Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 171/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 171/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 512/108/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 108/CO
Ședința publică din 11 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul C. O. împotriva sentinței penale nr. 171/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul C. O., în stare de detenție, asistat de avocat din oficiu S. R. M. și interpret de limbă turcă R. M..
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea contestației.
Apărătorul din oficiu al contestatorului, avocat S. R. M., solicită admiterea contestației și pe fond, admiterea contestației la executare.
Procurorul solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, motivele invocate de contestator neregăsindu-se printre cele prevăzute de lege.
Contestatorul C. O., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, amfetamina nefiind încadrată în categoria drogurilor de mare risc.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A. la data de 23 februarie 2015, condamnatul C. O. (fost Oyanik Yasar) a formulat contestație la executare, susținând că nu i-a fost aplicată legea penală mai favorabilă conform Noului Cod penal și că nu a beneficiat de prevederile art.3201 din Vechiul Cod de procedură penală, întrucât a recunoscut faptele pentru care a fost condamnat.
Prin sentința penală nr. 171/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art.599 Cod procedură penală, a fost respinsă contestația la executare formulată de condamnatul C. O. (fost Oyanik Yasar), privind executarea pedepsei de 17 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.257/11.03.2003, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr.5138/2001, definitivă prin decizia penală nr.337/21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul la plata sumei de 855,48 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul A. a reținut că persoana condamnată C. O. (fost Oyanik Yasar) se află în P. A., în executarea pedepsei de 17 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.257/11.03.2003, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr.5138/2001, definitivă prin decizia penală nr.337/21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prima instanță a reținut că potrivit art.598 Cod procedură penală, contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, însă a constatat că niciunul din aceste cazuri prevăzute de lege nu se regăsește în prezenta cauză.
S-a reținut faptul că o caracteristică a contestației la executare este faptul că nu mai repune în discuție nici vinovăția condamnatului și nici o individualizare nouă a răspunderii penale și a pedepsei, cu excepția cazurilor de aplicare obligatorie sau facultativă a legii penale mai favorabile sau de contopire a mai multor pedepse, în rest, pedeapsa stabilită și eventualul spor aplicat, o dată cu rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, dobândesc autoritate de lucru judecat și nu mai pot fi modificate, întrucât nu se mai poate pune în discuție fondul cauzei și reanaliza răspunderea penală a condamnatului ori încadrarea juridică dată faptei.
Cu privire la contestația la executare pedepsei, prima instanță a reținut că nu este o cale de atac, ci un mijloc procesual prin care sunt soluționate situații ivite în cursul executării pedepsei. Astfel, s-a constatat că împrejurarea că domnul C. O. (fost Oyanik Yasar) este nemulțumit de modul în care a fost stabilită vinovăția sa sau de individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, nu constituie motiv de contestație la executare, conform art. 598 Cod procedură penală.
În concluzie, tribunalul a reținut că procedura contestației la executare este o procedură specială ce privește strict aspectele privitoare la punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și se poate formula doar pentru cazurile limitativ prevăzute de art.598 alin.1 lit.a-d Cod procedură penală și nu pot fi invocate pe această cale aspecte care privesc legalitatea și temeinicia hotărârilor penale definitive, așa cum a făcut condamnatul prin prezenta contestație la executare, aceste aspecte putând fi invocate prin căile ordinare de atac.
Prin urmare,Tribunalul A. a respins contestația la executare formulată de condamnatul C. O. (fost Oyanik Yasar) privind executarea pedepsei de 17 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.257/11.03.2003, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr.5138/2001, definitivă prin decizia penală nr.337/21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva sentinței penale nr. 171/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ a formulat contestație condamnatul C. O., fără a indica în scris motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii.
Contestația nu a fost motivată în scris, iar susținerile orale ale condamnatului și apărătorului său din oficiu sunt consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând contestația formulată de condamnat prin prisma dispozițiilor art. 598 C.p.p., instanța constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod temeinic a constatat și Tribunalul A., condamnatul nu a indicat niciuna dintre ipotezele reglementate de art. 598 C.p.p. și nici nu a fost identificată vreuna ca incidentă („a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.”). Prin contestație la executare nu se poate modifica o hotărâre, aducându-se atingere autorității de lucru judecat. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce se referă exclusiv la executarea hotărârilor, neputându-se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârii rămasă definitivă și intrată în puterea lucrului judecat. În motivarea contestației la executare condamnatul a învederat că a recunoscut faptele comise și nu i s-a aplicat procedura prevăzută de art. 3201 C.p.p. anterior, aspect care vizează fondul cauzei, neputând fi repuse în discuție în această procedură, și nu elemente legate de executare hotărârii de condamnare. Mai mult, se constată că în calea de atac nu se pot formula motive noi de contestație la executare, astfel că pentru motivul privind incidența dispozițiilor art. 6 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile după soluționarea definitivă a cauzei urmează a se aprecia de către condamnat în sensul unei noi sesizări a instanței de judecată.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. instanța va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul C. O. împotriva sentinței penale nr. 171/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p va obliga condamnatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul C. O. împotriva sentinței penale nr. 171/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu avocat oficiu.
În temeiul art. 273 C.p.p. dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către traducător R. M. a sumei de 470,32 lei onorariu traducere și transport.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. ANI B. C. U.
Red.-L.B.- 24.06.2015.2015
Tehnored- .C.U.-25.06.2015
Primă inst.: jud.C. V. L. –Tribunalul A.
| ← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 611/2015. Curtea de Apel... | Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
