Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 101/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 101/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 346/108/2015/a8

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 101/CO

Ședința publică de la 29 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Grefier A. B.

Ministerul Public este reprezentat de procuror M. D. din cadrul D. – S. Teritorial Timișoara.

Pe rol se află judecarea contestațiilor formulate de inculpații B. A., R. S. și R. M. împotriva încheierii penale din 20 mai 2015 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._ 15.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații contestatori B. A., personal, în stare de arest, asistat de avocat ales Ș. O.; R. S., personal, în stare de arest, asistat de avocat ales M. R. și R. M., personal, în stare de arest și asistat de avocat C. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestațiilor.

Avocatul C. M. solicită admiterea contestației formulate de inculpatul R. M., revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în libertate, iar în subsidiar solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Menționează că inculpatul este de 4 luni și jumătate în arest preventiv, că nu mai există motive pentru a se justifica menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, că nu există date concrete că inculpatul dacă ar fi în libertate ar obstrucționa justiția, inculpatul este sincer, a recunoscut fapta și nu dorește ca arestul preventiv să se transforme în executarea pedepsei. Solicită instanței să aprecieze în concret gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, din care rezultă că nu se mai impune justificarea menținerii arestului preventiv. Totodată, arată că nu există riscul ca inculpatul să se sustragă de la proces sau să săvârșească alte infracțiuni, nu are antecedente penale, nu provine dintr-un mediu care favorizează activitatea infracțională și este bolnav.

Avocatul M. R. solicită admiterea contestației formulate de inculpatul R. S. și înlocuirea arestului preventiv al acestuia cu măsura arestului la domiciliu, arătând că în acest moment au trecut peste 4 luni de arestarea preventivă, a inculpatului, acesta fiind un termen rezonabil pentru care se poate dispune înlocuirea arestului preventiv, singura diferență fiind locul unde se execută măsura preventivă, în loc de arest, la domiciliu. Inculpatul nu are antecedente penale, are 1 copil minor și există suficiente elemente pentru a se dispune înlocuirea cu arestul la domiciliu. Solicită să se aprecieze pericolul social față de data finalizării activității infracționale, 14.11.2014 și faptul că inculpatul a avut încă două luni la dispoziție în care nu a mai săvârșit altă infracțiune.

Avocatul Ș. O. solicită admiterea contestației formulate de inculpatul B. A. și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, iar în subsidiar înlocuirea cu arestul la domiciliu. Menționează că motivarea primei instanțe nu este conformă cu prevederile art. 5 par. 3 din CEDO. De asemenea, din considerentele hotărârii nu rezultă motive care să ducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Mai arată și faptul că odată cu trecerea timpului gravitatea acuzațiilor de la luarea arestului preventiv, nu mai poate conduce la menținerea acestei stări sine die. Inculpatul a precizat la instanța de fond că înțelege să uzeze de procedura simplificată, însă instanța nu a considerat că s-au schimbat temeiurile arestării preventive, inculpatul considerând că este important întrucât prin această procedură nu se mai impune administrarea probelor, care totodată nu mai pot fi influențate de inculpat. Cu privire la persoana inculpatului arată că în curând va deveni tată și dorește să-și petreacă timpul cu noua sa familie.

Procurorul pune concluzii de respingere ca nefondate a contestațiilor formulate de cei trei inculpați. Consideră că în mod corect prima instanță a apreciat că se impune menținerea arestului preventiv față de aceștia, că pentru acești inculpați a devenit un mod de viață pentru a obține venituri din infracțiuni iar măsura arestului preventiv a fost luată în ianuarie 2015, deci mai puțin de 5 luni.

Inculpatul contestator B. A., având ultimul cuvânt, se declară de acord cu cele susținute de apărătorul său și arată că dorește să i se înlocuiască arestul preventiv.

Inculpatul contestator R. S., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea contestației.

Inculpatul contestator R. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și înlocuirea arestului preventiv.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin încheierea penală din 20 mai 2015 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._ 15, în baza art. 348 raportat la art. 208 alin. 4 C.p.p., s-a menținut arestarea preventivă față de inculpații: B. A., M. P. M., R. S., zis „C.", R. M., ALEXUȚA C..

În baza art. 348 raportat la art. 208 alin. 5 C.p.p. s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul L. P. Ș.. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, în aplicarea dispozițiilor art. 208 alin. 4 și 5 C.p.p., raportat la prevederile art. 202 C.p.p., potrivit art. 223 alin. 2 C.p.p., în cauzăexistă probetemeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații B. A., R. S., M. P. M., Alexuța C., R. M. și L. P. Ș. au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar măsurile preventive dispuse față de aceștia sunt proporționale cu gravitatea acuzațiilor aduse, cu modul de comitere a faptelor descris prin actul de sesizare și cuantumul ridicat al prejudiciului pretins cauzat prin activitatea infracțională desfășurată de inculpați și necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpaților de la judecată și al prevenirii săvârșirii altor infracțiuni.

Cu aprecierea că în acest moment al procesului penal, judecătorul de cameră preliminară are suficiente motive rezonabile pentru a considera că temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive față de inculpații B. A., R. S., M. P. M., Alexuța C., R. M. și L. P. Ș. se mențin și impun în continuare menținerea măsurilor preventive, în temeiul art. 208 alin. 4 C.p.p., a menținut măsura arestului preventiv față de inculpații B. A., R. S., M. P. M., Alexuța C., R. M., iar în baza art. 208 alin. 5 C.p.p. a menținut măsura controlului judiciar față de inculpatul L. P. Ș..

Împotriva acestei încheieri penale au formulat contestație inculpații B. A., R. S. și R. M..

În motivarea scrisă a contestației formulată de inculpatul R. M. s-a solicitat în principal revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, invocându-se durata măsurii arestului preventiv, care durează de mai mult de 4 luni și jumătate, conduita inculpatului a fost una sinceră, a fost finalizată etapa urmăririi penale și a camerei preliminare, procesul penal se poate derula și cu inculpatul în stare de libertate, această măsură a arestului preventiv nu trebuie să devină o formă de executare anticipată a pedepsei și trebuie să aibă caracter proporțional raportat la acuzațiile aduse. Au mai fost invocate starea de sănătate a inculpatului (diabet, tulburare afectivă mixtă), lipsa antecedentelor penale, lipsa indiciilor că ar urma să se sustragă de la judecată, iar măsura arestului la domiciliu ar asigura prezența inculpatului la termenele de judecată.

Contestațiile inculpaților R. S. și B. A. nu au fost motivate în scris ci doar oral în ziua judecății de către apărătorii aleși, în esență solicitându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai blândă, invocându-se durata arestului preventiv, că nu mai sunt suficiente temeiuri pentru menținerea acestei măsuri, cu privire la inculpatul R. S. au fost invocate lipsa antecedentelor penale și existența unui copil minor în întreținere, iar cu privire la inculpatul B. A. conduita procesuală în sensul că ar urma să uzeze de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, neexistând risc de influențare a martorilor.

Examinând încheierea penală contestată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, instanța constată că, contestațiile formulate de inculpații B. A., R. S. și R. M. sunt nefondate, hotărârea Tribunalului A. fiind temeinică și legală.

Analizând actele și lucrările dosarului se poate constata că inculpatul B. A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit de D. – S. Teritorial Timișoara, pentru săvârșirea a două infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 al. 1 și 2 C.p., contrabandă prev. de art. 270 al. 2 lit. a și alin. 3 C.p. rap. la art. 274 din L. 86/2006, folosire la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori alte cantități decât cele prezentate în vamă prev. de art. 272 din L. 86/2006, deținere fără drept a timbrelor, banderolelor și formularelor tipizate utilizate în domeniul fiscal cu regim special prev. de art. 7 al. 1 din L. 241/2005, trafic de produse sau substanțe toxice prev. de art. 359 al. 1 C.p., iar inculpații R. S. și R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 367 al. 1 și 2 C.p. și contrabandă prev. de art. 270 al. 2 lit. a și alin. 3 C.p. rap. la art. 274 din L. 86/2006, respectiv complicitate la contrabandă.

Având în vedere gravitatea acuzațiilor formulate prin actul de sesizare a instanței, starea de fapt conturată de procuror, probele administrate până în prezent, instanța apreciază că există suspiciuni rezonabile în sensul că inculpații contestatori ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor de către organul de urmărire penală, infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoarea de cel puțin 5 ani, iar menținerea în stare de arest preventiv a inculpaților este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind îndeplinite toate condițiile legale prev. de art. 223 C.p.p., această măsură preventivă fiind proporțională cu acuzațiile aduse.

De asemenea, se poate constata că temeiurile care au condus la luarea, prelungirea și menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, nu au dispărut și nu s-au modificat, astfel că nu există nici un temei pentru revocarea sau înlocuirea arestului preventiv, așa cum s-a solicitat de către inculpați.

Principalele argumente au fost legate de trecerea timpului, respectiv că a fost finalizată etapa urmăririi penale și a camerei preliminare, dosarul trecând în etapa judecății, iar în această situație martorii nu ar mai putea fi influențați de către prezența inculpaților în stare de libertate, precum și durata de aproximativ 4 luni și jumătate, timp în care pericolul concret pentru ordinea publică s-ar fi diminuat, însă în opinia instanței de control judiciar aceste elemente nu sunt fondate, neputând conduce la modificarea dispozițiilor referitoare la măsura preventivă dispusă.

În viitor, instanța de fond învestită cu soluționarea cauzei, urmează să audieze inculpații, să administreze probele necesare soluționării cauzei, să observe și atitudinea procesuală a inculpaților, iar în raport cu aceste elemente urmează să constate dacă măsurile preventive dispuse sunt necesare în continuare pentru buna desfășurare a procesului penal, astfel că în acest moment procesual deținerea provizorie a celor trei inculpați contestatori este necesară.

Argumentele legate de persoana fiecărui inculpat nu sunt de natură să conducă la revocarea sau înlocuirea măsurii arestului preventiv al acestora, lipsa antecedentelor penale, existența copiilor minori (inculpatul R. S.), nu sunt de natură să conducă la admiterea cererilor formulate de către inculpați, iar faptul că măsura preventivă nu trebuie să devină o pedeapsă anticipată, teoretic este o observație corectă dar nu este aplicabilă la speța de față, iar măsura arestului la domiciliu și a controlului judiciar nu sunt suficiente pentru atingerea scopului măsurii preventive a bunei desfășurări a procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 206 C.p.p. se vor respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații B. A., R. S. și R. M. împotriva încheierii penale din 20 mai 2015 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._ 15.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. vor fi obligați inculpații la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 206 C.p.p. respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații B. A., R. S. și R. M. împotriva încheierii penale din 20 mai 2015 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._ 15.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpații la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

G. B. A. B.

Red. Gh.B./10.06.2015

Tehnored.A.B.2 ex./ 11 Iunie 2015

Prima instanță: T. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 101/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA