Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 774/2014. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 774/2014 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 774/2014
Dosar nr._ - art. 233 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 774
Ședința publică din 19 decembrie 2014
Președinte A. D.
Judecător H. L. M.
Grefier M. L.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpații R. M., fiul lui C. și V., născut la data de 02.11.1976 în municipiul B., județul B., cu domiciliul în satul și ., CNP_, și B. M., fiul lui M. și Ștefănica, născut la data de 03.03.1994 în ., cu domiciliul în satul și ., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 3057 din 30 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria B..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, în stare de arest preventiv, inculpații apelanți: R. M., asistat de avocat P. N. care substituie pe avocat desemnat din oficiu P. A., și B. M., asistat de avocat desemnat din oficiu D. O., precum și partea civilă intimată A. G., lipsă fiind partea civilă intimată A. M..
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se procedează la legitimarea părții civile intimate A. G. care prezintă BI . nr._, CNP –_.
Întrebați fiind, inculpații apelanți R. M. și B. M. arată că nu doresc să dea declarație în această fază procesuală, întrucât le mențin pe cele date anterior în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat oficiu D. O., pentru inculpatul B. M., solicită admiterea apelului, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței penale pronunțate de instanța de fond și în rejudecare, în baza efectului devolutiv al apelului, reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, valoarea modică a prejudiciului în condițiile în care acest inculpat l-a restituit integral părții vătămate care a confirmat acest aspect. De asemenea, inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, astfel încât lipsa antecedentelor penale pledează în favoarea reținerii unei circumstanțe atenuante. Practic, prima instanță, deși a reținut toate aceste aspecte în favoarea inculpatului, l-a condamnat la minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care aceste limite sunt între 5 – 12 ani închisoare, fără a da eficiență dispozițiilor privind procedura simplificată care prevăd reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, precum și reținerea circumstanțelor atenuante potrivit art. 75 și acordarea eficienței acestora conform art. 76 Cod penal.
Avocat oficiu P. N., pentru inculpatul R. M., susține că acesta este nemulțumit de pedeapsa prea mare aplicată de prima instanță, față de circumstanțele sale personale și anume faptul că are în întreținere doi copii de care se ocupă în exclusivitate întrucât soția este plecată la muncă, precum și atitudinea de recunoaștere a faptei și intensitatea minimă a actelor de violență. Față de aceste aspecte, solicită admiterea apelului în sensul redozării pedepsei în limite rezonabile.
Partea civilă intimată A. G. arată că nu este de acord cu apelurile declarate de inculpați în cauză, cu precizarea că i-au furat găini și i-au provocat distrugeri.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondate, a apelurilor declarate de către inculpați și menținerea sentinței penale pronunțate de instanța de fond, ca legală și temeinică, apreciind că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșire, modalitatea în care a fost comisă și anume chiar în locuința părților vătămate, persoane în vârstă, cărora le-a fost indusă o stare deosebită de teamă. De asemenea, consideră că și prejudiciul cauzat părților civile este mare raportat la vârsta celor două persoane vătămate și la veniturile acestora.
Inculpatul apelant R. M., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei, pe care a conștientizat-o a doua zi, sens în care s-a prezentat benevol la postul de poliție. Susține că nu a bătut părțile civile, fiind convins că la locul faptei era o casă pustie, nelocuită, iar în momentul în care s-a aprins becul a rămas blocat, după care a fugit. Mai arată că de cei doi copii aflați în întreținere se ocupă în prezent mama sa, prejudiciul în sumă de 1.000 lei l-a achitat părților civile împreună cu celălalt inculpat, apreciind astfel că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată de prima instanță este prea mare.
Inculpatul apelant B. M., având ultimul cuvânt, regretă săvârșirea faptei pe care a recunoscut-o și solicită reducerea pedepsei, fiind la prima abatere, s-a predat de bunăvoie organelor de poliție, nu a bătut părțile vătămate și nici nu le-a furat după cum au spus acestea, iar prejudiciul a fost recuperat, inclusiv daunele morale cu care a fost de acord.
Declarând dezbaterile închise, ce au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio, potrivit disp. art. 369 Cod procedură penală, instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, constată:
Prin sentința penală nr. 3057 din 30 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria B., aau fost condamnați inculpații:
1. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d și f Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 Cod procedură penală, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal i s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii, arestării preventive de la data de 07.08.2014 la zi.
2. B. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d și f Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin.4 Cod procedură penală, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal i s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii, arestării preventive de la data de 05.08.2014 la zi.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să se procedeze la prelevarea de probe biologice de la inculpați, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
S-a dispus restituirea către inculpatul B. M. a unei perechi de pantofi aflați la camera de corpuri delicte a instanței.
Totodată, inculpații au fost obligați, în solidar, să plătească părților civile A. G. și A. M. suma de 228 lei, cu titlu de daune materiale, iar părții civile A. M. suma de 2.000 lei, cu titlu de daune morale.
De asemenea, inculpații au fost obligați să plătească părților civile suma de câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare și statului cu același titlu câte 200 lei fiecare, din care suma de 76 lei ce reprezintă costul rapoartelor de constatare medico – legale nr. 763/D2 din 06.08.2014 și nr. 762/D2 din 06.08.2014 urmând a se va avansa Spitalului Județean de Urgență Mavromati B. din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr.4642/P/2014 din 26.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații R. M. și B. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d și f Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că, în noaptea de 01/02.08.2014, în jurul orei 01:00, au pătruns în locuința persoanelor vătămate A. G. și A. M. din satul Ionășeni, ., pe care le-au lovit cu pumnii și picioarele, împrejurare în care le-au sustras suma de 1.000 lei și 4 pachete de țigări marca Plugarul. Ca urmare a loviturilor aplicate de inculpați, persoana vătămată A. G. a suferit leziuni vindecabile în 2 – 3 zile de îngrijiri medicale, iar persoana vătămată A. M. a suferit leziuni care au necesitat 1 -2 zile de îngrijiri medicale.
P. a dispus trimiterea în judecată a inculpaților în baza următoarelor mijloace de probă: plângerea și declarația persoanei vătămate A. G., raportul de constatare medico-legală nr. 763/D2/06.08.2014 al S.J.M.L. B. în urma examinării persoanei vătămate A. G., declarațiile persoanei vătămate A. M., raportul de constatare medico-legală nr. 762/D2/06.08.2014 al S.J.M.L. B. în urma examinării persoanei vătămate A. M., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, procesul-verbal de continuare a cercetării la fața locului, procesul-verbal de conducere și indicare în teren efectuată împreună cu inculpatul B. M. și planșa foto anexă, procesul-verbal de conducere și indicare în teren efectuată împreună cu inculpatul R. M. și planșa foto anexă, raportul de constatare criminalistică traseologică nr._ 21.08.2014, dovada de ridicare articole de îmbrăcăminte și încălțăminte de la inculpatul B. M., dovada de ridicare de la martora A. M. a unui fragment care provine de la o bancnotă, având imprimat numărul 50 și inscripția „cincizeci lei", declarațiile martorilor M. A., A. C.-D., C. E., B. V.-M., A. M. și M. Ș., procesul-verbal de identificare a inculpatului B. M. și declarațiile inculpaților.
Judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea inculpaților a copiei certificate a rechizitoriului, conform art. 344 alin. 2 Cod procedură penală și a luat măsuri pentru asigurarea dreptului la apărare prin desemnarea unor apărători din oficiu, în condițiile art. 91 Cod procedură penală.
Prin încheierea din data de 02.10.2014 a judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, legalitatea sesizării instanței și s-a dispus începerea judecății.
În faza cercetării judecătorești, persoanele vătămate s-au constituit părți civile în cauză, solicitând obligarea inculpaților și la plata cheltuielilor judiciare constând în cheltuieli de transport la instanța de judecată, iar inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, solicitând judecarea cauzei în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, potrivit disp. art. 375 Cod procedură penală. Aceștia nu au formulat probe și au fost de acord să plătească părților civile sumele solicitate cu titlu de despăgubiri civile și cheltuieli judiciare. Inculpatul B. M. a restituit părților civile suma sustrasă de 1.000 lei.
După punerea în discuția părților, instanța de fond a admis cererile inculpaților de judecare a cauzei în formă simplificată, fiind întrunite toate cerințele prevăzute de lege.
Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 01.08.2014, în jurul orelor 23,00, inculpații B. M. și R. M., din satul și ., s-au întâlnit în zona școlii generale din localitatea de domiciliu. După o perioadă de timp în care au purtat diverse discuții, inculpatul B. M. i-a propus inculpatului R. M. să meargă împreună la o familie în vârstă din satul Ionășeni, ., pentru a sustrage bani. Inculpatul R. M. a acceptat propunerea celuilalt, deplasându-se împreună, pe jos, până în localitatea Ionășeni, unde au ajuns în jurul orei 01:00. În continuare, inculpații s-au deplasat către locuința persoanelor vătămate, soții A. G. și M. în vârstă de 79 ani, respectiv 77 ani, pe care inculpatul B. M. îi cunoștea dinainte, pătrunzând în curte pe poarta de lemn situată la drumul public.
Inculpații au pătruns pe ușa de la intrare care nu era asigurată și le-au cerut persoanelor vătămate să le dea banii pe care îi aveau. Acestea au încercat să opună rezistență, însă au renunțat în scurt timp, fiind lovite cu pumnii și picioarele în zona capului și a corpului de către inculpați și proiectate de pereții locuinței și pe patul din interiorul camerei în care se aflau persoanele vătămate.
Inculpatul R. M. 1-a imobilizat pe A. G., ținându-l de mâini, iar inculpatul B. M. a mers în camera de curat a locuinței împreună cu persoana vătămată A. M., pe care a dus-o cu forța, cerându-i să-i dea banii. În momentul în care au ajuns în acea încăpere, persoana vătămată A. M. s-a împiedicat de covor și a căzut.
Inculpatul B. M. a ridicat covorul cu putere, mișcând servanta care a căzut peste masă, iar de sub covor a sustras suma de 1.000 de lei în bancnote de 50 de lei și câteva bancnote de 1 leu. În momentul în care a tras banii de sub covor, un colț al unei bancnote de 50 de lei s-a rupt, fiind ridicat ulterior pe bază de dovadă de către organele de poliție de la martora A. M., persoana ce făcea curățenie la această gospodărie.
Din camera unde dormea persoana vătămată A. G., inculpatul B. M. a sustras dintr-un sertar 4 pachete de țigări marca „Plugarul".
După ce a sustras banii, inculpatul B. M. i-a strigat inculpatului R. M., care îl ținea imobilizat pe pat pe A. G. că a găsit banii și au fugit împreună pe drumul public ce duce spre satul Mășcăteni, ..
În acest moment, persoana vătămată A. M. a fugit la o vecină, martora C. E., căreia i-a povestit ce s-a întâmplat, aceasta apelând S.N.U.A.U. 112.
Cu ocazia primelor cercetări, pe drum a fost identificată o cărare de urme, care pornește din dreptul locuinței persoanelor vătămate și continuă până în satul Mășcăteni, . D.J. 282 care este asfaltat. Una din aceste urme, care s-a imprimat cu claritate în pământ, a fost fixată prin fotografiere și a fost dispusă o constatare criminalistică pentru a stabili dacă a fost creată de perechea de pantofi care a fost ridicată de la inculpatul B. M.. Raportul de constatare criminalistică nr._ din 21.08.2014 a stabilit că urma de încălțăminte, care a fost fixată prin fotografiere după ce a fost identificată pe drumul public DJ 282 A, în localitatea Ionășeni, în apropierea locuinței persoanelor vătămate, în data de 02.08.2014, a fost creată de talpa pantofului drept, din perechea ridicată de la inculpatul B. M..
Inculpații R. M. și B. M. s-au deplasat cu un tren, în care s-au urcat în halta Zlătunoaia, în jurul orelor 04:00, în municipiul Iași, împărțind banii sustrași, pe care i-au cheltuit în interes personal. Aceștia au consumat băuturi alcoolice și au jucat la aparate cu jocuri de noroc tip poker la barul .. Iași, achitând consumația cu bancnote având cupiura de 50 de lei. Au încercat să folosească și bancnota care avea colțul rupt, dar persoana care asigura deservirea clienților la bar, martora Morocoteț A. a observat acest lucru și nu a vrut să o primească.
În jurul amiezii, cei doi inculpați au revenit cu trenul din Iași, inculpatul B. M. coborând în halta Andrieșeni, județul Iași. În această localitatea a mers în vizită la numita M. Ș., împrejurare în care a dat unul din pachetele de țigări marca „Plugarul" soțului acesteia, care mergea la pescuit.
Anterior comiterii faptei, în ziua de 01.08.2014, în jurul orelor 20:00, inculpatul B. M. i-a făcut o vizită vărului său B. V.-M. din satul Ionășeni, căruia i-a spus că vrea să meargă în Iași la unele rude.
Cei doi inculpați au indicat în teren modul în care au comis fapta, arătând cum s-a desfășurat activitatea infracțională, în prezența martorilor asistenți A. C.-D. și A. M.. În momentul efectuării indicărilor în teren, persoanele vătămate i-au recunoscut fără ezitare pe cei doi inculpați ca fiind autorii faptei de tâlhărie. Acest lucru a fost posibil deoarece persoana vătămată A. M. a aprins lumina când și-a dat seama că cineva vrea să intre în casă, aceasta rămânând aprinsă tot timpul până ce inculpații au fugit cu banii sustrași.
Persoana vătămată A. M. a suferit leziuni care au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform Raportului de constatare medico-legală nr. 762/D2 din 06.08.2014, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B., leziuni situate în zona lombară, a feței, ambele antebrațe, coapse și gambe, care s-au putut produce prin loviri cu mijloace contondente și pot data din noaptea de 01/02.08.2014.
În timp ce a încercat să opună rezistență inculpatului R. M., persoana vătămată A. G. a suferit la rândul său leziuni care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform Raportului de constatare medico-legală nr. 763/D2 din 06.08.2014, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B., leziuni situate în zona feței și a gambei stângi, care s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente și pot data din noaptea de 01/02.08.2014.
Inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor.
A reținut prima instanță că, în drept, fapta săvârșită de inculpați de a sustrage bunuri de la persoanele vătămate prin violență, în timpul nopții și prin violare de domiciliu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. și pe de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d și f Cod penal.
Instanța de fond a reținut vinovăția inculpaților în baza următoarelor mijloace de probă: plângerea și declarația persoanei vătămate A. G., raportul de constatare medico-legală nr. 763/D2/06.08.2014 al S.J.M.L. B. în urma examinării persoanei vătămate A. G., declarațiile persoanei vătămate A. M., raportul de constatare medico-legală nr. 762/D2/06.08.2014 al S.J.M.L. B. în urma examinării persoanei vătămate A. M., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, procesul-verbal de continuare a cercetării la fața locului, procesul-verbal de conducere și indicare în teren efectuată împreună cu inculpatul B. M. și planșa foto anexă, procesul-verbal de conducere și indicare în teren efectuată împreună cu inculpatul R. M. și planșa foto anexă, raportul de constatare criminalistică traseologică nr._ 21.08.2014, dovada de ridicare articole de îmbrăcăminte și încălțăminte de la inculpatul B. M., dovada de ridicare de la martora A. M. a unui fragment care provine de la o bancnotă, având imprimat numărul 50 și inscripția „cincizeci lei", declarațiile martorilor M. A., A. C.-D., C. E., B. V.-M., A. M. și M. Ș., procesul-verbal de identificare a inculpatului B. M. și declarațiile inculpaților.
Inculpatul B. M. este în vârstă de 20 de ani, necăsătorit, a urmat cursurile a 6 clase, nu are ocupație și este la primul conflict cu legea penală.
Inculpatul R. M. este în vârstă de 37 de ani, are 10 clase, este agricultor, necăsătorit și este cunoscut cu antecedente penale, nefiind însă recidivist. Prin sentința penală nr. 412/21.12.1999, Tribunalul B. 1-a condamnat pe inculpatul R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la pedeapsa de 5 ani închisoare, fiind arestat la 28.09.1999 și eliberat la data de 22.02.2003, cu un rest de pedeapsă de 583 de zile închisoare, pedeapsă față de care s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească.
Inculpații au adoptat o atitudine procesuală corespunzătoare, de recunoaștere a faptei comise, fiind de acord cu despăgubirea părților civile. Inculpatul B. M., la termenul de judecată din data de 23.10.2014, a restituit părților civile suma sustrasă de 1.000 lei.
Instanța de fond a constatat în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penal, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpații R. M. și B. M..
La stabilirea și individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cercetată, reduse în condițiile art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, gradul ridicat de pericol social concret al faptei comise, modalitatea de comitere a acesteia, respectiv prin violarea domiciliul persoanelor vătămate, în timpul nopții, prin exercitarea de violențe asupra unor persoane în vârstă, cu posibilități limitate de apărare, starea de spaimă indusă acestora, gravitatea leziunilor suferite de persoanele vătămate, valoarea prejudiciului cauzat, conduita procesuală corespunzătoare a inculpaților, precum și celelalte circumstanțe personale prezentate anterior.
Prima instanță a apreciat că reeducarea inculpatului R. M. se poate realiza prin aplicarea pedepsei de 6 ani închisoare, cu executare în regim de detenție și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani, iar că îndreptarea inculpatului B. M. se poate face numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, respectiv 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
Potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și lit. d – o, a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Având în vedere că inculpaților li s-a aplicat pedeapsă complementară, instanța, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal, a interzis acestora, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, măsura preventivă fiind luată față de aceștia prin încheierea nr. 48/05.08.2014, respectiv încheierea nr. 49/08.08.2014, pronunțate în ședințele camerei de consiliu de către Judecătoria B.. S-a reținut că din probatoriul dosarului rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis fapta pentru care erau cercetați și că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La luarea măsurii, judecătorul de drepturi și libertăți a evaluat gravitatea faptei, modul de săvârșire, prin acte de violență, ce ar fi putut avea consecințe mult mai grave, pe timp de noapte, pentru satisfacerea imediată a nevoii de bani, prin manifestare de mare îndrăzneală și dispreț față de lege și față de victime. Luarea măsurii s-a dispus în baza art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.
Instanța de fond a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive față de inculpați subzistă și în prezent, fapt ce justifică menținerea acesteia. Elementele care caracterizează fapta comisă de inculpați ca fiind o faptă foarte gravă au îndreptățit instanța de fond să aprecieze că, și în momentul de față, lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Raportat la circumstanțele faptei și la persoana inculpaților, prima instanță a apreciat că măsura preventivă nu a depășit termenul rezonabil, așa cum se reține în jurisprudența CEDO. Pentru motivele prezentate, instanța de fond, în temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpaților.
Totodată, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului R. M. durata reținerii și arestării preventive de la data de 07.08.2014 la zi, iar din pedeapsa aplicată inculpatului B. M., durata reținerii și arestării preventive de la data de 05.08.2014 la zi.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, instanța de fond a dispus ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să se procedeze la prelevarea de probe biologice de la inculpați, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Având în vedere că perechea de pantofi ridicată de la inculpatul B. M., care a servit la întocmirea raportului de constatare criminalistică nr._/21.08.2014 și care se află în momentul de față la camera de corpuri delicte a instanței, nu mai este necesară, instanța de fond a dispus restituirea acesteia către inculpat.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că persoanele vătămate A. G. și A. M. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 1.228 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând: 1.000 lei - suma de bani sustrasă de inculpați, 28 lei – contravaloarea celor patru pachete de țigări sustrase de inculpați și 200 lei – contravaloarea oglinzii sparte de inculpatul B. M. în momentul în care a smuls covorul în căutarea banilor. De asemenea, partea civilă A. M. a solicitat obligarea inculpaților și la plata sumei de 2.000 lei daune morale pentru suferința și spaima provocate de inculpați.
Inculpații au fost de acord să despăgubească părțile civile cu sumele solicitate. Inculpatul B. M., prin intermediul unei rude, a restituit părților civile suma de bani sustrasă la data de 01/02.08.2014, respectiv 1.000 lei.
Luând în considerare probatoriul cauzei, instanța de fond a apreciat că prin modalitatea de comitere a faptei (în toiul nopții, în timp ce partea civilă dormea, prin violență exercitată asupra unei femei în vârstă de 77 ani care nu mai are sănătatea și vigoare fizică a unei persoane tinere) inculpații i-au provocat părții civile A. M. o traumă psihică, greu de depășit la vârsta pe care aceasta o are, așa încât, daunele morale solicitate sunt pe deplin justificate.
Având în vedere probatoriul cauzei în baza căruia se poate reține raportul de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciile suferite de părțile civile, precum și acordul exprimat de inculpați cu privire la plata despăgubirilor civile, instanța de fond, în temeiul art. 19, 25 și 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 1357 și art. 1382 din Codul civil, a obligat inculpații, în solidar, să plătească părților civile A. G. și A. M., suma de 228 lei, cu titlu de daune materiale, plus suma de 2.000 lei, cu titlu de daune morale, părții civile A. M..
Părțile civile au solicitat de la inculpați și suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând cheltuielile efectuate cu deplasarea la instanța de judecată cu un autoturism particular, sumă cu care aceștia din urmă au fost de acord, așa încât în temeiul art. 276 alin. 1 și 4 raportat la art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanța de fond i-a obligat la plata a 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, inculpații au fost obligați să plătească statului suma de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 76 lei reprezintă costul rapoartelor de constatare medico – legale nr. 763/D2 din 06.08.2014 și nr. 762/D2 din 06.08.2014 și urmează a se va avansa Spitalului Județean de Urgență Mavromati B. din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen legal, inculpații R. M. și B. M., criticând-o pentru netemeinicie, pentru motivele prezentate oral de apărătorii săi desemnați din oficiu și cuprinse în partea introductivă a prezentei decizii.
În motivarea apelurilor, în esență, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii acestora, având în vedere atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptei și circumstanțele personale ce pledează în favoarea inculpaților.
Procedând la soluționarea apelurilor prin prisma motivelor invocate de inculpați și în baza actelor și lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 417 și art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judiciară a probelor administrate în cursul urmăririi penale, în contextul în care inculpații R. M. și B. M. au înțeles să se prevaleze de procedura simplificată prev. de art.375 alin.1 și 2 coroborat cu art.396 alin.10 Cod procedură penală, dispoziții referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei în cazul „pledării vinovat”, ajungând în final la concluzia că inculpații menționați se fac vinovați de comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, pentru care au fost trimiși în judecată.
Fără a relua argumentația stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care Curtea și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare (Helle împotriva Finlandei), se vor sublinia punctual aspectele criticate vizând doar modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate, menționate anterior.
Rezultă din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale, la care a făcut referire detaliată prima instanță și care fiind însușit de către inculpați nu va mai fi reluat, că în noaptea de 01/02.08.2014, R. M. și B. M., la propunerea acestuia din urmă, s-au deplasat în satul Ionășeni, ., la o familie în vârstă pe care o cunoștea, pentru a sustrage bani, context în care, în jurul orelor 01,00, cei doi au pătruns în locuința persoanelor vătămate A. G. și Apetroei M., în vârstă de 79 de ani și respectiv 77 de ani, cărora le-au cerut să le dea banii pe care îi aveau, iar la încercarea acestora din urmă de o opune un minim de rezistență, le-au agresat cu pumnii și picioarele în zona capului și a corpului, le-au proiectat de pereții locuinței și pe patul din interiorul camerei în care se aflau, după care, în timp ce R. îl ținea imobilizat pe A. G., celălalt inculpat a dus-o forțat în camera alăturată pe A. M., pentru a-i arăta unde sunt banii, loc de unde a sustras suma de 1000 lei de sub un covor, și 4 pachete de țigări marca Plugarul, dintr-un sertar, apoi cei au părăsit imobilul în fugă. În urma actelor de violență exercitate de cei doi inculpați, persoana vătămată A. G. a suferit leziuni situate în zona feței și a gambei stângi, ce s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente și care au necesitata pentru vindecare 1-2 zile îngrijiri medicale, iar persoana vătămată Apetroei M. a suferit leziuni situate în zona lombară, a feței, pe ambele antebrațe, copase și gambe, ce s-au putut produce prin loviri cu mijloace contondente și care au necesitata pentru vindecare 2-3 zile îngrijiri medicale, aspecte ce reies din rapoartele medico-legale întocmite de SML B..
Raportat la starea de fapt reținută, s-a stabilit încadrarea juridică legală a infracțiunii comise de inculpați, ce se circumscrie în drept conținutului constitutiv al infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art.233, art.234 alin.1 lit.d și f Cod penal, iar sancțiunile penale stabilite au fost judicios individualizate în raport de prevederile art. 74 Cod penal - în care sunt enumerate criteriile după care se stabilesc și întinderea acestora, respectiv în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea fiecăruia dintre infractori care se evaluează după criteriile menționate la lit.a-g ale aceluiași text de lege, anume împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (astfel cum au fost evidențiate anterior, respectiv agresarea celor două persoane vătămate în vârstă de către inculpații apelanți, în miez de noapte, pentru a le determina să le dea banii, urmată de sustragerea de bani și bunuri imobil); starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (atingerea adusă pe de o parte relațiilor privitoare la proprietate, cât și cele referitoare la posesie, iar pe de altă parte integrității corporale și sănătății persoanei vătămate); natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (anihilarea rezistenței victimelor, leziunile fizice și traumele psihice suferite de acestea); motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (acela de a sustrage bani); antecedența penală a infractorilor (inculpatul Boscreacea este infractor primar, iar inculpatul R. M. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în anul 1999 pentru comiterea unei infracțiuni de același gen de Tribunalul B. la pedeapsa de 5 ani închisoare); conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (ambii apelanți au recunoscut inițial în cursul urmăririi penale și în fața primei instanței comiterea infracțiunii, pentru ca în ultimul cuvânt în fața instanței de apel să precizeze faptul că nu le-au agresat pe victime și că nu aveau cunoștință că acea casă este locuită); nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (inculpatul Boscreacea este în vârstă de 20, studii 6 clase, necăsătorit, fără ocupație, iar inculpatul R. este în vârstă de 37 de ani, studii 10 clase, agricultor, necăsătorit) - fiind în măsură să asigure realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea acestora, prin privare de libertate, va da posibilitatea celor în cauză să conștientizeze consecințele faptelor lor, în vederea unei reinserții reale a acestora.
Așadar, se constată că prima instanță a acordat suficientă și echilibrată importanță criteriilor generale de individualizare a pedepselor, inclusiv poziției procesuale a inculpaților, fiind respectat principiului proporționalității între gravitatea faptei comise de aceștia și profilul socio-moral și de personalitate al apelanților, astfel că nu se impune diminuarea cuantumului de 5 ani închisoare și respectiv 6 ani închisoare, la minimul special rezultat în urma reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de lege incriminator, ca urmare a aplicării dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală.
Contrar punctului de vedere expus de apărare, nu se pot reține în favoarea inculpaților circumstanțelor atenuante prev. de art.75 alin.2 Cod penal în vigoare care prevede că ,,pot constitui circumstanțe atenuante judiciare, eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului”, deoarece, conform textului de lege menționat, recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea acesteia; cu alte cuvinte recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei
Ori, în speță, în lipsa ,,căinței active” a inculpaților, raportat la conduita procesuală adoptata în fața instanței de apel, unde au recunoscut nuanțat comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată și la gradul de pericol social sporit al faptei comise de aceștia, în împrejurările și maniera anterior descrise, nu justifică aplicarea art.75 alin.2 Cod penal actual și nici reducerea pedepsei.
Cu privire la modalitatea de executare solicitată de apărare, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în persoana inculpaților, cerințele prevăzute de actualele dispoziții legale în materie care să permită o altă modalitate decât cea stabilită de prima instanță, aceștia urmând să execute pedeapsa aplicată prin prezenta decizie în regim de detenție.
Sub aspectul laturii civile, contrar susținerilor apelanților, este de observat că doar o parte din prejudiciul cauzat persoanelor vătămate a fost recuperat, respectiv suma de 1000 lei, urmare a diligențelor depuse de o rudă a inculpatului B., rămânând de achitat acestora sumele stabilite cu titlu de despăgubiri materiale și morale (față de A. M.), dat fiind acordul celor în cauză în acest sens.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța de apel nu a constatat existența vreunui caz de desființare ce s-ar fi putut invoca din oficiu
Așa fiind, pentru considerentele ce preced, Curtea, în baza temeiul art.421 alin.1 lit. b Cod procedură penală urmează a respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații R. M. și B. M..
Întrucât pe parcursul soluționării prezentei cauze inculpații R. M. și B. M. s-au aflat în stare de arest preventiv, în temeiul art.422 teza finală Cod procedură penală rap. la art.72 alin.1 Cod penal, se va deduce, în continuare, din pedeapsa aplicată acestora, durata arestării preventive de la 30.10.2014 la zi.
Văzând și disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
În temeiul art.421 alin.1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații R. M. și B. M. împotriva sentinței penale nr.3057 din 30.10.2014 a Judecătoriei B..
Conform art.422 Cod procedură penală rap. la art.72 alin.1 Cod penal, deduce, în continuare, din pedepsele aplicate inculpaților apelanți, durata arestării preventive a acestora de la 30.10.2014 la zi.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre inculpații apelanți să plătească statului câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma totală de 600 lei (2x300 lei) reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (av. P. A. și av. D. O.) se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.12.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
Pt. grefier aflat în CO semn.
grefier șef secție penală
Red. A.D.
Dact. M.L.
8 ex./09.01.2015
Jud. fond – M. E.
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 105/2016.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
