Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 309/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-03-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 309/A
Ședința publică din 17.03.2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Pe rol se află pronunțarea soluției privind apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, partea responsabilă civilmente S. Asigurarea - Reasigurare ASTRA SA București și inculpatul S. S. G. împotriva Sentinței penale nr. 4081/24.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică de la 02.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la 10.03.2015, 17.03.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului S. S. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 192 alin. 2, CP.
În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt:
În data de 27.10.2011, în jurul orei 1010, inculpatul în timp ce conducea autoturismul marca Daewoo Leganza cu numărul de înmatriculare_ pe . localitatea Dumbrăvița din județul T., la intersecția cu . surprins și accidentat pe numitul F. Ignatie, angajat regulamentar în traversarea drumului public pe marcajul pietonal, accidentul de circulație produs de inculpat având ca urmare decesul numitului F. Ignatie.
În cadrul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, care a recunoscut și regretat săvârșirea faptei.
În cauză, pe latura civilă, au fost audiați martorii M. A. și P. B. și părțile civile F. E. și F. F..
Persoana vătămată F. F. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.500 lei reprezentând daune materiale si suma de 900.000 lei cu titlu de daune morale precum și plata unei rente viagere în cuantum de 4000 lei/lunar.
Partea civilă S. C. Municipal de Urgență Timișoara nu s-a constitut parte civilă în cauză.
Prin sentința penală nr. 4081 din 24.11.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ , în baza art. 178 al. 1 și al. 2 CP din 1969, cu aplic.art. 5 CP și cu aplicarea art. 375 CPP. raportat la art. 396 al. 10 CPP a fost condamnat inculpatul S. S. G., la pedeapsa de 1(un) an și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit b) CP pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 CP din 1969 cu aplicarea art. 5 CP.
În baza art. 81 din CP din 1969 cu aplicarea art. 5 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.82 din CP din 1969 cu aplicarea art. 5 CP., s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 3 ani și 8 luni închisoare, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 71 alin. 5 CP din 1969, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 404 CPP s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din CP din 1969, în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.
În baza art.19, art.25, art.86 și art.397 alin.1 CPP, raportat la art. 1357 și urm. din C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile F. F. și F. E., iar în temeiul art. 397 alin.1, art. 86 CPP, rap.la art. 49 alin.1 și art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 a fost obligată partea responsabilă civilmente . sediul în A., .. 64, jud. A., în limitele contractului de asigurare, la plata către părțile civile a sumei de 3750 lei fiecare, cu titlu de daune materiale, precum și a sumei de 25.000 euro reprezentând daune morale, echivalent în lei la data plății către partea civilă F. F. și 15.000 euro reprezentând daune morale, echivalent în lei la data plății către partea civilă F. E..
În baza art.19, art.25, art.86 și art.397 alin.1 CPP, raportat la art. 1386 alin. 3 și din C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. F. iar în temeiul art. 397 alin.1, art. 86 CPP, rap.la art. 49 alin.1 și art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 a fost obligată partea responsabilă civilmente . sediul în A., .. 64, jud. A., în limitele contractului de asigurare, la plata către partea civilă F. F. a unei despăgubiri sub forma de prestație periodică în cuantum de 600 lei pe luna, pe toata durata vieții părții civile F. F..
Au fost respinse în rest pretențiile civile ca neîntemeiate.
În baza art. 4 și 7 alin. 1 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art.274 alin.1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În fapt, la data de 27.10.2011, în jurul orelor 10:10, inculpatul S. S. G. se deplasa la volanul autoturismului marca Daewoo Leganza cu numărul de înmatriculare_ pe . localitatea Dumbrăvița din județul T., având direcția de deplasare dinspre localitatea Timișoara înspre localitatea G.. În același timp, pe marcajul pietonal de la intersecția cu . F. Ignatie se afla în traversarea regulamentară a drumului public, de la dreapta spre stânga față de direcția de deplasare a autoturismului condus de inculpatul S. S.. În aceste condiții a avut loc impactul dintre autoturism și pietonul F. Ignatie. Viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat era peste limita legală, astfel cum rezultă din răspunsul la obiectivul numărul 5 al expertizei tehnice judiciare auto dispuse în cauză, și anume autoturismul condus de inculpat a avut anterior impactului o viteză cuprinsă între 54,4 km/h și 75,5 km/h, iar în momentul impactului viteza de 54,4 km/h. Pietonul F. Ignatie se afla în traversarea regulamentară a drumului public, pe marcajul pietonal, marcat și semnalizat corespunzător.
La scurt timp după producerea accidentului rutier, agenții de poliție din cadrul Biroului Rutier Timișoara s-au deplasat la fața locului, iar din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 27.10.2011 rezultă poziția în care s-a oprit autoturismul condus de inculpatul S. S. G. după impact, și anume: paralel cu axul drumului public, orientat cu partea din față spre localitatea G., la o distanță de aproximativ 8 metri de la extremitatea spate a autoturismului și până la trecerea pentru pietoni și la o distanță lateral dreapta spate de 0,90 metri și 1 metru față, raportat la marginea din dreapta a părții carosabile. Tot din cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului rezultă și urmele și mijloacele materiale de probă identificate, și anume: o șapcă din material textil de culoare maro ce a aparținut victimei, situată pe partea carosabilă a sensului de mers Timișoara-G., la o distanță de 4,40 metri de extremitatea marcajului pietonal dinspre G., la 4,90 metri de marginea din dreapta părții carosabile și la 3,60 metri de autoturismul condus de inculpat; o plasă din material de plastic de culoare galbenă ce aparținuse victimei situată pe axul drumului, la 7,40 metri de șapcă, la 11,8o metri de marcajul pietonal și la 7 metri de partea din dreapta părții carosabile a sensului de mers înspre localitatea G.; la o distanță de 4,40 metri față de plasă, înspre localitatea G., o pată de culoare brun-roșcată, situată la 16,20 metri de marcajul pietonal, la 4 metri de autoturism și la 4,50 metri de extremitatea din dreapta părții carosabile a sensului de mers Timișoara-G.. De precizat că . localitatea Dumbrăvița este orizontală, în aliniament, are o lățime de 12 metri, trei benzi de circulație, este marcată longitudinal și transversal, asfaltată și nu prezintă avarii. . borduri urmate de un spațiu verde de lățime 1,75 metri, un șanț din beton adânc de 0,50 metri și lat de 0,75 metri și un alt spațiu verde de lățime 0,75 metri. La locul producerii accidentului rutier, această stradă se intersectează cu . la intersecție există trecere destinată pietonilor, marcată și semnalizată corespunzător prin marcaj transversal, prin indicatoare de avertizare și informare. Limita de viteză pe sectorul de drum respectiv este de 50 km/h. La momentul impactului, coordonatele meteo și de trafic indică faptul că vizibilitatea era una bună.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr.504A3/31.10.2011, moartea numitului F. Ignatie a fost de natură violentă și s-a datorat insuficientei acute cardio-respiratorii consecutive traumatismului cranio-cerebral și vertebral soldat cu dilacerare cerebrală și hemoragie leptomeningee, precum și cu . vertebrelor cervicale 6 și 7 cu stenoza canalului medular cervical, leziuni survenite în cadrul unui politraumatism soldat cu fracturi de bazin și de membru superior. Leziunile constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier. Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie cadavre nr.417/C/01.11.2011 rezultă că victimei F. Ignatie nu i s-a depistat alcool în sânge. De asemenea, s-a procedat la testarea inculpatului S. S. G., care potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.596/A/31.10.2011, la ora 12:45, ora recoltării probei de sânge, avea alcoolemia zero.
La data de 21.10.2013, organul de cercetare penală din cadrul IPJ T.-Serviciul Rutier a emis o ordonanță prin care a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare auto în cauză, pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului rutier, a locului impactului, a vitezei de deplasare a autoturismului implicat în accident, a posibilităților de evitare a accidentului rutier de către participanții la trafic, a normelor rutiere încălcate. La data de 25.11.2013 raportul de expertiză tehnică judiciară auto a fost finalizat cu răspunsul la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală. S-a stabilit că autoturismul condus de inculpat avea o viteză de 54,41 km/h în momentul impactului, iar anterior impactului viteza a fost cel puțin de 54,4 km/h și cel mult 75,5 km/h, iar locul impactului este situat central în secțiune transversală a marcajului trecerii de pietoni, pe acesta, la aproximativ 2 metri de marginea sud-estică a carosabilului. S-a concluzionat, de asemenea, că întreaga responsabilitate a accidentului o poartă inculpatul S. S. G., care nu a respectat prevederile art.56 din OUG 195/2002, și anume: "La apropierea de o intersecție, conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să-i permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanților care au acest drept". Totodată, potrivit prevederilor art.135 alin.h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, "Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului". Astfel, deplasarea trebuia să se realizeze chiar și cu o viteză mai mică decât cea legală, pentru a se putea proceda la oprire în caz de necesitate în vederea acordării priorității de trecere pietonului angajat în traversarea străzii prin loc semnalizat și marcat corespunzător.
La data de 29.11.2013, prin comisie rogatorie, a fost ascultat ca martor numitul Polexici M., care a văzut momentul impactului, acesta deplasându-se la momentul respectiv la volanul unei autoutilitare, când inculpatul a surprins și accidentat mortal victima, pe marcajul pietonal. Martorul declară că, deși se afla la o distanță de aproximativ 20-25 de metri de autoturismul condus de inculpat, având un alt autoturism în fața sa, acest fapt nu i-a împiedicat vizibilitatea, deoarece autoutilitara condusă de martor era mai înaltă decât autoturismul pe care îl avea în față. De asemenea, acesta precizează faptul că timpul era însorit, iar vizibilitatea era foarte bună.
La data de 15.10.2013, prin comisie rogatorie, a fost ascultat martorul I. Otniel F., care a participat în calitate de martor-asistent la măsurătorile efectuate la fața locului după producerea accidentului rutier.
La data de 16.07.2013 a fost ascultată în cauză, în calitate de parte vătămată, numita F. F., soția victimei, F. Ignatie, care s-a constituit parte civilă în procesul penal.
La data de 17.10.2013 a fost ascultat în calitate de învinuit numitul S. S. G., care a declarat că în data de 27.10.2011, în jurul orelor 10:10, se deplasa la volanul autoturismului marca Daewoo Leganza cu numărul de înmatriculare_ pe . localitatea Dumbrăvița din județul T., având direcția de deplasare dinspre localitatea Timișoara înspre localitatea G., fiind singur în autoturism. La aproximativ 200 de metri de intersecția semaforizată, la trecerea pentru pietoni, S. S. G. a oprit autoturismul, deoarece din partea dreaptă s-a angajat în traversarea străzii un pieton, la aproximativ un metru de trecerea de pietoni, iar la jumătatea benzii de circulație s-a produs impactul cu acesta. De asemenea, S. S. G. declară că l-a văzut pe pieton anterior impactului, conștientizând că acesta intenționează să se angajeze în traversarea străzii, dar fiind distanța foarte mică, acesta nu a mai avut timp pentru a evita impactul. A acționat sistemul de frânare, însă nu a putut evita coliziunea, lovind pietonul cu partea din față a autoturismului, aproximativ în dreptul plăcuței de înmatriculare și săltându-l practic pe capota autoturismului, înspre parbriz, după care pietonul a fost proiectat pe asfalt. Totodată, S. S. G. a recunoscut și regretat comiterea faptei.
La data de 17.04.2014, numitul S. S. G. a fost ascultat în calitate de inculpat, după ce în data de 03.04.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, ocazie cu care acesta a declarat că l-a văzut pe pieton anterior impactului, dar fiind distanța foarte mică, acesta nu a mai avut timp pentru a evita impactul, deși a acționat sistemul de frânare. S. S. G. a recunoscut și regretat comiterea faptei.
Audiat fiind în ședința publica din data de 18.09.2014, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost descrisa prin rechizitoriu, solicitând ca judecarea cauzei sa aibă loc in baza probelor administrate in faza de urmărire penală, declarație ce se coroborează cu restul probelor administrate in cauză. Totodată, acesta a precizat ca este de acord cu plata despăgubirilor civile alături de asigurator, în măsura dovedirii pretențiilor.
Cu privire la legea penală aplicabilă în ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpa, prevăzută la data săvârșirii faptei de art. 178 alin.1, alin. 2 din CP din 1969, instanța a reținut că în cauză nu s-au produs modificări în ceea ce privește pedepsele aplicabile (raportat la fapta săvârșită in concret) – art. 192 alin.1, 2 din NCP. Față de dispozițiile Deciziei Curții Constituționale 265/2014 (publicată în Monitorul Oficial 372/20.05.2014) analizarea legii penale mai favorabile se efectuează având în vedere „o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei,” deci prin aplicare în mod global astfel că instanța a apreciat că raportat la art. 5 alin.1 C. pen., ca lege penală mai favorabilă sunt dispozițiile din Codului penal de la 1969.
În drept, fapta inculpatului S. S. G., care în data de 27.10.2011, în jurul orei 1010, în timp ce conducea autoturismul marca Daewoo Leganza cu numărul de înmatriculare_ pe . localitatea Dumbrăvița din județul T., la intersecția cu . surprins și accidentat pe numitul F. Ignatie, angajat regulamentar în traversarea drumului public pe marcajul pietonal, accidentul de circulație produs de inculpat având ca urmare decesul numitei F. Ignatie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art.178 alin.2 din C.pen. din 1969.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere dispozițiile art.52 CP, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 CP: dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Sub acest aspect, instanța a reținut pericolul social al infracțiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, urmarea faptei decesul victimei, precum și conduita bună a inculpatului înainte și după săvârșirea infracțiunii, relevante în acest sens fiind lipsa antecedentelor penale. Totodată, instanța a avut în vedere modalitatea concretă a săvârșirii infracțiunii, anume la ora prânzului, într-o localitate.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei penale, instanța a reținut că sunt întrunite condițiile pentru exercitarea acțiunii civile formulate de F. F. și F. E., astfel:
a) să existe o faptă ilicită constând dintr-o infracțiune:
Fapta ilicită constă în conducerea de către inculpat a unui autoturism marca Daewoo Leganza cu nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la conducerea pe drumurile publice prevăzute de OUG nr. 195/2002 și de Regulamentul de aplicare a acestuia, în special a celor privitoare la limita legală de viteză, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 CP din 1969.
b) infracțiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral:
b.1) prejudiciul material – din materialul probator administrat în cauză pe latură civilă reiese existența următorului prejudiciu material reprezentat de cheltuielile cu înmormântarea și onorariul avocatului părții civile F. F. (f. 52-58 dos. si chitanțele nr. 87/2011 respectiv 40/2014 atașate la dosarul cauzei).
De asemenea, instanța a constatat că victima contribuia la întreținerea familiei, acesta realizând venituri în cuantum de 1.900 lei pensie si 250 euro indemnizație de la firma Claims pentru ca a fost deportat in lagăr de muncă, aspect ce rezultă din declarația martorului P. B. T., a părții civile F. E. si din cuponul de pensie al victimei depus la dosarul cauzei. Instanța a constatat că solicitarea părții civile F. F. de obligare a inculpatului la plata unei rente viagere in cuantum de 4.000 lei este disproporționată raportat la sumele realizate de victimă si contribuția efectiva a acestuia la întreținerea familiei, însă, a constatat că partea civilă F. F. este îndreptățită să primească o renta viagera, întrucât nivelul de trai al acesteia a fost afectat . in urma decesului victimei.
b.2) prejudiciul moral – prejudiciul suferit trebuie avut în vedere atât în înțelesul său patrimonial, cât și în cel nepatrimonial, iar în cauză este vorba și despre astfel de pagube nepatrimoniale, decurgând din suferința părților civile pricinuită de moartea unei rude apropiate (soț, tată,), însă se va avea în vedere și faptul că prejudiciile morale nu pot fi cuantificate si nu sunt supuse unor criterii legale de determinare, astfel că este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor astfel de criterii de evaluare referitoare la producerea unor suferințe morale, consecințele negative ale pierderii unei rude apropiate, intensitatea cu care au fost percepută această consecință, etc.
Totodată, în evaluarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs care rezultă din ansamblul probelor dosarului. Fără putință de tăgadă, moartea victimei F. Ignatie a generat urmări asupra stării sufletești a familiei acestuia. Este evident că indiferent de suma la care instanța cuantifică durerea suferită de părțile civile, aceasta nu va contribui la stingerea suferinței prilejuite de moartea victimei.
Pentru ca sumele ce au fost acordate cu titlu de daune morale să reprezinte justă satisfacție acordată părților civile, sub aspectul suferințelor fizice, pentru prejudiciul încercat, fără însă a constitui pentru acestea o sursă de îmbogățire fără justă cauză, instanța a apreciat că sumele ce au fost acordate sunt în măsură să contribuie la acoperirea prejudiciului moral; la stabilirea acestora instanța a avut în vedere și faptul ca accidental s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului. Raportat la vârsta victimei, la circumstanțele producerii decesului, precum și la relația de rudenie și relația afectivă existentă între părțile civile și victimă, instanța a considerat că este echitabil să cuantifice suferința morală a părților civile la suma de 25.000 euro reprezentând daune morale, echivalent în lei la data plății către partea civila F. F. si 15.000 euro reprezentând daune morale, echivalent în lei la data plății către partea civila F. E..
c) să existe o legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs: din materialul probator administrat în cauză rezultă că prejudiciul a fost cauzat de inculpat, care prin conduita neconformă cu normele rutiere a produs un accident de circulație care a avut ca urmări moartea victimei.
Sub aspectul naturii juridice a răspunderii civile a asigurătorului în procesul penal în ipoteza asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, s-a constatat calitatea de asigurător a societății de asigurare ., inculpatul S. S. G. având încheiat contract în acest sens. Totodată, angajarea răspunderii asigurătorului în baza contractului de asigurare intervine după stabilirea vinovăției asiguratului. În reglementarea actuală a Legii nr.136/1995, art.54 alin. 1, prevede posibilitatea exercitării drepturilor persoanelor păgubite împotriva asigurătorului de răspundere civilă, repararea pagubei făcându-se potrivit legii civile conform art. 19 alin.5 C.pr.pen. Obligația asumată de asigurător derivă din contract, art.54 din Legea nr. 136/1995, relevând limitarea poziției procesuale a acestuia. Având în vedere cele menționate anterior, asigurătorul a fost obligat la despăgubiri, el răspunzând în temeiul contractului de asigurare și în limita asigurării.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, partea responsabilă civilmente S. A. Reasigurare ASTRA SA București și inculpatul S. S. G..
P. de pe lângă Judecătoria Timișoara a criticat sentința pentru nelegalitate pe motiv că instanța de fond, admițând acțiunea civilă formulată de partea civilă F. F. în sensul obligării părții responsabile civilmente la plata unei prestații periodice lunare de 600 de lei pe lună, pe toată durata vieții, a omis să menționeze data de la care se acordă această prestație.
Partea responsabilă civilmente S. A. Reasigurare ASTRA SA București a criticat sentința apelată pentru netemeinicie sub aspectul modului de soluționare a laturii civile apreciind că daunele morale acordate sunt prea mari și solicită diminuarea acestora.
Se mai solicită respingerea cererii părții civile de acordare a unei prestații periodice lunare motivând că prejudiciul nu este determinat sau determinabil și nu s-a dovedit că victima a fost unic întreținător de familie, partea civilă beneficiind la rândul său de pensie.
Inculpatul S. S. G. a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate în ce privește modul de soluționare a laturii civile a cauzei.
În motivare se arată că daunele morale acordate părții civile nu sunt justificate raportat la consecințele negative suferite pe plan fizic și psihic și solicită reducerea acestora.
Referitor la daunele materiale se susține că nu au fost dovedite și că în mod greșit cheltuielile cu onorariul avocatului părții civile a fost inclus în categoria daunelor materiale deși acesta nu reprezintă un prejudiciu în sensul dispozițiilor Codului Civil.
În ce privește renta viageră acordată părții civile, se apreciază că a fost acordată în mod nefondat întrucât nu s-a dovedit că partea civilă se află în starea de nevoie în conformitate cu prevederile art. 524 Cod Civil, aceasta are propriile sale venituri și nu se afla în întreținerea victimei.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelurile parchetului și a părții responsabile civilmente sunt fondate și al inculpatului nefondat pentru următoarele considerente:
Soluționând latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut în mod întemeiat că partea civilă F. F. este îndreptățită la plata unei rente viagere în cuantum de 600 de lei lunar pe toată durata vieții.
Pentru stabilirea și acordarea acestei rente viagere instanța de fond a avut în vedere că partea civilă se află în stare de nevoie raportat la vârsta înaintată iar pensia obținută de acesta nu este suficientă pentru întreținerea sa, cuantumul sumei a fost stabilit având în vedere veniturile pe care le obținea victima și cu care contribuia la întreținerea familiei în timpul vieții iar prin moartea acestuia, nivelul de trai al părții civile fiind în mod evident afectat.
Sentința apelată este sub acest aspect nelegală doar în ce privește omisiunea instanței de fond de a preciza data de la care se acordă prestația periodică.
În opinia Curții, acest moment începe să curgă de la data decesului victimei, respectiv din data de 28.10.2011, dată de la care partea civilă a fost lipsită de aportul material a soțului său.
În ce privește daunele morale acordate, Curtea apreciază că instanța de fond a stabilit un cuantum al acestora în măsură să acopere prejudiciul moral cauzat având în vedere suferințele psihice pe care a trebuit să le suporte părțile civile în urma decesului soțului respectiv al tatălui. Sumele acordate cu acest titlu sunt rezonabile și echitabile și nu se poate afirma că ar duce la îmbogățirea fără justă cauză a părților civile.
Apelurile parchetului și a părții responsabile civilmente mai sunt admisibile și în ce privește nelegala obligare a părții responsabile civilmente la plata onorarului de avocat cu titlu de daună materială.
Onorariul de avocat intră în categoria cheltuielilor judiciare iar acordarea acestor cheltuieli se face în conformitate cu prevederile art.276 Cpp în care se arată că în caz de condamnare, inculpatul este cel care trebuie să plătească cheltuielile judiciare efectuate de partea civilă în cadrul procesului penal, astfel că prin admiterea apelului se vor diminua daunele materiale acordate părții civile și pe care trebuie să le plătească partea responsabilă civilmente cu suma reprezentând onorariul de avocat achitat de partea civilă, urmând ca această sumă să fie inclusă în categoria cheltuielilor judiciare pe care le va suporta inculpatul.
Referitor la apelul inculpatului, se observă că întreaga critică este îndreptată față de modul în care a fost soluționată latura civilă a cauzei, însă Curtea apreciază că acesta este nefondat întrucât inculpatul nu a fost obligat la plata despăgubirilor civile astfel că el nu mai are nici un interes să ceară desființarea sentinței apelate.
Așa cum se poate observa, instanța a obligat doar partea responsabilă civilmente, în limitele contractului se asigurare, la plata despăgubirilor civile iar sumele acordate se încadrează în aceste limite.
Prin urmare, în baza art.421 pct.2 lit. a Cpp vor fi admise apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA București, se va desființa în parte, sub aspectul soluționării cauzei pe latura civilă, sentința apelată și rejudecând cauza:
Va fi obligată partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA să plătească părții civile F. E. suma de 1550 lei daune materiale.
În baza art.276 al.1 Cpp va fi obligat inculpatul să plătească părții civile F. F. suma de 2200 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de avocat.
Va fi obligată partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA să plătească părții civile F. F. o prestație periodică în cuantum de 600 de lei pe durata vieții, începând cu data de 28.10.2011.
În baza art.421 pct.1 lit. b Cpp se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. S. G., împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.275 al.2 Cpp va fi obligat inculpatul la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare către stat și la plata sumei de 2000 de lei cheltuieli judiciare în apel către partea civilă F. F..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA București împotriva Sentinței penale nr.4081/2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează în parte, sub aspectul soluționării cauzei pe latura civilă, sentința apelată și rejudecând cauza:
Obligă partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA să plătească părții civile F. E. suma de 1550 lei daune materiale.
În baza art.276 al.1 Cpp obligă inculpatul să plătească părții civile F. F. suma de 2200 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de avocat.
Obligă partea responsabilă civilmente S. Asigurarea- Reasigurare ASTRA SA să plătească părții civile F. F. o prestație periodică în cuantum de 600 de lei pe durata vieții, începând cu data de 28.10.2011.
În baza art.421 pct.1 lit. b Cpp respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. S. G. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare către stat și la plata sumei de 2000 de lei cheltuieli judiciare către partea civilă F. F..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.03.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. C.C/25.03.15
Tehnored. C.I./08.04.15
PI. – A. B. – Jud. Timișoara
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
