Ultrajul contra bunelor moravuri. Art.375 NCP. Decizia nr. 396/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 396/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 396/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 396/A
Ședința publică din 15 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M.-R. C.
Judecător D. C. U.
Grefier K. P.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații M. M.-A. (fiul lui D. și M., născut la data de 2.01.1992, domiciliat în ., ., nr. 65, județul M.), O. R.-G. (fiul lui R. și R., născut la data de 17.11.1987, domiciliat în ., ., nr. 85, județul M.) și B. M. jr. (fiul lui M. și N., născut la data de 17 martie 1994, domiciliat în ., ., nr. 63, județul M.), împotriva sentinței penale nr. 59 din 26 martie 2015 pronunțată de J. R. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații M. M.-A., O. R.-G., B. M. jr, precum și apărătorul lor ales, avocat A. P., lipsă fiind persoanele vătămate, partea civilă și reprezentantul Ministerului Public, doamna procuror V. O. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 07 septembrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru 15 septembrie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra prezentelor apeluri:
Prin sentința penală nr. 59 din 26 martie 2015 J. R. a dispus următoarele:
În temeiul art. 386 C.p.p., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, în aceleași infracțiuni, cu aplicarea art. 5 din noul C.p., formulată de P. de pe lângă J. R..
În temeiul art. 396 alin. 6, raportat la art. 17 alin. 2 și la art. 16 alin. 1 lit. g C.p.p., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B. M. jr., pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare”, prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată Ș. A.-M..
În temeiul art. 217 alin. 1 C.p. din 1969 C.p.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. din 1969 și art. 5 din noul C.p., instanța l-a condamnat inculpatul B. M. Jr., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Distrugere”, iar în temeiul art. 321 alin. 1 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice”.
În temeiul art. 180 alin. 2 C.p. din 1969 C.p.p., cu aplicarea art. 5 din noul C.p., instanța l-a condamnat pe inculpatul B. M. Jr. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Lovirea sau alte violențe”, în temeiul art. 193 alin 1 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare” în dauna persoanei vătămate M. N., iar în temeiul art. 193 alin 1 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare” în dauna persoanei vătămate M. I..
Prima instanță a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat au fost săvârșite în concurs real, iar în temeiul art. 33 lit. a și 34 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate, rezultând pedeapsa de 3 ani închisoare pe care în baza aceluiași text legal a sporit-o la 4 ani închisoare.
În temeiul art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012 a revocat suspendarea condiționată a următoarelor pedepse:
- pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 475/2011 a Judecătoriei R.;
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 40/2012 a Judecătoriei R.;
- pedeapsa de 1 lună închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 118/2012 a Judecătoriei R..
Instanța a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale sus-menționate au fost săvârșite în concurs real, iar în temeiul art. 33 lit. a și 34 alin. 1 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 22 alin. 4, raportat la art. 22 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 s-a înlocuit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.
În temeiul art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 129 alin. 2 C.p., s-a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare dispusă prin prezenta, cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an și s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În baza art. 129 alin. 2 lit. b C.p., s-a majorat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare cu 1 an, reprezentând durata măsurii educative, rezultând o pedeapsă finală de 5 ani închisoare, ce se va executa în regim privativ de libertate.
În temeiul art. 89 C.p. din 1969, instanța a dedus din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii de 24 de ore dispuse la data de 04.09.2013, ora 16,30.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. instanța a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 21.01.2015 a Judecătoriei R..
În conformitate cu dispozițiile art. 71 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanța a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) C.pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 25 și 397 C. pr. pen. și art. 1349 C. civ., instanța a obligat inculpatul B. M. jr. să achite părții civile V. S. A., cu domiciliul în localitatea Șieuț nr. 244, jud. Bistrița Năsăud, suma de 1.000 de euro, reprezentând prejudiciul cauzat.
În temeiul art. 180 alin. 2 C.p. din 1969 C.p.p., cu aplicarea art. 5 din noul C.p., instanța l-a condamnat pe inculpatul O. R. G., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Lovirea sau alte violențe”, ce se va executa în regim privativ de libertate.
În conformitate cu dispozițiile art. 71 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanța a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) C.pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 193 alin 1 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul M. M. A., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare” în dauna persoanei vătămate M. N., iar în temeiul art. 193 alin 1 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, instanța l-a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare” în dauna persoanei vătămate M. I..
Instanța a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat au fost săvârșite în concurs real, iar în temeiul art. 33 lit. a și 34 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate, rezultând pedeapsa de 8 luni închisoare, ce se va executa în regim privativ de libertate.
În conformitate cu dispozițiile art. 71 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanța a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) C.pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., instanța a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat astfel: inculpatul B. M. jr. - 700 de lei, inculpatul O. R. G. – 600 de lei, iar inculpatul M. M. A. – 600 de lei, din care suma de 400 de lei provine din faza de urmărire penală.
Se rețin următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1172/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. R. au fost trimiși în judecată, inculpații B. M. jr., pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, O. R. G., pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, M. M. A., pentru comiterea infracțiunilor de amenințare (două fapte) prev. de art.193 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, V. S. A., pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumul public al unui autovehicul neînmatriculat și fără a poseda permis de conducere, fapte prev. de art. 85 alin.1și art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt s-a reținut că la data de 16.05.2013, ora 2333 organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul Postului de poliție Ideciu de Jos, jud. M., au fost sesizate, prin SAU 112, de către numitul C. A., cu privire la faptul că o persoană a fost bătută. Organele de poliție s-au deplasat la fața locului, unde persoana vătămată M. A. a declarat că în jurul orelor 2330, în timp ce se deplasa cu bicicleta spre casă, în spatele școlii din Ideciu de Sus, a fost așteptat de numiții B. M. și O. R. G., care l-au tras de pe bicicletă, l-au lovit cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr.1502 din 17.05.2013.
La data de 21.05.2013, postul de poliție Ideciu de Jos a fost sesizat prin plângere penală de către persoana vătămată C. C., cu privire la faptul că în noaptea de 16/17.05.2013 între orele 24-01, numiții M. N. și M. I., l-au amenințat că îl omoară și îi dau foc la casă.
La data de 21.05.2013 la ora 2219, organele de poliție au fost sesizate, prin SAU 112, de către numitul M. A., cu privire la faptul că frații lui sunt amenințați de niște persoane, iar ulterior persoanele vătămate M. N. și M. I., au depus plângere penală împotriva numiților B. M. și M. M. A., pentru amenințare.
La data de 24.07.2013, partea vătămată Ș. A. a sesizat prin plângere faptul că în data de 23.07.2013, în jurul orelor 19, în urma unei discuții avute cu numitul B. M., acesta a vrut să o bată și a amenințat-o cu acte de violență, fapt aplanat doar prin intervenția numitul Banyoi Lorand A..
La data de 03.09.2013, în jurul orelor 22,00 organele de poliție s-au sesizat din oficiu, cu privire la faptul că numitul B. M., a provocat scandal în cartierul de romi din Ideciu de Sus, jud. M., distrugând autoturismul marca Audi 100, cu numărul de înmatriculare FE 693 AD, proprietatea numitului V. S. A., care era parcat în fața imobilului cu nr.50, din Ideciu de Sus, jud. M..
Din cercetările efectuate a reieșit faptul că în seara zilei de 16.05.2013, în jurul orelor 2330, numiții B. M. și O. R. G., aflându-se în fața barului din localitatea Ideciu de Sus, l-au văzut pe numitul M. A. trecând cu bicicleta pe stradă, l-au așteptat în spatele școlii din localitate, l-au tras de pe bicicletă și l-au lovit cu pumnii și picioarele. Persoana vătămată a încercat să scape de agresori și smucindu-se a rămas la bustul gol, apoi a sărit în curtea numitul C. D. și prin grădini a fugit până la locuința numitului C. A., pe care l-a rugat să sune la Serviciul apeluri de urgență 112, întrucât a fost bătut de B. M. și O. R. G..
Numitul B. M., în seara respectivă, în jurul orelor 23,00 s-a dus la barmana care era de serviciu, numita C. D. C., căreia i-a spus că dacă va fi chemată la Postul de poliție în ziua următoare, să declare că el nu a fost ieșit afară din bar, dar nu i-a spus de ce. A doua zi numita C. D. C. a auzit prin . în seara respectivă l-a bătut pe numitul M. A..
La data de 21.05.2013, organele de poliției judiciare din cadrul postului de poliție Ideciu de Jos, au fost sesizate prin plângere de către persoana vătămată C. C., cu privire la faptul că în noaptea de 16/17.05.2013 între orele 24 - 01, numiții M. N. și M. I., l-au amenințat că îl omoară și îi dau foc la casă.
În aceeași seară, în jurul orelor 24, după ce numitul M. I. a fost sunat de F. Gherhart A. care i-a comunicat unde a văzut bicicleta fratelui său, acesta împreună cu un alt frate - M. N., au luat fiecare câte un topor pe mână și au plecat să-l caute pe fratele lor, dar în fața grădiniței, s-au întâlnit cu organele de poliție și fratele lor M. A., care nu a vrut să le spună cine l-a bătut, iar aceștia au menționat că nu l-au amenințat cu topoarele pe numitul C. C..
La data de 21.05.2013 la ora 2219, organele de poliției din cadrul Postului de poliție Ideciu de Jos au fost sesizate prin SAU 112, de către numitul M. A., cu privire la faptul că frații lui sunt amenințați de niște persoane, iar organele de poliție s-au deplasat la fața locului, pe ulița "Cozara" din ., unde au fost identificați numiții B. M. jr. și M. M. A. care au avut un comportament agresiv inclusiv și la adresa organelor de poliție.
În raportul polițistului - agent principal B. A. care s-a deplasat la fața locului, s-a consemnat faptul că învinuitul B. M. l-a oprit în drum, a amenințat că îl lovește, că sparge autoturismul poliției, că îi mută din . foc la casă numiților M. N. și M. Iulică, iar învinuitul M. M. A. a amenințat că bagă sabia în agentul șef de poliție F. D. și face 10 ani de închisoare.
A doua zi, părțile vătămate M. N. și M. I., au depus plângere penală împotriva numiților B. M. și M. M. A. pentru amenințare.
La data de 24.07.2013, organele de cercetare au fost sesizate prin plângere de către persoana vătămată Ș. A., despre faptul că în data de 23.07.2013, în jurul orelor 19, 00 în barul .. din Ideciu de Sus, în prezența surorii sale-C. D. C., în urma unei discuții avute cu numitul B. M., acesta a vrut să o bată și a amenințat-o cu acte de violență, creându-i o temere serioasă pentru integritatea sa fizică, intervenind Banyoi
Lorand, care nu l-a lăsat pe B. M. să o lovească.
Echipa de intervenție de la . la data de 23.07.2013, ora 1918 s-a deplasat la barul .. din Ideciu de Sus unde au constatat că un cetățean turmentat a tulburat liniștea publică și a amenințat barmana .
În data de 03.09.2013, în jurul orelor 22, organele de poliție au fost sesizate telefonic de o persoană care a refuzat să-și decline identitatea, cu privire la faptul că în cartierul de romi din Ideciu de Sus, a izbucnit un scandal în care sunt implicate mai multe persoane.
Lucrătorii de poliție s-au deplasat la locul indicat unde l-au identificat pe numitul B. M., care lovea cu un par autoturismul marca Audi 100 cu numărul de înmatriculare FE 693 AD care se afla parcat în fața locuinței numitei G. A.. La vederea autoturismului poliției B. M. a început să strige că îl omoară pe polițist și întrucât s-au adunat mai mulți cetățeni de etnie rromă, atât din partea lui B. M. cât și din partea proprietarului autoturismului, existând posibilitatea escaladării conflictului, a fost solicitat atât un echipaj de la jandarmi cât și lucrători de la posturile de poliție adiacente .
Învinuitul B. M. a fost reținut pentru o durată de 24 ore.
Numitul V. S. A., a arătat că împreună cu alte patru persoane a lucrat la curățatul pășunii din satul Ideciu de Sus fiind cazați la numita G. A., din Ideciu de Sus, nr.50, bunica numitului B. M.. Acesta din urmă l-a rugat să-l ducă cu autoturismul său până în satul Rușii Munți, jud. M., aspect acceptat, deplasându-se într-acolo împreună cu B. M. și cu un coleg - R. I..
Acolo între V. S. A. și B. M. a izbucnit un conflict spontan iar B. M. i-a spart geamul de la autoturism din partea șoferului și i-a rupt oglinda. În consecință,V. S. A. a fugit cu autoturismul spre locul de cazare unde însă și-a făcut apariția și B. M. care a luat un par din curtea locuinței și a vrut să-l bată pe V. S. A.. Acesta s-a ascuns sub masă, iar când B. M. a văzut că nu-l găsește a distrus autoturismul care era parcat în fața imobilului, fapt pentru care V. S. A. a depus plângere penală pentru distrugere, valoarea prejudiciului creat fiind de 1 000 euro.
Învinuitul B. M. nu a recunoscut că a lovit persoana vătămată M. A., că a amenințat persoanele vătămate M. N., M. I. și Ș. A. dar a recunoscut că a distrus autoturismul persoanei vătămate V. S. A..
În fața instanței de judecată inculpatul B. M. jr. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de „Distrugere” și „Ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice”, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 375 alin. 1 C.p.p.. La rândul lor inculpații O. R. G. și M. M. A. au solicitat același lucru, însă prin încheierea din data de 22.10.2014 instanța a respins solicitările tuturor inculpaților (f. 285).
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
Instanța a constatat că la data de 09.09.2014 persoana vătămată Ș. A.-M. a declarat că își retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului B. M. jr.(f. 264).
Pentru acest motiv, în temeiul art. 396 alin. 6, raportat la art. 17 alin. 2 și la art. 16 alin. 1 lit. g C.p.p., instanța a dispus încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatului B. M. jr., pentru săvârșirea infracțiunii de „Amenințare”, prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 1 Cod penal, în dauna persoanei vătămate Ș. A.-M..
În ceea ce privește infracțiunile de „Distrugere” și „Ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice” de care este acuzat inculpatul B. M. jr., instanța a constatat că acestea au fost recunoscute, iar inculpatul nu a contestat probele administrate în faza de urmărire penală. De altfel declarația sa de recunoaștere se coroborează cu materialul probator administrat în faza de urmărire penală, respectiv cu declarațiile martorilor R. I., M. G. și G. Ș., cu declarația părții civile V. S. A., precum și cu procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 03.09.2013 (f. 61).
Prin urmare, din probele sus-menționate, s-a reținut că la data de 03.09.2013 inculpatul B. M. jr. a distrus, în loc public, autoturismul marca Audio a părții civile V. S. A., tulburând ordinea și liniștea publică.
În drept, faptele inculpatului menționate mai sus, sunt prevăzute de art. 217 alin. 1 C.p. din 1969 C.p.p., respectiv art. 253 alin. 1 din noul C.p. și art. 321 alin. 1 C.p. din 1969, respectiv art. 375 din noul C.p.
În privința infracțiunii de „Lovirea sau alte violențe”, comisă în dauna persoanei vătămate M. A., instanța a conchis că aceasta a fost săvârșită de inculpatul B. M. jr. și de inculpatul O. R. G..
Pentru a concluziona în acest sens, instanța a constatat că din certificatul medico-legal nr. 1502/17.05.2013 (f. 25) reiese că partea civilă M. A. a suferit leziuni traumatice care s-ar fi putut produce la data de 16.05.2013, prin lovire directă cu un corp dur, contondent, fiind necesare pentru vindecarea acestora 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Persoana vătămată a relatat că leziunile sus-menționate i-au fost provocate de inculpații B. M. jr. și O. R. G. care la data de 16.05.213, l-au agresat fizic și i-au aplicat lovituri cu pumni și cu picioarele.
Declarația persoanei vătămate se coroborează atât cu certificatul medico-legal, cât și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Astfel, martorul C. A. a relatat că în noaptea când s-a comis fapta de care sunt acuzați inculpații, a auzit o bubuitură în ușa locuinței sale, după care persoana vătămată a pătruns în interior. Aceasta era în bustul gol, prezenta urme de lovituri în zona capului și i-a solicitat să sune la nr. de urgență 112. Tot atunci a aflat de la persoana vătămată că în timp ce aceasta se întorcea la locuința sa, două persoane au tras-o de pe bicicletă și au lovit-o în cap. În cele din urmă a scăpat și în încercarea de a se salva a sărit mai multe garduri ale mai multor gospodării și astfel a ajuns la locuința martorului.
Martorul V. R. I. a declarat că în aceeași noapte se îndrepta împreună cu numitul F. G. către casă. Pe drum, la aproximativ 50 de metri de Biserica ortodoxă din loc. Ideciu de Sus, a văzut o bicicletă așezată orizontal la pământ, pe care numitul F. G. ar fi recunoscut-o ca aparținând persoanei vătămate. Pe drum cei doi au aflat că o persoană fusese bătută în zona unde se afla bicicleta, astfel că au dedus că este posibil ca persoana bătută să fie chiar persoana vătămată. De altfel, numitul F. G. cu care se afla martorul, l-a sunat pe fratele persoanei vătămate pentru a-l întreba despre incident.
Martorul M. I. a declarat că la data săvârșirii faptei, în jurul orelor 21-22, după ce s-a întors de la câmp, a mers la barul din . cumpăra țigări. În apropierea barului a auzit gemete de durere și pe cineva strigând „Nu mai dați”. Martorul nu a mers în locul respectiv de teamă, astfel că nu și-a dat seama că însuși fiul său era cel lovit, ci acest lucru l-a aflat mai târziu.
S-a arătat că din probele sus-menționate nu reiese că inculpații au fost observați în mod direct când îl loveau pe numitul M. A., însă această concluzie se desprinde în mod indirect.
Astfel este cert că persoana vătămată a fost bătută și că incidentul a avut loc lângă barul din comună, unde în acea seară se aflau inculpații și anturajul lor. Certitudinea agresării persoanei vătămate de către cei doi inculpați se formează prin coroborarea declarației persoanei vătămate cu cele ale martorilor sus-menționați, dar și cu cea a martorei P. D. C. (patroana barului) care a relatat că în seara incidentului, după ce agentul F. a fost în bar, inculpatul B. M. jr. i-a cerut în mod expres ca în cazul în care va fi întrebată despre timpul petrecut de inculpat în bar, să spună poliției că el nu a părăsit barul în acea seară.
Or, este evident că dacă nu ar fi săvârșit fapta respectivă, inculpatul nu avea nici un motiv să-și creeze un alibi.
În concluzie, pe baza probelor administrate, instanța a constatat că la data de 16.05.2013, partea civilă M. A. a fost agresată de inculpații B. M. jr. și O. R. G., suferind leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
S-a conchis că, în drept, fapta inculpaților întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „Lovirea sau alte violențe”, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 C.p. din 1969, respectiv de art. 193 alin. 2 din noul C.p.
Inculpatul B. M. jr. a mai fost acuzat că la data de 21.05.2013, împreună cu inculpatul M. M. A., le-a amenințat pe persoanele vătămate M. N. și M. I..
Din probele administrate în cauză instanța a constatat că acuzațiile sunt întemeiate.
Astfel martora R. A. M. a declarat că în data de 21.05.2013 locuia împreună cu numitul M. N. la în imobilul aparținând acestuia și că în aceeași curte, dar într-o clădire separată locuia și numitul M. I..
În seara respectivă numiții B. M. jr. și M. M. A. care locuiesc în apropiere și-au făcut apariția la locuința fraților M. și au început să-i amenințe. Inculpatul B. a amenințat că-i omoară cu o sabie pe care o deține și că nu se teme de nimic, că mută familia M. din . i-a auzit pe ambii inculpați amenințându-i cu bătaia pe frații M..
Declarația martorei se coroborează cu raportul din data de 30.05.2013, încheiat cu privire la evenimentele constatate la data de 21.05.2013 de către organele de poliție. În acest raport se arată că organele de poliție s-au deplasat la locuința familiei M. ca urmare a unei sesizări la nr. 112. În fața locuinței a fost observat inculpatul B. M. jr. care a amenințat familia M. cu acte de violență, că le dă foc la casă, că îi mută din . s-a consemnat că și inculpatul M. a adresat amenințări cu acte de violentă la adresa persoanelor vătămate.
Față de aceste considerente instanța a conchis că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, iar faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „Amenințare”, prevăzute și pedepsite de art. 193 alin 1 C.p. din 1969, respectiv de art. 206 alin. 1 din noul C.p.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepselor și cea de executare, instanța a avut în vedere că toți inculpații sunt persoane care în mod frecvent au avut de-a face cu legea penală. Astfel inculpații B. M. jr. și O. R. G. au fost anterior condamnați pentru săvârșirea altor infracțiuni. La rândul său, și inculpatul M. M. A. a fost sancționat administrativ de 3 ori pentru infracțiuni de Furt calificat și Amenințare.
Mai mult, cei trei inculpați sunt cunoscuți în comunitate drept persoane periculoase, în special inculpatul B. M. jr. despre care mai mulți martori au declarat că a mai cauzat probleme în . tem de el.
Nu trebuie neglijat nici faptul că teama insuflată de inculpatul B. a fost atât de mare, încât martora P. D. C. a ascuns inițial adevărul în fața instanței și a revenit asupra primei declarații din această fază procesuală doar după ce s-au luat măsuri de protecție a sa. De altfel și martorul F. G. și-a schimbat declarația dată în faza de urmărire penală, în prezent fiind cercetat pentru mărturie mincinoasă.
Raportat la aceste aspecte, instanța a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei, la fel ca și cuantumul acesteia, trebuie să determine inculpatul să conștientizeze cu adevărat, consecințele săvârșirii de infracțiuni și în același timp ca pedeapsa să-și atingă scopul punitiv, educativ și preventiv.
Or, dacă după săvârșirea a câte unei infracțiuni, s-ar aplica de fiecare dată gradat modalitatea de executare, ar însemna să se permită inculpatului să săvârșească mai multe infracțiuni înainte de a-i fi aplicată o pedeapsă cu executare în regim de detenție.
Pe de altă parte, executarea pedepsei în regim de detenție este regula, iar modalitățile alternative de executare a acesteia reprezintă excepții condiționate de la această regulă, de fiecare dată fiind necesară o justificare pentru aplicarea unei modalități alternative de executare.
Raportat la situația inculpaților, s-a apreciat că nu mai este posibilă reeducarea acestora în stare de libertate din moment ce este evident că inițiativa de suspendare a executării pedepselor anterioare, respectiv de aplicare a unor sancțiuni cu caracter administrativ nu a avut nici un rezultat concret, astfel că modalitatea optimă de executare a pedepsei este cea în regim de detenție.
Având în vedere succesiunea în timp de legi penale, dispozițiile art. 5 C.p., precum și decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, instanța a analizat comparativ, în concret și global legile penale succesive și a stabilit pentru fiecare caz în parte pedeapsa aplicabilă inculpaților, în vederea determinării legii penale mai favorabile acestora.
Apreciind asupra vinovăției fiecărui inculpat prima instanță a dispus conform celor arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat, în termen legal, apel inculpații: O. R. G., M. M. A. și B. M. jr.
Aceștia, prin avocatul ales, au solicitat:
- achitarea inculpaților B. M. jr. și O. R. G. de sub acuza săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violente, fapte prev.și ped. de art.180 alin.2 Cod penal din 1969, temeiul achitării fiind art.16 alin.1 lit.c Cod penal, în sensul că nu există probe care să atragă vinovăția acestora;
- reducerea pedepsei aplicate inculpatului B. M. jr.în sensul înlăturării pedepsei de un an aplicată acestui inculpat pentru comiterea infracțiunii de lovire și alte violențe.
În subsidiar s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate acestor inculpați iar ca modalitate de executare să se aplice suspendarea condiționată.
În ce-l privește pe inculpatul M. M. A. s-a solicitat achitarea acestuia, în baza art.16 alin.1 lit.c Cod procedură penală, pentru comiterea infracțiunilor de amenințare și, în subsidiar, să se aplice suspendarea condiționată a pedepsei rezultante.
S-a arătat că din probatoriul administrat în dosar nu rezultă că cei doi inculpați l-ar fi agresat pe M. A. neexistând probe directe. S-a arătat că probele pe care se bazează prima instanță sunt probe indirecte și contradictorii. S-a mai arătat că pedepsele aplicate sunt disproporționate raportat la persoana fiecărui inculpat iar modalitatea de executare a pedepselor aplicate este mult prea aspră și nu va conduce la reeducarea acestora.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate instanța de control judiciar reține următoarele:
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă. Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, rezultă, fără putință de tăgadă, că inculpații apelanți au săvârșit faptele penale pentru care au fost condamnați.
Astfel, inculpații B. M. jr.și O. R. G. i-au provocat leziuni traumatice părții civile M. A. care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile, după cum rezultă din certificatul medico-legal, în care se stabilește ca dată, a producerii lor, data de 16.05.2013. Pe de altă parte, ca probe din care rezultă că autorii acestei agresiuni sunt inculpații B. M. jr.și O. R. G., menționăm declarația părții civile M. A., declarație care se coroborează cu declarațiile martorilor: C. A., căruia partea civilă i-a cerut să anunțe poliția pentru că a fost agresat de cei doi inculpați, V. R. I. și F. G. care au văzut bicicleta părții civile la locul unde a fost agresat M. A., M. I. care a auzit gemetele părții civile în momentul în care aceasta a fost agresată; P. D. C. care a arătat că în seara incidentului inculpatul B. M. jr.i-a cerut să spună poliției că el a stat tot timpul în bar în acea seară.
În ceea ce privește faptele de amenințare reținem că și acestea sunt dovedite cu prisosință. Astfel, martora R. A. M. a arătat că în data de 21.05.2013, seara, inculpații B. M. jr.și M. M. A., i-au amenințat cu moartea și cu bătaia pe frații M.. Această declarație se coroborează cu constatările organelor de poliție care s-au deplasat la fața locului ca urmare a sesizării fraților M..
Ca atare, susținerile inculpaților B. M. jr. și O. R. G. în sensul că nu l-ar fi agresat pe M. A. nu pot fi primite atâta vreme cât există, atât probe directe cât și indirecte, care conduc la concluzia că cei doi inculpați au comis fapta pentru care au fost trimiși în judecată.
Încadrarea juridică, dată faptelor săvârșite de cei trei inculpați apelanți, considerăm că este corectă, astfel că nu se impune reconsiderarea acesteia, fiind descrisă în mod de prima instanță.
În ceea ce privește pedepsele aplicate fiecăruia dintre cei trei inculpați considerăm că prima instanță a făcut o aplicare temeinică a dispozițiilor legale privind individualizarea pedepselor, relativ la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările în care acestea au fost comise, dar și de persoana fiecărui inculpat, în parte, inculpați care sunt cunoscuți în localitatea de domiciliu ca fiind niște persoane violente, care în mod frecvent au intrat în conflict cu legea penală, au mai suferit condamnări penale și au fost sancționați de foarte multe ori contravențional pentru comportament antisocial.
Ca atare, considerăm că, pedepsele aplicate au fost dozate în mod judicios și sunt proporționale cu criteriile de individualizare a pedepselor.
Pe de altă parte, în ceea ce îl priește pe ic B. M. jr., considerăm că sporul de pedeapsă de 1 an închisoare este în discordanță cu faptele comise și persoana inculpatului astfel că o pedeapsă de 5 ani închisoare vine să îngreuneze cu mult situația acestuia și este mult prea aspră.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor, considerăm că prima instanță a stabilit în mod judicios că singura modalitate care poate conduce la reeducarea inculpaților și la determinarea acestora de a conștientiza consecințele faptelor comise și a valorilor sociale ocrotite este, în cazul lor, executarea în regim de detenție.
În consecință:
- în baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală vom respinge ca nefondate, apelurile inculpaților O. R.-G. și M. M.;
- în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală vom admite apelul inculpatului B. M. jr., vom desființa parțial hotărârea atacată și vom înlătura, din cuantumul pedepsei rezultante, aplicate inculpatului apelant B. M. jr., sporul de pedeapsă de 1 an închisoare și vom stabili ca pedeapsă finală, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
Vom menține toate celelalte dispoziții din hotărârea atacată.
Văzând și disp.art.275 alin.2 și 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile promovate împotriva sentinței penale nr. 59/26.03.2015 a Judecătoriei R. de către inculpații O. R.-G. (fiul lui R. și R., născut la data de 17.11.1987 în mun. R., CNP_, cu domiciliul în localitatea Ideciu de Sus nr. 85, jud. M.) și M. M. A. (fiul lui D. și M., născut la data de 02.01.1992 în mun. R., CNP_, cu domiciliul în localitatea Ideciu de Sus nr. 65, jud. M.).
Admite apelul promovat de către inculpatul B. M. jr. (fiul lui M. și T., născut la data de 17.03.1994 în mun. R., CNP_, cu domiciliul în localitatea Ideciu de Sus nr. 63, jud. M.) împotriva sentinței penale nr. 59/2015 a Judecătoriei R., hotărâre judecătorească ce va fi desființată parțial, doar cu privire la acest inculpat:
Înlătură, din cuantumul pedepsei rezultante, aplicate inculpatului apelant B. M. jr., sporul de pedeapsă de 1 an închisoare, stabilind ca, în final, acesta să execute o pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
Menține toate celelalte dispoziții din hotărârea judecătorească criticată, referitoare la acest inculpat.
Obligă pe inculpații apelanți O. R. G. și M. M. A., să plătească, fiecare, statului cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale, câte 150 Ron, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 septembrie 2015.
Președinte Judecător
M.-R. C. D. C. U.
Grefier
K. P.
Red.DCU/23.04.2015
Thnred./CC/3 exp./24.09.2015
Jd.fd. A.M.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 43/2012. Curtea... → |
|---|
