Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1081/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1081/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-10-2015

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1081/A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 octombrie 2015

PREȘEDINTE: I. P.

JUDECĂTOR: C. C.

GREFIER: C. P.

Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara a fost reprezentat de procuror C. M. U..

Pe rol se află judecarea apelului declarat de P. DE PE L. J. REȘIȚA împotriva Sentinței penale nr.240/2015, pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ /2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpații intimați D. F. și D. M. lipsă, avocat oficiu Korom A. lipsind părțile civile intimată SN Radiocomunicații SA-Sucursala Direcția Radiocomunicații Timișoara, . și .>

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul părților asupra apelului.

Procurorul susține apelul astfel cum a fost motivat în scris solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate arătând că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.5 Cp întrucât a dispus condamnarea inculpaților înlăturând prevederile agravantei art.209 al.1 lit.a Codul penal anterior ce nu se mai regăsește în actualul cod penal, împrejurare ce conferă sub acest aspect hotărârii un caracter nelegal. Aplicarea legii vechi la soluționarea cauzei, ca lege mai favorabilă, sub aspectul modalității de punere în executare a pedepsei aplicate. Și totodată înlăturarea agravantei prevăzute în textul vechi, echivalează cu combinarea prevederilor din legi succesive.

Avocatul din oficiu al inculpaților intimați solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței penale apelate ca fiind legală și temeinică.

C.,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 240/25.06.2015 pronunțată de J. Reșița în dosar nr._,

I. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., a fost condamnat inculpatul D. F. B., fiul lui Nicușor și R., născut la data de 12.08.1993, în Mun. Reșița, județul C.-S., cetățean român, necăsătorit, studii-6 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, situație militară:nesatisfăcută, cu antecedente penale, domiciliat în Mun. Reșița, ., ., ..S., CNP-_, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., a fost condamnat inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., a fost condamnat inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 a aplicat inculpatului D. F. B. pedeapsa cea mai grea, aceea de 3(trei) ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 861C.pen 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C.pen. 1969.

În baza art. 863 alin. 1 C.pen 1969 s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul D. F. B. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii judecătorești și apoi o dată pe trimestru la datele stabilite de acest organism;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

II. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1lit.a, art.76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul D. M., fiul lui Nicușor și R., născut la data de 27.06.1991, în Mun. Reșița, județul C.-S., cetățean român, necăsătorit, studii-10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, situație militară:nesatisfăcută, fără antecedente penale, domiciliat în ., fără forme legale în Mun. Reșița, . ..S., CNP-_, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul D. M., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul D. M., la pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 861C.pen 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C.pen. 1969.

În baza art. 863 alin. 1 C.pen 1969 s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul D. M. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii judecătorești și apoi o dată pe trimestru la datele stabilite de acest organism;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.23, art. 25 C.pr.pen art.1357C.civ., s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă SN Radiocomunicații SA-Sucursala Direcția Radiocomunicații Timișoara, și a obligat pe inculpatul D. F. B., la plata sumei de 3178,42 lei către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357, art.1370 C.civ, s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă ., și a obligat, în solidar, pe inculpații D. F. B. și D. M., la plata sumei de 350 lei către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357, art.1370 C.civ, s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă . a obligat, în solidar, pe inculpații D. F. B. și D. M., la plata sumei de 1545,62lei (fără TVA) către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357C.civ, s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă . a obligat pe inculpatul D. M., la plata sumei de 733,91lei(fără TVA) către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art. 274 alin. 1,2 C. proc. pen. a obligat pe inculpații D. F. B. și D. M. la plata sumei de câte 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Reșița din data de 08.07.2013, dat în dosarul de urmărire penală nr. 1241/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. Reșița, înregistrat pe rolul Judecătoriei Reșița sub nr._ /15.07.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților D. F. B. săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 C. pen.1969., art.209 alin.1 lit. i C. pen.1969, furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 C.pen.1969, art. 209 alin. 1 lit. a și i C.pen.1969, furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 C.pen.1969, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i alin. 3 lit. h C.pen.1969, cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.1969 și D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 C. pen.1969., art.209 alin.1 lit.a și i C. pen.1969, furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 C.pen.1969, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i alin. 3 lit. h C.pen.1969, tentativă de furt calificat prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g și i, alin. 3 lit. h C.pen.1969, cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.1969.

În actul de sesizare a instanței, s-au reținut, în esență, urătoarele:

-inculpatul D. F.-B., în perioada 14 – 16.04.2012, a forțat geamul de aerisire de la grupul sanitar al Sediului Societății Naționale de Radiocomunicații, situat la parterul blocului F3A, de pe .. Reșița, a pătruns în interior, prin escaladarea zidului, de unde a sustras un laptop marca Lenovo, un aparat foto marca Canon, un telefon mobil marca Nokia 3110, un telefon mobil Fujitsu-Siemens, două cartele TVR și un modul acces condiționat;

- inculpații D. F.-B. și D. M., în data de 03.06.2013, în jurul orelor 11:00, au pătruns, după ce au tăiat gardul de sârmă, în curtea S.C. Reșiconf S.A., situată pe ., nr. 35, din Mun. Reșița, de unde au sustras trei țevi galvanizate, din care două le-au abandonat în afara perimetrului societății;

- inculpații D. F.-B. și D. M., în noaptea de 09/10.06.2013, în jurul orelor 23:00, au secționat și sustras un cablu telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, ce era pozat pe fațada blocului nr. 5, de pe . Mun. Reșița;

- inculpatul D. M., în noaptea de 11/12.06.2013, în jurul orelor 02:50, a secționat, cu intenția de ale sustrage, cablul telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, ce era pozat pe fațada blocului nr. 7, . . cablul telefonic cu 100 perechi cu fire din cupru ce era pozat pe fațada blocului nr. 3, . aceeași stradă.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: declarație învinuit D. F. B. (filele 10-11, 12, 13, 14, 134 d.u.p.), dovadă de ridicare (fila 25, 103 d.u.p.), dovadă de predare (fila 15 d.u.p.), fișă cazier judiciar învinuit D. F. B. (fila 16 d.u.p.), declarație învinuit D. M. (filele 19-20, 21, 22, 23-24, 132 d.u.p.), fișă cazier judiciar învinuit D. M. (fila 26 d.u.p.), declarație martor L. I. (filele 27, 28-29 d.u.p.), declarație martor C. V. (fila 30 d.u.p.), declarație martor P. C. M. (filele 31, 32 d.u.p.), proces verbal de conducere în teren din data de 13.06.2013 (fila 33 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia conducerii în teren efectuată la data de 13.06.2013 (filele 34-54 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii parte vătămată Schmelas C. (fila 58 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 16.04.2012 (filele 59-61 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 16.04.2012 (filele 65-34 d.u.p.), colet/plic nr. 1 ( fila 87 d.u.p.), adresa fn. Emisă de S. Națională de Radiocomunicații S.A. – Direcția Radiocomunicații Timișoara (fila 62 d.u.p.), declarație Schmelas C. (fila 63 d.u.p.), declarație Dacz M. (fila 64 d.u.p.), declarație I. D. (fila 88 d.u.p.), declarație S. G. (fila 89 d.u.p.), declarație N. V. (filele 90-91 d.u.p.), declarație I. R. V. (fila 92 d.u.p.), declarație V. Boby (filele 93-94 d.u.p.), declarație D. Edmund C. (filele 95-96 d.u.p.), proces verbal de confruntare din data de 13.06.2012 (fila 97 d.u.p.), plângere S.C. Resiconf S.A. Reșița (fila 105 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 03.06.2013 (filele 106-107 d.u.p.), adresa nr. 256/13.06.2013 emisă de S.C. Resiconf SA Reșița (fila 108 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii Mamut L. C. (fila 110 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 12.06.2013 (filele 111-112 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 12.04.2012 (filele 115-118 d.u.p.), declarație Mamut L. C. (fila 113 d.u.p.), adresa nr. 100/05/05/05/05/397/13.06.2013 emisă de R. S.A. (fila 114 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii Novy Walter (fila 120 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 12.06.2013 (filele 121-122 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 12.04.2012 (filele 125-129 d.u.p.), adresa nr. 100/05/05/05/05/398/13.06.2013 emisă de R. S.A. (fila 123 d.u.p.), declarație Novi Walter (fila 124 d.u.p.).

La dosarul prezentei cauze a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1241/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. Reșița.

În cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 62 dup, persoana vătămată SN Radiocomunicații SA-Sucursala Direcția Radiocomunicații Timișoara, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4275,20 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase. În cursul judecății, persoana vătămată și-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 3178, 42 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase( fila 130).

În cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 108 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 338,50 lei reprezentând contravaloarea țevii galvanizate sustrase. În cursul judecății, persoana vătămată și-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 350 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase( fila 21).

În cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 114 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1545,62 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 123 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 733,91 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În cursul judecății, persoana vătămată .-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1545,62 lei și, respectiv, 733,91 lei reprezentând despăgubiri materiale( fila 37).

Având în vedere noile modificări legislative, instanța, la termenul de judecată din data de 13.02.2014, în considerarea faptului că în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească, în baza art.6 al.2 Legea nr.255/2013, a dispus transpunerea cauzei în cameră preliminară pentru a se urma procedura prev de art.342-348 C. pr.pen.

Prin Încheierea din data de 28.05.2014 (f.111-112 dosar) s-a finalizat procedura de cameră preliminară, iar, în baza art. 342 rap la art 35 și art. 41 C.pr.pen, s-a constatat că J. Reșița este competentă să soluționeze cauza. În temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 1241/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. Reșița privind pe inculpații D. F. B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. i C.pen., furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. a și i C.pen., furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. a, e, g și i, alin. 3 lit. h C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a din C.pen. și D. M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. a și i C.pen., furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. a, e, g și i, alin. 3 lit. h C.pen., tentativă de furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin 1 C.pen., art.209 alin 1 lit. e, g și i, alin. 3 lit. h C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a din C.pen., a administrării probelor, precum și actelor de urmărire penală.

De asemenea, s-a dispus începerea judecății, fixându-se termen de judecată la data de 19.06.2014.

La termenul de judecată din data de 19.12.2013, inculpatul D. F. B. s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, prev de art. 3201 C.pr.pen.1968, sens în care, prin declarația aflată la dosar (fila 61), a arătat că recunoaște, în totalitate, săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de probe.

Inculpatul D. M. nu a putut fi audiat în cursul judecății deși a fost citat atât cu citație cât și cu mandat de aducere.

În cursul judecății au fost audiați martorii L. I. ( fila 231) și P. C. M. ( fila 245).

La termenul de judecată din data de 28.05.2015, întrucât martorul C. V. nu a putut fi audiat, din mandatul de aducere rezultând că acesta este plecat în Italia, în temeiul art. 381 alin. 7 C. pr. pen. s-a dat citire declarației date de către acesta în cursul urmăririi penale.

La termenul de judecată din data de 28.05.2015, reprezentantul Ministerului Public a renunțat la audierea martorilor I. D. și S. G..

De asemenea la dosarul cauzei au fost depuse fișele de cazier judiciar actualizate ale inculpaților D. F. B. și D. M. ( filele 15, 16, 148, 149, 210, 213).

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, instanța a reținut următoarele:

În fapt:În seara zilei de 14.04.2012, inculpatul D. F.-B., în timp ce se afla pe .. Reșița, la parterul . sediul S.N. Telecomunicații S.A., a văzut că un geam de dimensiuni mici se afla în poziția deschis, pentru aerisire, moment în care s-a hotărât să intre pe acel geam în sediul societății, pentru a sustrage bunuri, pe care, ulterior, să le vândă pentru a face rost de bani.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în aceeași seară, după lăsarea întunericului, inculpatul a revenit la sediul persoanei vătămate S.N. Telecomunicații S.A. și, după ce s-a asigurat că nu este nimeni în sediul societății și că nu este văzut de alte persoane, s-a urcat pe bordura de sub geamul deschis și a pătruns prin aceasta în interior. Dintr-o încăpere tip birou inculpatul a sustras un laptop marca Lenovo, un aparat foto Canon, două telefoane mobile, unul marca Nokia 3110 și unul marca Fujitsu Siemens, două cartele TVR și un modul acces condiționat, bunuri pe care le-a pus într-o plasă de plastic, găsită tot în interior. Inculpatul a părăsit biroul tot pe geamul pe care a intrat, deplasându-se cu bunurile sustrase la locuința sa din cartierul Mociur, unde a ținut bunurile sustrase aproximativ o săptămână, după care le-a vândut în piața de vechituri Gloria, la persoane de ocazie, cu suma de 200 lei, în afară de telefonul mobil marca Nokia 3110, pe care l-a ținut pentru el, cu tot cu cartela aferentă acestuia.

La scurt timp după comiterea acestui furt, inculpatul D. F.-B. a părăsit Mun. Reșița, plecând la muncă în zona Buziaș, jud T., împreună cu mai mulți tineri, care locuiesc în cartierul Mociur, din Mun. Reșița, printre care se afla și numitul I. D.. Cu acesta din urmă inculpatul D. F.-B. a făcut schimb de telefoane, dându-i acestuia telefonul mobil marca Nokia 3110, sustras de la persoana vătămată S.N. Telecomunicații S.A., primind, în schimb, alt telefon marca Nokia. La rândul său, numitul I. D., care nu avea cunoștință că telefonul era furat, a vândut telefonul mobil marca Nokia 3110 numitului S. G.-N..

Telefonul mobil marca Nokia 3110 a fost recuperat de către organele de poliție și predat persoanei vătămate.

În data de 03.06.2013, în jurul orelor 11:00, inculpații D. F.-B. și D. M. s-au deplasat în spatele fabricii de confecții S.C. Reșiconf S.A. Reșița, situată pe ., nr. 35, din Mun. Reșița, cu intenția de a căuta fier vechi, pe care să-l vândă pentru a face rost de bani. În curtea fabricii de confecții, inculpații au văzut că, în interior, sunt depozitate pe sol, un număr de 3 țevi galvanizate cu lungimea de 2,5 m și diametrul de 30 cm. și s-au hotărât să le sustragă pentru a le vinde.

Inculpatul D. M., cu ajutorul unui patent pe care-l avea la el, a tăiat plasa de sârmă a gardului ce împrejmuia fabrica și a pătruns în curtea fabricii de confecții, de unde a luat cele trei țevi galvanizate și le-a pus lângă gard, iar inculpatul D. F.-B., prin breșa din gard, le-a tras în exterior. Astfel, inculpații au depozitat țevile sustrase în exteriorul curții după care, inculpatul D. M., a luat în spate o țeavă și împreună cu inculpatul D. F.-B. au plecat să o valorifice la centrul de achiziționare S.C. C. Metal S.R.L. din cartierul Mociur. În timp ce se deplasau spre centrul de colectare fier vechi, inculpații s-au întâlnit cu numitul L. I. care și-a dat seama că țeava galvanizată aparține fabricii de confecții și i-a spus inculpatului D. M. să lase țeava jos, însă acesta și-a continuat drumul până la centrul de achiziționare, unde a valorificat-o cu suma de 20 lei.

Achizitorul C. V. a refuzat să mai primească și celelalte două țevi galvanizate deoarece și-a dat seama că ceva nu este în regulă în legătură cu privire la proveniența acestora.

Ulterior, celelalte două țevi sustrase au fost recuperate, fiind găsite abandonate în afara perimetrului firmei.

În seara zilei de 09.06.2013, D. F.-B. și D. M. s-au înțeles să sustragă cablu telefonic, cu fire din cupru, pozat pe blocurile din zona L. Pomostului, din Mun. Reșița. În aceeași dată, în jurul orei 23:00, cei doi inculpați au luat cu ei un clește tip foarfece și o pereche de mănuși și s-au deplasat pe . Mun. Reșița, unde pe fațada blocului nr. 5, la distanța de aproximativ 2 m. de sol, în poziție orizontală, era pozat cablu telefonic R., care deservea telefonia fixă a locatarilor imobilului. Inculpatul D. M. s-a urcat într-un copac amplasat lângă peretele blocului, partea din mijloc și cu ajutorul cleștelui tip foarfece a secționat cablul telefonic după care a coborât din copac și s-a deplasat în partea laterală a blocului, unde a secționat încă o dată cablul. Inculpatul D. M. i-a dat cleștele inculpatului D. F.-B. care a secționat cablul în partea cealaltă a blocului, după care, amândoi, au tras cablul din clamele de fixare pe peretele blocului și l-au strâns în doi colaci, rezultând aproximativ 20 m. liniari cablu telefonic.

Inculpații au transportat cablul telefonic în cartierul Mociur unde au ascuns colacii de cablu sub podul din apropierea blocului în care locuiesc, iar a doua zi inculpatul D. M. a ars izolația din plastic a cablului, iar sârma din cupru rezultată a valorificat-o în aceeași zi la centrul de achiziționare fier vechi din cartierul Mociur, contra sumei de 100 lei.

În noaptea de 11/12.06.2013, după miezul nopții, inculpatul D. M. a plecat, singur, de la locuința sa din cartierul Mociur, având la el un bomfaier, un patent și o pereche de mănuși, cu intenția de a sustrage cablu telefonic R., din zona L. Pomostului. Ajuns pe . Mun. Reșița, înv. D. M. a văzut că pe fațada blocului nr. 7 era pozat cablu telefonic. Cu scopul de a-l sustrage, inculpatul a urcat pe un schelet metalic de la ușa de acces în . bomfaierului, a secționat cablul telefonic, moment în care a văzut că s-a aprins lumina la un geam de la parter, fapt pentru care s-a speriat și a sărit de pe scheletul metalic al ușii

Inculpatul a fugit până la blocul nr. 3, de pe aceeași stradă, unde, după ce s-a asigurat că nu este văzut, a urcat pe țeava de gaz a blocului, deasupra acesteia fiind pozat cablul telefonic și tot cu bomfaierul a secționat cablul telefonic, dar nici de această dată nu a reușit să-l sustragă, deoarece la un geam de la etajul 4 a ieșit o persoană care a strigat la acesta, fapt pentru care s-a speriat și a fugit la locuința sa din cartierul Mociur.

La stabilirea situației de fapt, instanța a avut în vedere probele administrate atât în cursul judecății, cât și în cursul urmăririi penale.

Astfel fiind audiat în cursul urmării penale in inculpatul D. F. B. ( filele 10-11, 12, 13, 14, 134 d.u.p.), a recunoscut, în totalitate, faptele reținute în sarcina sa, în modalitatea descrisă mai sus.

În faza judecății, inculpatul D. F. B., prin declarația de la filele 61, s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, sens în care a arătat că recunoaște integral faptele reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de probe noi.

Inculpatul D. M., fiind audiat în cursul urmăririi penale (filele 19-20, 21, 22, 23-24,132 d.u.p.), a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, în modalitatea reținută mai sus. În cursul judecății inculpatul nu a putut fi fost audiat întrucât acesta nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, deși a fost citat și cu mandat de aducere în acest sens.

Instanța a constatat că, declarațiile date de către cei doi inculpați, se coroborează cu probele administrate restul probelor administrate atât în cursul urmării penale,cât și în cursul judecății, respectiv: dovadă de ridicare (fila 25, 103 d.u.p.), dovadă de predare (fila 15 d.u.p.), declarație martor L. I. (filele 27, 28-29 d.u.p. 231 dos.inst.), declarație martor C. V. (fila 30 d.u.p.), declarație martor P. C. M. (filele 31, 32 d.u.p., 245 dos. Inst.), proces verbal de conducere în teren din data de 13.06.2013 (fila 33 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia conducerii în teren efectuată la data de 13.06.2013 (filele 34-54 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii parte vătămată Schmelas C. (fila 58 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 16.04.2012 (filele 59-61 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 16.04.2012 (filele 65-34 d.u.p.), colet/plic nr. 1 ( fila 87 d.u.p.), adresa emisă de S. Națională de Radiocomunicații S.A. – Direcția Radiocomunicații Timișoara (fila 62 d.u.p.), declarație Schmelas C. (fila 63 d.u.p.), declarație Dacz M. (fila 64 d.u.p.), declarație I. D. (fila 88 d.u.p.), declarație S. G. (fila 89 d.u.p.), declarație N. V. (filele 90-91 d.u.p.), declarație I. R. V. (fila 92 d.u.p.), declarație V. Boby (filele 93-94 d.u.p.), declarație D. Edmund C. (filele 95-96 d.u.p.), proces verbal de confruntare din data de 13.06.2012 (fila 97 d.u.p.), plângere S.C. Resiconf S.A. Reșița (fila 105 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 03.06.2013 (filele 106-107 d.u.p.), adresa nr. 256/13.06.2013 emisă de S.C. Resiconf SA Reșița (fila 108 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii Mamut L. C. (fila 110 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 12.06.2013 (filele 111-112 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 12.04.2012 (filele 115-118 d.u.p.), declarație Mamut L. C. (fila 113 d.u.p.), adresa nr. 100/05/05/05/05/397/13.06.2013 emisă de R. S.A. (fila 114 d.u.p.), proces verbal de consemnare a plângerii Novy Walter (fila 120 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului din data de 12.06.2013 (filele 121-122 d.u.p.), planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 12.04.2012 (filele 125-129 d.u.p.), adresa nr. 100/05/05/05/05/398/13.06.2013 emisă de R. S.A. (fila 123 d.u.p.), declarație Novi Walter (fila 124 d.u.p.)

Cu privire la legea penală aplicabilă, având în vedere faptul că, de la săvârșirea acestor infracțiuni – 14.04.2012, 03.06.2013, 09/10.06.2013, 11/12.06.2013 – și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o nouă lege penală, instanța a analizat prezentele infracțiuni de furt calificat în raport de legea determinată ca fiind mai favorabilă, conform art. 5 C.pen.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârșirii faptei și cea din momentul judecării faptei) în raport de normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecății. Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluția cea mai favorabilă pentru infractor.

De asemenea, pentru identificarea legii penale mai favorabile se va avea în vedere Decizia Curții Constituționale publicată în MO nr. 373 din 20.05.2014, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile

Prin urmare, instanța, pentru a determina legea penală mai favorabilă în raport de infracțiunile comise, a avut în vedere faptul că, la momentul comiterii erau prevăzute de dispozițiile art.208, art.209 alin.1 lit. a, e, g,i Cod pen.1969, respectiv art.208, art. 209 alin. 3 lit. h C. pen. 1969, fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 de ani, respectiv de la 4 la 18 ani, iar, ca urmare a adoptării noului cod penal, aceste fapte sunt prevăzute de dispozițiile art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, Cod pen., art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, Cod pen., 229 alin.3 lit. h C. pen. fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare. Astfel, sub aspectul regimului sancționator apare ca fiind mai favorabilă legea penală în vigoare, dat fiind limitele de pedeapsă mult reduse.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere și alte criterii, respectiv, tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, precum și modalitatea de executare a pedepsei, prevăzute de ambele legi. Așadar, dispozițiile art.34 al.1 lit. b C. pen. 1969 stabilesc că sancționarea concursului, în cazul aplicării unor pedepse cu închisoarea, se face prin cumul juridic, cu aplicarea unui spor facultativ de până la 5 ani, în timp ce dispozițiile art.43 al.1 C. pen., consacră pentru sancționarea acestui tip de concurs cumulul juridic cu spor obligatoriu și fix, prin urmare, în raport de acest criteriu apare ca fiind mai favorabilă legea penală în vigoare la data săvârșirii faptelor.

În ceea ce privește modalitatea de executare, legea penală mai favorabilă apare a fi legea penală veche în condițiile în care, raportat la starea de fapt și la persoana infractorilor permite aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere, prev de art. 861C.pen 1969, spre deosebire de codul penal în vigoare, potrivit căruia singura modalitate de executare este cea în regim de detenție întrucât inculpații nu și-au manifestata acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Pe cale de consecință, având în vedere aceste criterii de determinare a legii penale mai favorabile, analizate în concret în raport de starea de fapt și situația personală a inculpaților, instanța a apreciat, per global, ca fiind lege penală mai favorabilă vechiul cod penal și, astfel a analizat infracțiunile deduse judecății prin raportare la dispozițiile acestui cod.

I. În drept, fapta inculpatului D. F. B., care, în seara zilei de 14.04.2012, a forțat geamul de aerisire de la grupul sanitar al sediului persoanei vătămate S. Națională de Radiocomunicații, situat la parterul blocului F3A, de pe .. Reșița, și a pătruns în interior, prin escaladarea zidului, de unde a sustras un laptop marca Lenovo, un aparat foto marca Canon, un telefon mobil marca Nokia 3110, un telefon mobil Fujitsu-Siemens, două cartele TVR și un modul acces condiționat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 C.p., 209 alin 1 lit. i C. pen.1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare a bunurilor (un laptop marca Lenovo, un aparat foto marca Canon, un telefon mobil marca Nokia 3110, un telefon mobil Fujitsu-Siemens, două cartele TVR și un modul acces condiționat), aparținând persoanei vătămate S. Națională de Radiocomunicații, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii lor pe nedrept, în timp ce era găzduită de către persoana vătămată.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în stăpânirea inculpatului.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpatului a fost consecința directă a acțiunii acestuia de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase.

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. i C.pen.1969, deoarece fapta a fost săvârșită prin forțarea geamul de aerisire de la grupul sanitar al sediului persoanei vătămate S. Națională de Radiocomunicații, și prin escaladarea zidului, respectiv, efracție și escaladare.

Fapta aceluiași inculpat, care în data de 03.06.2013, în jurul orelor 11:00, împreună cu coinculpatul D. M., după ce au tăiat gardul de sârmă, au pătruns, în curtea S.C. Reșiconf S.A., situată pe ., nr. 35, din Mun. Reșița, de unde au sustras trei țevi galvanizate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de - furt calificat, 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare, împreună cu coinculpatul D. M., a bunurilor (țevi galvanizate), aparținând persoanei vătămate S.C. Reșiconf S.A., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii lor pe nedrept.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în stăpânirea inculpaților.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acestuia de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase.

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. i C.pen.1969, deoarece fapta a fost săvârșită prin efracție( pentru a pătrunde în interior, inculpații au tăiat gardul de sârmă ce împrejmuia curtea persoanei vătămate).

În ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de furt calificat, prev de art. art. 209 alin. 1 lit. a C.pen.1969, respectiv, săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, s-a reținut că aceasta nu mai este prevăzută în conținutul agravat al infracțiuni de furt în noua reglementare. Deși, s-a apreciat că legea penală anterioară este mai favorabilă, nu va mai fi reținută această formă agravate a infracțiunii de furt calificat întrucât, potrivit principiului dezincriminării, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute în legea nouă.

Fapta aceluiași inculpat, care, în noaptea de 09/10.06.2013, în jurul orelor 23:00, împreună cu coinculpatul D. M., au secționat și sustras un cablu telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, ce era pozat pe fațada blocului nr. 5, de pe . Mun. Reșița, aparținând persoanei vătămate S.C. R. SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat ,prev. de art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare, împreună cu coinculpatul D. M., a bunurilor (cablu telefonic cu 200 perechi de fire din cupru), aparținând persoanei vătămate S.C. Reșiconf S.A., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii lor pe nedrept.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în stăpânirea inculpaților.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acesteia de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase.

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit.g, i, alin.3 lit.h C.pen.1969, deoarece fapta a fost săvârșită prin efracție, în timpul nopții, iar bunul sustras face parte din categoria cablurilor și instalațiilor de telecomunicații.

În ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de furt calificat, prev de art. art. 209 alin. 1 lit. a C.pen.1969, respectiv, săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, se reține că aceasta nu mai este prevăzută în conținutul agravat al infracțiuni de furt în noua reglementare. Deși, s-a apreciat că legea penală anterioară este mai favorabilă, nu a mai fost reținută această formă agravate a infracțiunii de furt calificat întrucât, potrivit principiului dezincriminării, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute în legea nouă.

Totodată, instanța a reținut concursul de infracțiuni în forma prevăzută de art. 33 lit. a) C.pen. 1969, respectiv concursul real, întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin mai multe acțiuni și mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.

În consecință, instanța a apreciat că s-a făcut dovada existenței infracțiunilor de furt calificat pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, a săvârșirii acestora, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, astfel că, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., va pronunța o soluție de condamnare față de acesta.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C.pen., care arată că la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens, instanța reține următoarele: gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, concretizat în valorile sociale care au fost puse în pericol-patrimoniul persoanelor vătămate . NAȚIONALĂ DE RADIOCOMUNICAȚII SA și . relațiile sociale care se formează în jurul acestor valori; modul de săvârșire a a faptelor- de două persoane împreună, prin efracție, escaladare; multitudinea faptelor săvârșite în concurs, precum și a bunurilor sustrase; producerea de prejudicii patrimoniului persoanelor vătămate, prejudicii care nu au fost nerecuperate; valoarea relativ ridicată a bunurilor sustrase; antecedența penală a inculpatului care așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar(210 dos) a mai fost sancționat, de 4 ori, cu amendă administrativă prin ordonanțe ale organelor de urmărire penală, pentru fapte de același gen, ceea ce denotă că acesta perseverează în activitatea infracțională și nu a înțeles clemența organelor judiciare cu ocazia primelor încălcării ale legii, întărind concluzia unei reacții sociale mult mai severe.

Pe de altă parte, la stabilirea pedepsei și a cuantumului acesteia, instanța a avut în vedere atitudinea constant sinceră manifestată de către inculpat pe întreg parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptele comise, faptul că, în cursul judecății, s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, contribuind astfel, în mod nemijlocit, la soluționarea justă și cu celeritate a cauzei și la aflarea adevărului, cu respectarea exigențelor impuse de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, motiv pentru care urmează a-i fi aplicate pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art.396 al.10 Cod.pr.pen., apreciind că acestea sunt de natură să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, respectiv, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Întrucât, în raport de infracțiunile comise, în speță, a fost identificată ca lege mai favorabilă Codul Penal 1969, instanța urmează să aplice dispozițiile acestuia în ceea ce privește pedepsele accesorii și complementare.

Prin urmare, cu privire la aplicarea pedepselor accesorii inculpatului, instanța a reținut că, aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen.1969, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C. c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauze în care C. Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen.1969, ci va analiza în ce măsură, în prezența cauză, aceasta se impune față de natură și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța a avut în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 474 alin. 4 C.pr.pen., este obligatorie, urmând, astfel, să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptelor săvârșite, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen.1969 rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a interzis inculpatului D. F. B., cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 861 C. pen.1969, întrucât, pedeapsa principală aplicată, este de 3 ani închisoare, pentru concurs de infracțiuni, anterior inculpatul nu a mai fost condamnat la pedepse cu închisoarea care să atragă starea de recidivă, și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea, în regim de detenție, a pedepsei închisorii aplicate – astfel că, va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 5(cinci)ani, stabilit în condițiile art. art. 862 C.pen 1969.

În temeiul art. 863 alin. 1 C.pen 1969 a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul D. F. B. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii judecătorești și apoi o dată pe trimestru la datele stabilite de acest organism;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art.404 C.proc.pen., instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. 1969, respectiv, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou, cu intenție, o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen sau nu va îndeplini, cu rea-credință, obligațiile civile sau măsurile de supraveghere stabilite prin hotărârea de condamnare, va revoca suspendarea condiționată, și a dispus executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context instanța apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate la el însuși, cât și la societate în ansamblul său.

II. În drept, fapta inculpatului D. M., care în data de 03.06.2013, în jurul orelor 11:00, împreună cu coinculpatul D. F. B., după ce au tăiat gardul de sârmă, au pătruns în curtea S.C. Reșiconf S.A., situată pe ., nr. 35, din Mun. Reșița, de unde au sustras trei țevi galvanizate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev de art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare, împreună cu coinculpatul D. F. B., a bunurilor (țevi galvanizate), aparținând persoanei vătămate S.C. Reșiconf S.A., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii lor pe nedrept.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în stăpânirea inculpaților.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acestora de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase.

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. i C.pen.1969, deoarece fapta a fost săvârșită prin efracție( pentru a pătrunde în interior, inculpații au tăiat gardul de sârmă ce împrejmuia curtea persoanei vătămate).

În ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de furt calificat, prev de art. art. 209 alin. 1 lit. a C.pen.1969, respectiv, săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, s-a reținut că aceasta nu mai este prevăzută în conținutul agravat al infracțiuni de furt în noua reglementare. Deși, s-a apreciat că legea penală anterioară este mai favorabilă, nu a mai fost reținută această formă agravate a infracțiunii de furt calificat întrucât, potrivit principiului dezincriminării, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute în legea nouă.

Fapta aceluiași inculpat, care, în noaptea de 09/10.06.2013, în jurul orelor 23:00, împreună cu coinculpatul D. F. B., au secționat și sustras un cablu telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, ce era pozat pe fațada blocului nr. 5, de pe . Mun. Reșița, aparținând persoanei vătămate S.C. R. SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat ,prev. de art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare, împreună cu coinculpatul D. F. B., a bunurilor (cablu telefonic cu 200 perechi de fire din cupru), aparținând persoanei vătămate S.C. Reșiconf S.A., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii lor pe nedrept.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în stăpânirea inculpaților.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acestora de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase.

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit.g, i, alin.3 lit.h C.pen.1969, deoarece fapta a fost săvârșită prin efracție, în timpul nopții, iar bunul sustras face parte din categoria cablurilor și instalațiilor de telecomunicații.

În ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de furt calificat, prev de art. art. 209 alin. 1 lit. a C.pen.1969, respectiv, săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, s-a reținut că aceasta nu mai este prevăzută în conținutul agravat al infracțiuni de furt în noua reglementare. Deși, s-a apreciat că legea penală anterioară este mai favorabilă, nu a mai fost reținută această formă agravate a infracțiunii de furt calificat întrucât, potrivit principiului dezincriminării, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute în legea nouă.

Fapta aceluiași inculpat, care în noaptea de 11/12.06.2013, în jurul orelor 02:50, a secționat, cu intenția de a le sustrage, cablul telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, ce era pozat pe fațada blocului nr. 7, . . cablul telefonic cu 100 perechi cu fire din cupru ce era pozat pe fațada blocului nr. 3, . aceeași stradă, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev de art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de secționare a bunurilor (cablul telefonic cu 200 perechi de fire din cupru, respectiv 100 perechi cu fire din cupru), aparținând persoanei vătămate S. C. R. SA, fără consimțământul acesteia, cu intenția e a le sustrage, acțiune ce nu a putut fi dusă până la capăt întrucât a fost surprins de locatarii blocului pe care erau amplasate cablurile respective.

Urmarea imediata a faptei constă in producerea unei stări de pericol în legătură cu patrimoniul părții vătămate.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 19 alin. 1, pct.1, lit. a C.pen.1969, aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor aparținând persoanei vătămate.

Totodată, instanța a reținut concursul de infracțiuni în forma prevăzută de art. 33 lit. a) C.pen. 1969, respectiv concursul real, întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin mai multe acțiuni și mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.

În consecință, instanța a apreciat că s-a făcut dovada existenței infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, a săvârșirii acestora, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, astfel că, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., va pronunța o soluție de condamnare față de acesta.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C.pen., care arată că la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens, instanța a reținut următoarele: gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, concretizat în valorile sociale care au fost puse în pericol-patrimoniul persoanelor vătămate . . relațiile sociale care se formează în jurul acestor valori; modul de săvârșire a faptelor- de două persoane împreună, prin efracție, escaladare; multitudinea faptelor săvârșite în concurs, precum și a bunurilor sustrase; producerea de prejudicii patrimoniului persoanelor vătămate, prejudicii care nu au fost nerecuperate; valoarea relativ ridicată a bunurilor sustrase.

Pe de altă parte, la stabilirea pedepsei și a cuantumului acesteia, instanța a avutîn vedere că, în cursul urmăririi penale a recunoscut și regretat faptele comise, precum și împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, aspect ce rezultă din cuprinsul fișei de cazier judiciar(filele 213), motiv pentru care a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 alin.1 lit.a C.pen. 1969, urmând a-i fi aplicate pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege, în conformitate cu dispozițiile art. 76 C.pe.1969, apreciind că acestea sunt de natură să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, respectiv, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Întrucât, în raport de infracțiunile comise, în speță, a fost identificată ca lege mai favorabilă Codul Penal 1969, instanța aplicând dispozițiile acestuia în ceea ce privește pedepsele accesorii și complementare.

Prin urmare, cu privire la aplicarea pedepselor accesorii inculpatului, instanța a reținut că, aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen.1969, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C. c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauze în care C. Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen.1969, ci a anlizat în ce măsură, în prezența cauză, aceasta se impune față de natură și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța a avut în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 474 alin. 4 C.pr.pen., este obligatorie, urmând, astfel, să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptelor săvârșite, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen.1969 rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, va interzice inculpatului D. M., cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 861 C. pen.1969, întrucât, pedeapsa principală aplicată, este de 3 ani închisoare, anterior inculpatul nu a mai fost condamnat la pedepse cu închisoarea care să atragă starea de recidivă, și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea, în regim de detenție, a pedepsei închisorii aplicate – astfel că, a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 5(cinci)ani, stabilit în condițiile art. art. 862 C.pen 1969.

În baza art. 863 alin. 1 Cod Penal 1969, a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii judecătorești și apoi o dată pe trimestru la datele stabilite de acest organism;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență..

În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art.404 C.proc.pen., instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. 1969, respectiv, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou, cu intenție, o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen sau nu va îndeplini, cu rea-credință, obligațiile civile sau măsurile de supraveghere stabilite prin hotărârea de condamnare, a revocat suspendarea condiționată, și a dispus executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context instanța apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate la el însuși, cât și la societate în ansamblul său.

Cu privire la latura civilă, instanța a reținut următoarele:

- în cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 62 dup, persoana vătămată SN Radiocomunicații SA-Sucursala Direcția Radiocomunicații Timișoara, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4275,20 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase. În cursul judecății, persoana vătămată și-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 3178, 42 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase( fila 130).

- în cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 108 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 338,50 lei reprezentând contravaloarea țevii galvanizate sustrase. În cursul judecății, persoana vătămată și-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 350 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase( fila 21).

- în cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 114 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1545,62 lei reprezentând despăgubiri materiale.

- în cursul urmăririi penale, prin adresa de la fila 123 dup, persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 733,91 lei reprezentând despăgubiri materiale.

-în cursul judecății, persoana vătămată .-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmării penale, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1545,62 lei și, respectiv, 733,91 lei reprezentând despăgubiri materiale( fila 37).

Pentru a interveni răspunderea civilă alături de răspunderea penală, datorată săvârșiri unei fapte culpabile, se cere analiza tuturor condițiilor la care se referă art. 1375 C.civ., respectiv, existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

Întrucât, în argumentarea soluției date pe latură penală s-a reținut deja că autorii faptelor care au făcut obiectul prezentei cauze sunt cei doi inculpați, care a acționat cu vinovăție, sustrăgând din patrimoniul persoanelor civile bunurile enumerate cu ocazia stabilirii stării de fapt, constatându-se, totodată, că prin aceste fapte s-au cauzat prejudicii și acestea nu a fost reparate, că există o legătură certă de cauzalitate între prejudiciile produse și faptele deduse judecății, instanța a admisacțiunile civile formulate în cauză, fiind îndeplinite toate condițiile angajării răspunderii civile delictuale pe art. 1357 C.civ.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul D. F. B., prin declarația de la fila 61 a fost de acord să despăgubească părțile civile cu sumele solicitate.

Față de cele expuse mai sus, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.23, art. 25 C.pr.pen art.1357C.civ., a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă SN Radiocomunicații SA-Sucursala Direcția Radiocomunicații Timișoara, și, în consecință a obligat pe inculpatul D. F. B., la plata sumei de 3178,42 lei către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale(față de această parte civilă fapta a fost săvârșită doar de către inculpatul D. F. B.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357, art.1370 C.civ, a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă ., și a obligat, în solidar, pe inculpații D. F. B. și D. M., la plata sumei de 350 lei către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357, art.1370 C.civ, a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă . a obligat, în solidar, pe inculpații D. F. B. și D. M., la plata sumei de 1545,62lei (fără TVA) către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.19 art. 25 C.pr.pen art.1357C.civ, a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă . a obligat pe inculpatul D. M., la plata sumei de 733,91lei(fără TVA) către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale(față de această parte civilă fapta a fost săvârșită doar de către inculpatul D. M.).

În temeiul art.274 alin.1 Cod pr.pen., 274 alin. 1,2 C. proc. pen. a obligat pe inculpații D. F. B. și D. M. la plata sumei de câte 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul avocaților din oficiu, în sumă de 600 lei, a rămas în sarcina statului.

Împotriva sentinței Judecătoriei Reșița a declarat apel P. de pe lângă J. Reșița, criticând-o pentru netemeinicie.

În motivare se arată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.5 Cp întrucât a dispus condamnarea inculpaților înlăturând prevederile agravantei art.209 al.1 lit.a Codul penal anterior ce nu se mai regăsește în actualul cod penal, împrejurare ce conferă sub acest aspect hotărârii un caracter nelegal.

Aplicarea legii vechi la soluționarea cauzei, ca lege mai favorabilă, sub aspectul modalității de punere în executare a pedepsei aplicate. Și totodată înlăturarea agravantei prevăzute în textul vechi, echivalează cu combinarea prevederilor din legi succesive.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:

Din rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Reșița se reține că inculpatul D. F. B. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. . 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, și art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea prevederilor art.33 lit. a Codu penal din anul 1969 și inculpatul D. M. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat și o infracțiune de tentativă de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, și art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art.3 lit. a Cp din anul 1969.

Instanța de fond a reținut vinovăția inculpaților pentru săvârșirea acestor infracțiunii și a dispus condamnarea lor în baza reglementărilor prevăzute de Codul penal din anul 1969, apreciind că această lege este mai favorabilă inculpaților având în vedere că faptele au fost comise înainte de . Noului Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.5 Codul penal În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Potrivit Deciziei 256/2014, dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Din această decizie se reține că interpretarea prevederilor art.5 din Codul penal este constituțională doar în sensul în care legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei.

Se observă, în speță, că deși instanța de fond a apreciat că vechea reglementare este legea penală mai favorabilă aceasta nu a fost aplicată în mod global potrivit Deciziei Curții Constituționale nr.265/2014.

Așa cum se poate observa din conținutul dispozitivului sentinței apelate instanța de fond a aplicat prevederile Codului penal anterior cu privire la încadrarea juridică a infracțiunilor, la pedepsele aplicate, la regulile privind concursul de infracțiunii și la suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor însă a înlăturat agravanta prevăzută de art.209 lit.a din Codul penal din 1969 pe motiv că aceasta formă de săvârșire a infracțiunii nu mai este prevăzută de noua reglementare.

Procedând în acest mod instanța a combinat dispozițiile din două legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile ceea ce conferă hotărârii un caracter nelegal.

Prin urmare în baza art.421 pct.2 lit. a Cpp va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă J. Reșița, se va desființa sentința apelată și rejudecând cauza:

I. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., va fi condamnat inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 se va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., va fi condamnat același inculpat, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., va fi condamnat același inculpat, la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 se va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului D. F. B. în cea mai grea, și se va dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de 3 (trei) ani închisoare

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

II. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1lit.a, art.76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., va fi condamnat inculpatul D. M., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., va fi condamnat același inculpat, la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., va fi condamnat același inculpat, la pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului D. M. în cea mai grea, și se va dispune executarea pedepsei rezultante de 3(trei) ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

Văzând și prevederile art.275 al.3 Cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Reșița împotriva Sentinței penale nr.240/2015, pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ /2015.

Desființează sentința apelată și rejudecând cauza.

I. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., fiul lui Nicușor și R.,, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului D. F. B. în cea mai grea, și dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de

- 3 (trei) ani închisoare

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

II. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1lit.a, art.76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului D. M. în cea mai grea, și dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de:

- 3(trei) ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

Menține în rest dispozițiile apelate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 260 de lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 26.10.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

I. PopescuConstantin C.

GREFIER,

C. P.

Red. C.C./ 30.10.2015

Tehnored. C.P./2 ex/25.11.2015

Primă instanță: Jud..Reșița / jud. L.I.P.

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 1081/A

În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Reșița împotriva Sentinței penale nr.240/2015, pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._ /2015.

Desființează sentința apelată și rejudecând cauza.

I. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., fiul lui Nicușor și R.,, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. și coroborat cu art. 375 rap la art.396 al.10 C. pr.pen., condamnă pe inculpatul D. F. B., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului D. F. B. în cea mai grea, și dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de

- 3 (trei) ani închisoare

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

II. În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, i C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1lit.a, art.76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit.a, e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 20 rap. art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin 1 lit. e, g, i, alin 3 lit.h C.pen.1969, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a, art 76 lit c C.pen. și art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. M., la pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat.

În baza art.33 lit. a C.pen. 1969 rap. la art. 34 lit. b C.pen1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului D. M. în cea mai grea, și dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de:

- 3(trei) ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.

Menține în rest dispozițiile apelate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 260 de lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 26.10.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

I. PopescuConstantin C.

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 23/2016. Curtea de...  Uz de fals. Art.323 NCP. Decizia nr. 1118/2015. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1081/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA