Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 116/2016. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 116/2016 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 116/2016
Dosar nr._ - art. 108 Legea nr. 46/2008 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 116
Ședința publică din data de 5 februarie 2016
Președinte H. L. M.
Judecător L. I. G.
Grefier R. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
reprezentat prin procuror A. G.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de către partea civilă Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni împotriva sentinței penale nr. 171 din 04.11.2015 pronunțată de Judecătoriei Vatra Dornei.
Dezbaterile asupra apelului declarat în cauză au avut loc în ședința publică din data de 3 februarie 2016, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 5 februarie 2016.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului declarat în cauză, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 171 din data de 4 noiembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._, în baza art. 108 alin 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic cu aplicarea a art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 și a art. 374 alin. 4 rap. la art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală s-a stabilit pentru inculpatul F. T. pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate”.
În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. 2 au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a teza II și b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În temeiul prevederilor art. 81 alineatul 2 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 (șase) luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni stabilit conform art. 82 Cod penal.
În temeiul prevederilor art. 71 alineatul 5 a fost suspendată condiționat executarea pedepselor accesorii.
În temeiul dispozițiilor art. 404 Cod de procedură penală s-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 Cod penal referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, cu consecința executării în regim de detenție a ambelor pedepse, care nu se vor contopi.
S-a luat act de faptul că Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
În baza art. 274 alin. 1 Cod proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare avansate în faza de urmărire penală și judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 409/P/2015 și înregistrat la Judecătoria Vatra Dornei la data de 15 iunie 2015 sub nr._, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată inculpatul F. T. pentru săvârșirea infracțiunii de „tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național proprietate privată”, prev. și ped. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, parte civilă fiind Regia Națională a Pădurilor - Direcția S. Suceava prin Ocolul Silvic Broșteni, județul Suceava.
Prin actul de sesizare al instanței de fond s-a reținut, în esență că, în data de 28.01.2014, lucrătorii din cadrul Postului de poliție P., jud. Suceava s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, inculpatul F. T. a tăiat fără drept de pe picior și a sustras mai mulți arbori nemarcați din locul numit ,,Pârâul Primăvăratec” din satul Glodu, ., arbori pe care i-a transportat în fața locuinței sale din aceiași localitate.
Cercetările penale au stabilit faptul că, inculpatul F. T. din ., jud. Suceava deține o suprafața de 2,5 ha teren cu pădure pe care l-a primit de la mama sa F. R. și care este situat în satul Glodu, în locul numit ,,P. Primăvăratec” fiind administrat de O.S. Broșteni. Inculpatul F. T. a recunoscut că, în zilele de 22.01.2014 și 23.01.2014 s-a deplasat singur în pădurea proprietatea sa situată în locul numit ,,P. Primăvăratec” pe raza satului Glodu, respectiv în U.P.V u.a.85A% aflat în administrarea O.S. Broșteni și a tăiat fără drept, de pe picior, un număr de 33 arbori specia molid nemarcați, din care a rezultat un volum de 31,756 mc cu o valoare de 4445,76 lei, fără TVA. Lemnul rezultat din tăierea ilegală a arborilor sus-arătați, a fost transportat de către inculpat și depozitat în apropierea locuinței sale, respectiv pe marginea Drumului Județean 174. Inculpatul F. T. a mai declarat că, a tăiat arborii nemarcați, întrucât avea nevoie urgentă de bani pentru mama sa care este foarte bolnavă și nu a mai apucat să depună cerere de marcare la Ocolul Silvic Broșteni știind că procedura de marcare este de durată.
F. T. a susținut că, l-a angajat pe Ș. V. din aceiași localitate să tracteze cu tractorul lemnul tăiat, de la cioată până în fața locuinței sale, spunându-i acestuia că tot lemnul este tăiat legal. Cantitatea de material lemnos de 31,756 mc a fost depozitată în mai multe stive pe marginea D.J.174, exact în fața locuinței acestuia, fără ca F. T. să aibă intenția să-l ascundă.
Materialul lemnos tăiat ilegal a fost inventariat și dat în custodia pădurarului de canton, care ulterior, l-a restituit proprietarului F. T. în condițiile legii la cererea acestuia.
Ș. V. a recunoscut că la cererea lui F. T. a tras arborii tăiați din pădure cu tractorul până pe marginea D.J.174 exact în fața locuinței acestuia depozitându-l în mai multe stive, dar nu s-a interesat dacă este marcat sau nu întrucât știa că F. T. are pădurea în acel loc a avut încredere în cele spuse de F. T..
A fost efectuată cercetarea la fața locului, ocazie cu care F. T. a recunoscut fapta comisă, indicând toate cioatele provenite din tăierea ilegală, ocazie cu care s-a constat că, au fost tăiați arbori doar din proprietatea sa, nu și din alte proprietăți, fapt pentru care în cauză a fost comisă doar infracțiunea de tăiere fără drept, de pe picior, de arbori.
Cu privire la infracțiunea de „furt de arbori din fondul forestier național proprietate privată”, prev. și ped. de art. 110 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008, în cauză s-a dispus clasarea cauzei, în temeiul disp. art. 16 lit. a Cod proc. pen., întrucât fapta nu există.
Situația de fapt mai sus menționată a fost susțină cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu (fila 11 ds.); calculul valorii prejudiciului al Ocolul Silvic Broșteni, (filele 14, 47, 49 ds.); procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 12-13, 16-25 ds.); declarațiile inculpatului F. T. (filele 27-32, 41-42, 58 ds.); declarațiile martorilor: Ș. V. (filele 45-46 ds.) și T. Ș. F. (filele 43-44 ds.);
Înainte de începerea cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 04.11.2015, a fost audiat inculpatul, care a invocat aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, arătând că recunoaște în totalitate fapta așa cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței de fond și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizată fiind cauza din perspectiva incidenței art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor legale ce dau conținut articolului menționat: „în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală „Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. La termenul de judecată, instanța întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți. Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse…Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.”
În procesul penal pendinte instanța de fond a regăsit toate condițiile impuse de art. 374 Cod procedură penală, pentru ca acest articol să-și producă efectul de drept substanțial referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, pentru infracțiunea pentru care inculpatul fost trimis în judecată în sensul că acesta a declarat personal, în fața instanței de judecată, că recunoaște săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare a instanței; infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului nu este pedepsită de lege cu detențiunea pe viață, pentru a nu deveni astfel incidente dispozițiile prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Instanța de fond s-a considerat pe deplin lămurită numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a apreciat că fapta inculpatului este complet și corect stabilită și, de asemenea, că au existat suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse, fără a mai fi necesară administrarea de probe sub acest aspect.
Astfel fiind, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt ca cea reținută prin actul de trimitere în judecată.
Această situație de fapt a fost reținută de către instanța de fond exclusiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, probe ce au fost prezentate detaliat în actul de sesizare a instanței și arătate anterior.
În drept, faptele inculpatului F. T. care, în zilele de 22.01.2014 și 23.01.2014 a tăiat fără drept, de pe picior, un număr de 33 de arbori, specia molid, nemarcați de organele silvice din terenul cu vegetație forestieră aflat în proprietatea sa producând în felul acesta un prejudiciu de 4445,76 lei fără TVA fondului forestier național supus regimului silvic, prejudiciul fiind de 65 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei a constituit infracțiunea de „tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național proprietate privată”, prev. și ped. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal.
Față de cele expuse, instanța de fond, la stabilirea și individualizarea pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de inculpat (care a rezultat din însăși săvârșirea infracțiunii, fără a fi condiționat direct de valoarea prejudiciului), limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, modul de săvârșire (atitudinea sinceră de care a dat dovadă inculpatul pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptele și nezădărnicind în nici un fel aflarea adevărului, precum și conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunii, relevantă fiind în acest sens lipsa antecedentelor penale ale acestora) dar și ignorarea obligațiilor adoptării unei conduite preventive, prin încălcarea normelor de exploatare, importanța valorilor sociale afectate, urmările produse.
De asemenea, instanța de fond a reținut și poziția procesuală a inculpatului exprimată conform art. 396 alin. 10 din Cod de procedură penală, care prevede că instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Față de cele relevate mai sus, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alineatul 1 literele a, c Cod penal, cărora le-a dat eficiență conform dispozițiilor art. 76 alineatul 1 literele d Cod penal, în acord cu prev. art.396 alin. 10 din Cod de procedură penală.
În consecință, instanța de fond a aplicat inculpatului F. T. o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate” prev. de art. 108 alin 1 lit. d cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal și ale art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a constatat îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 81 Cod penal și a apreciat că resocializarea inculpatului se poate realiza și fără executarea efectiva a pedepsei, în raport de circumstanțele personale ale sale. Experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, au fost apreciate de instanța de fond ca fiind suficiente pentru a-1 determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze, instanța de fond a reținut că partea vătămată Regia Națională a Pădurilor - Direcția S. Suceava nu s-a constituit parte civilă în cauză întrucât prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii a fost recuperat.
Împotriva acestei sentințe, pe care a criticat-o ca fiind netemeinică și nelegală, a declarat apel, în termen legal, partea civilă Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii civile formulate de către aceasta și obligarea inculpatului la plata sumei de 4445,76 lei plus T.V.A. reprezentând contravaloarea prejudiciului produs Direcției Silvice Suceava – Ocolul Silvic Broșteni.
În motivarea cererii, partea civilă apelantă a arătat că prin sentința apelată nu a fost soluționată latura civilă a cauzei motivat de faptul că instanța de fond a luat act de faptul că Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni nu s-a constituit partea civilă în cauză. A precizat că această motivare a instanței de fond este greșită deoarece Ocolul Silvic Broșteni s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4445,76 lei plus T.V.A., încă în timpul cercetării dosarului de către P. de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, prin adresa nr._/05.11.2014 aflată la fila nr. 56 din dosarul de fond.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, singura vizată de apelul declarat de partea civilă Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni, Curtea constată că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 4.445,76 lei (fără TVA), reprezentând daune materiale, prin adresa nr._/05.11.2014 (aflată la f. 56 ds. u.p.).
Curtea constată că, în speță, au fost respectate dispozițiile art. 20 1lin. 1 teza I Cod de procedură penală, conform cărora constituirea de parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești.
Prin urmare, în mod eronat instanța de fond a luat act că partea civilă apelantă nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, constată că în persoana inculpatului F. T. sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prevăzute de art. 1349 și de art. 1357 din Codul civil (existența unei fapte ilicite, săvârșirea cu vinovăție a acesteia, existența unui prejudiciu material și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu material).
Astfel, materialul probator administrat în cauză pe latura penală a dovedit existența faptei ilicite a inculpatului și a vinovăției lui.
Într-adevăr, pe latura penală s-a reținut că inculpatul F. T., cu vinovăție (intenție directă), în zilele de 22.01.2014 și 23.01.2014 a tăiat fără drept, de pe picior, un număr de 33 de arbori, specia molid, nemarcați de organele silvice, cu un volum total de 31,756 mc, din terenul cu vegetație forestieră aflat în proprietatea sa și în administrarea Ocolului Silvic Broșteni de pe raza satului Glodu, ..
Prin urmare, analizând probatoriul administrat prin raportare la soluția pe latura penală a cauzei și la criteriile și elementele care au stat la baza acesteia, Curtea constată că partea civilă a suferit un prejudiciu material prin tăierea, fără drept, a unui număr de 33 de arbori, specia molid din pădurea aflată în administrarea sa.
Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu este dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului material suferit de partea civilă, acesta rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse de aceasta la dosar (file din carnetul de marcare-inventariere – f. 18-23 ds. u.p.; procesul-verbal de predare în custodie a materialului lemnos provenit din tăierea ilegală – f. 24-254 ds. u.p.; adresa nr._/03.03.2014 a RNP – Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni privind calculul valorii pagubelor produse prin fapta ce face obiectul cauzei de față – f. 47 ds. u.p.) și este în cuantum de 4.445,76 lei (fără TVA).
Distribuirea acestei sume potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 85/2006, se va face, în temeiul alin. 3 din același articol, chiar de către partea civilă apelantă (persoana juridică care realiza paza pădurii la momentul săvârșirii faptei).
Curtea mai constată că solicitarea părții civile apelante, de obligare a inculpatului și la plata TVA-ului aferent prejudiciului produs, este tardiv formulată, raportat la dispozițiile art. 20 alin. 5 lit. b Cod de procedură penală, fiind făcută pentru prima dată făcută în fața instanței de apel (deși s-ar fi impus a fi făcută până la finalizarea cercetării judecătorești din fața primei instanțe).
În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală va fi admis apelul declarat de partea civilă Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni împotriva sentinței penale nr. 171/04.11.2015 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Va fi desființată în parte sentința penală apelată și în rejudecare se va înlătura dispoziția prin care s-a constatat că Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Va fi obligat inculpatul să plătească părții civile Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni suma de 4445,76 lei cu titlu de daune materiale.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, avocat L. R., în cuantum de 260 de lei, va fi avansat din fondurile MJR în contul Baroului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală admite apelul declarat de partea civilă Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni împotriva sentinței penale nr. 171/04.11.2015 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Desființează în parte sentința penală apelată și în rejudecare:
Înlătură dispoziția prin care s-a constatat că Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Obligă inculpatul să plătească părții civile Direcția S. Suceava – Ocolul Silvic Broșteni suma de 4445,76 lei cu titlu de daune materiale.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, avocat L. R., în cuantum de 260 de lei, se avansează din fondurile MJR în contul Baroului Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red. H.L.M
Dact. R.I.
5 ex./18.02.2016
Jud. fond – D. L. H.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 146/2016. Curtea de... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
