și asigurării imperativului protejării procesului de administrare a probelor în vederea clarificării tuturor aspectelor proprii speței de față.
Dată fiind importanța relațiilor și valorilor sociale posibil periclitate, este îndreptățită convingerea că buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor acestuia pot fi garantate numai prin menținerea inculpatului G. D. sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin punerea acestuia în libertate provizorie sub control judiciar.
Pentru aceste considerente, care se adaugă celor pe larg expuse de către prima instanță, Curtea apreciază că buna desfășurare a procesului penal ar fi împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului recurent G. D..
Având în vedere cele reținute, constatând că încheierea recurată este legală și temeinică, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b rap. la art. 1609 alin. 7Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de către inculpatul G. D., împotriva încheierii din data de 21.06.2012 pronunțată de Tribunalul B. – Secția penală în dosarul nr._ .
În temeiul disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe inculpatul recurent la plata către stat a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G. D., fiul lui A. și A., născut la data de 19 septembrie 1979 în orașul Vicovu de Sus, județul Suceava, cu domiciliul în orașul Vicovu de Sus, județul Suceava, C.N.P._, împotriva încheierii din data de 21.06.2012 pronunțată de Tribunalul B. – Secția penală în dosarul nr._ .
Obligă pe inculpatul recurent la plata către stat a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.06.2012.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. B.I.
Dact. M.L.
3 ex./25.06.2012
Jud. fond – C. F.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
