Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine (Legea 302/2004). Sentința nr. 148/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 148/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 1422/59/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 148/PI/CC
Ședința camerei de consiliu din 22 septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
Grefier: C. U.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea cererii de transfer de procedură în materie penală, privind pe condamnatul A. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru condamnatul A. R. lipsă, se prezintă avocat din oficiu M. M..
Dată fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul pune concluzii de admitere a sesizării și transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, arătând că în ceea ce privește consimțământul acestuia, dispozițiile art. 6 alin. 2 lit. b din Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 prevăd că nu este necesar consimțământul persoanei condamnate la transfer. Totodată, se arată că împotriva persoanei condamnate s-a dispus o interdicție temporară de rezidență pe teritoriul Republicii Austria pe o perioadă de 10 ani.
Apărătorul din oficiu al condamnatului, avocat M. M., solicită respingerea cererii de transferare într-un penitenciar din României a persoanei condamnate, arătând că potrivit dispozițiilor art. 153 al. 3 din Legea nr. 302/2004 condamnatul poate refuza transferul și pe de altă parte, familia acestuia locuiește în Austria.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sesizarea nr. 7610/II/5/2015, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr._ la data de 03.09.2015, s-a solicitat admiterea cererii de transferare într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A. R., cetățean român, deținut în Penitenciarul Wels din Republica Austria, condamnat definitiv la pedeapsa totală de 1095 zile de închisoare de către Tribunalul Wels prin sentința penală nr. 4 Hv 15/15s din 17.04.2015, definitivă la aceeași dată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt grav calificat prin efracție și alte acțiuni penale.
În motivare s-a arătat că, prin adresa nr._/2015, înregistrată la P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în data de 17.08.2015, Direcția de D. Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul de cooperare judiciară internațională în materie penală din cadrul Ministerului Justiției, în baza art. 10 alin. 1 și art. 153 al. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara înscrisurile și informațiile necesare pentru transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A. R..
S-a arătat că în prezent persoana condamnată se află în Penitenciarul Wels din Republica Austria, în executarea unei pedepse privative de libertate de 1095 zile închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 4 Hv 15/15s a Tribunalului Wels din data de 17.04.2015, rămasă definitivă la aceeași dată, pentru infracțiunii de furt grav calificat prin efracție și alte acțiuni penale.
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a mai învederat că potrivit certificatului emis de Ministerul Justiției din Austria, condamnatul a executat 83 zile de închisoare din pedeapsă, conform calculului efectuat la data de 07.05.2015, aceasta urmând a fi finalizată la data de 13.02.2018; iar la data de 21.05.2015, Biroul Federal pentru Străini și Azil al Republicii Austria a dispus împotriva persoanei condamnate o interdicție temporară de rezidență pentru o perioadă de 10 ani.
Conform certificatului emis de autoritățile judiciare din Republica Austria și procesului verbal din data de 11.05.2015, persoana condamnată nu și-a dat acordul pentru transferare într-un penitenciar din România, în vederea executării restului de pedeapsă, afirmând că soția sa trăiește în Austria.
La data de 28.08.2015, Inspectoratul Județean de Poliție C.-S. a comunicat cazierul solicitat din care a rezultat că acesta are antecedente penale.
La data de 03.09.2015 au fost efectuate verificări în baza de date ECRIS GLOBAL PERSONS SEARCH, cu privire la condițiile prevăzute de art. 153 din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, constatându-se că nu sunt incidente nici unul din cazurile prevăzute expres.
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a mai arătat că față de dispozițiile art. 153 și art. 151 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată și a Deciziei Cadru 2008/909/JAI, ratificată de ambele state, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . nr. 327 din data de 05.12.2008 și având în vedere că împotriva persoanei condamnate s-a dispus o interdicție temporară de rezidență pe teritoriul Republicii Austria pe o perioadă de 10 ani, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 2 lit. b din Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, nefiind necesar consimțământul persoanei condamnate la transfer, cererea este întemeiată.
Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține în fapt următoarele:
Prin sentința penală nr. 4 Hv 15/15s pronunțată de Tribunalul Wels din 17.04.2015, definitivă la aceeași dată, numitul A. R. a fost condamnat la pedeapsa totală de 3 ani (echivalent 1095 zile) de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt grav calificat prin efracție, conform §§ 127, 128 alin. 1 cifra 4, 129 cifra 1, 130 cazul 3 și 4 Fall din Codul penal Austriac; suprimare de documente conform § 229 alin. 1 din Codul penal austriac; sustragere permanentă din posesie conform § 135 alin. 1 din Codul penal austriac.
În fapt, numitul A. R. a fost găsit vinovat pentru că împreună cu un co-făptuitor care până la acest moment a rămas necunoscut și care între timp a decedat, pe numele „N.”, la momentele și în locurile menționate mai jos:
1. A sustras prin efracție bunuri de valoare și bani în numerar, bunuri mobile străine, în valoare totală de 22.017,34 euro, sumă ce depășește 3.000 euro, însă nu depășește 50.000 euro, de la următoarele persoane, cu intenția ca prin însușirea lor să se îmbogățească pe nedrept, precum și cu intenția ca prin repetarea săvârșirii unor furturi grave, prin efracție, să-și asigure o sursă continuă de venit, și anume:
1.1. La 22.05.2014 în Kematen am Innbach, prin forțarea geamului de la terasă, de la Ursula și Benno Deutschbauer, suma de 200,00 euro, monede în valoare totală de 4462,00 euro, bijuterii (trei inele, patru lănțișoare, trei perechi de cercei, două brățări fixe și o brățară) în valoare totală de 837,00 euro, o geantă pentru saună în valoare de 12,00 euro, șase cartușe de țigarete marca „West Duo CZ” în valoare totală de 198,00 euro, un aparat digital de fotografiat marca „Canon EOS” în valoare de 549,00 euro, precum și un aparat digital de fotografiat marca „Nikon Coolpix” în valoare de 237,99 euro;
1.2. LA 16.06.2014 în Neuberg, prin forțarea unei ferestre de la Kurt și Waltraud Darnhofer, bani în valoare de cel puțin 2.000,00 euro, trei ducați de aur, o mie din aur, trei taleri de argint marca M. Theresia, șapte ceasuri, zece inele de damă, cinci perechi de cercei, unsprezece lănțișoare, zece brățări fixe, respectiv brățări, trei broșe, două medalioane din aur, o cruciuliță din aur, o amuletă „Amethyst”, o bilă din cuarț roz prelucrat în aur, o bilă de tierauge prelucrată în aur, un taler M. Theresia din argint împreună cu lănțișorul, un set de bijuterii tradiționale, un portmoneu și un prosop de baie, în valoare totală de 13.521,35 euro.
2. În cursul faptei descrise la punctul 1.2, a suprimat documente asupra cărora nu ar fi avut dreptul de deținere, și anume 13 carnete de economii, titluri de valoare și două pașapoarte, cu intenția de a împiedica folosirea lor în circulația legală, spre dovedirea unui drept.
3. În cursul faptei descrise la punctul 1.2. i-a păgubit pe Kurt și Waltraud Darnhofer, sustrăgând un bun mobil străin, și anume un seif în valoare de 200,00 euro din custodia acestora, fără a-și însuși bunul pentru el însuși sau o terță persoană.
Ca circumstanțe agravante, hotărârea de condamnare a reținut: cinci antecedente penale (§ 39 din C.p. austriac); repetarea faptei, concomitența unei infracțiuni cu mai multe delicte de același fel sau fel diferit, recidiva rapidă după eliberarea din februarie 2014, ceea ce în legislația română corespunde dispozițiilor privind recidiva prev. de art. 41 C.p. și concursul de infracțiuni prev. de art. 38 C.p.
În raport cu faptele reținute în hotărârea definitivă și executorie de condamnare, se constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 155 alin. 1 lit. b din Legea nr. 302/2004, precum și de art. 3 pct.1 lit. e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983 (Convenția). Astfel, faptele inculpatului au corespondent și în legislația penală română, acestea întrunind elementele constitutive ale două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 229 alin. 1 lit. e, art. 228 C.p. cu aplicarea art. 41 C.p. și art. 38 lit. a C.p..
Din situația executării pedepsei comunicată de autoritățile austriece rezultă că perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executată era de 83 zile la data de 07.05.2015, pedeapsa urmând a fi considerată executată conform dreptului intern al statului emitent la data de 13.02.2018.
În prezent, condamnatul se află încarcerat în Penitenciarul Wels – Republica Austria și conform certificatului prevăzut de art. 4 din Decizia Cadru nr. 2008/909/GAI nu a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România, însă la data de 21.05.2015, Biroul Federal pentru Străini și Azil al Republicii Austria a dispus împotriva persoanei condamnate o interdicție temporară de rezidență pentru o perioadă de 10 ani. În aceste condiții sunt incidente dispozițiile art. 155 alin. 1 lit. d fraza a II-a, teza a II-a din Legea nr. 302/2004 conform cărora: „Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România.”
Pentru motivele arătate, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile pentru transferarea în România a condamnatului, astfel cum sunt prevăzute în art. 155 din Legea nr. 302/2004, întrucât acesta este resortisant al statului român, hotărârea prin care i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea de către autoritățile judiciare austriece este definitivă și executorie, nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 151 din Legea nr. 302/2004, faptele care au atras condamnarea sa de către instanța austriacă constituie infracțiuni și potrivit legii penale a statului român iar durata condamnării pe care cel condamnat o mai are încă de executat este mai mare de 6 luni, conform art. 3 pct. 1 lit. c din Convenție.
De asemenea, se constată că nu se impune o adaptare a pedepsei privative de libertate aplicată de instanța străină, în sensul art. 154 alin. 8 raportat la alin. 6 lit. b din Legea nr. 302/2004 și art. 10 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în anul 1983, întrucât natura acestei pedepse corespunde, sub aspectul denumirii și al regimului, cu pedeapsa reglementată de legea penală română, iar durata pedepsei aplicate nu depășește limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru fiecare infracțiune.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.154 alin.6 lit. a din Legea nr. 302/2004 modificată, va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În baza art. 155 alin.1 din Legea nr. 302/2004 modificată, va dispune, recunoașterea sentinței penale nr. nr. 4 Hv 15/15s pronunțată de Tribunalul Wels din 17.04.2015, definitivă la aceeași dată, prin care numitul A. R., cetățean român, a fost condamnat la pedeapsa totală de 3 ani (echivalent - 1095 zile) închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt grav calificat prin efracție, conform §§ 127, 128 alin. 1 cifra 4, 129 cifra 1, 130 cazul 3 și 4 Fall din Codul penal Austriac; suprimare de documente conform § 229 alin. 1 din Codul penal austriac; sustragere permanentă din posesie conform §135 alin. 1 din Codul penal austriac; fapte incriminate de legea penală română prin art. infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. e, art. 228 C.p. cu aplicarea art. 41 C.p. și art. 38 lit. a C.p..
Va dispune transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A. R. în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința sus menționate, respectiv a pedepsei totale de 3 ani (1095 zile) închisoare.
În baza art. 73 C.penal va deduce din pedeapsă durata deja executată până la data de 07.05.2015, respectiv de 83 (optzeci și trei) zile, precum și perioada executată de la data de 07.05.2015 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
HOTĂRÂȘTE:
În baza art.154 alin. 6 lit. a din Legea nr. 302/2004 modificată, admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara .
În baza art. 155 alin.1 din Legea nr. 302/2004 modificată, dispune recunoașterea sentinței penale nr. 4 Hv 15/15s pronunțată de Tribunalul Wels din 17.04.2015, definitivă la aceeași dată, prin care numitul A. R., cetățean român, fiul lui Ș. și S., născut la data de 13.03.1987 în municipiul Reșița, jud. C.-S., cu domiciliul în municipiul Reșița, ., ., jud. C.-S., CNP_, a fost condamnat la pedeapsa totală de 3 ani (1095 zile) închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt grav calificat prin efracție, conform §§ 127, 128 alin. 1 cifra 4, 129 cifra 1, 130 cazul 3 și 4 Fall din Codul penal Austriac; suprimare de documente conform § 229 alin. 1 din Codul penal austriac; sustragere permanentă din posesie conform §135 alin. 1 din Codul penal austriac; fapte incriminate de legea penală română prin art. infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. e, art. 228 C.p. cu aplicarea art. 41 C.p. și art. 38 lit. a C.p..
Dispune transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A. R., cetățean român, fiul lui Ș. și S., născut la data de 13.03.1987 în municipiul Reșița, jud. C.-S., cu domiciliul în municipiul Reșița, ., ., jud. C.-S., CNP_ în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința sus menționate, respectiv a pedepsei totale de 3 ani (1095 zile) închisoare.
În baza art. 73 C.penal deduce din pedeapsă durata deja executată până la data de 07.05.2015, respectiv de 83 (optzeci și trei) zile, precum și perioada executată de la data de 07.05.2015 la zi.
Dispune emiterea unui mandat de executare a pedepsei, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 260 lei, onorariu avocat oficiu.
Cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare cu procurorul și de la comunicare cu persoana condamnată.
Pronunțată în ședința publică din 22.09.2015.
Președinte,
L. ANI BOGDANGrefier,
C. U.
Red.L.B. – 22.09.2015
Tehnored.C.U.-22.09.2015
| ← Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 759/2015.... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 153/2015. Curtea de... → |
|---|
