Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 682/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 682/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 30-04-2012
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 682/R
Ședința publică din 30 aprilie 2012
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: M. C.
JUDECĂTOR: F. P.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror C. M. U..
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul J. F. G. R. împotriva sentinței penale nr. 443 din 22.02.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește inculpatul recurent, reprezentat de avocat din oficiu T. C., cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul din oficiu al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare, achitarea inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 443 din 22.02.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal și în condițiile prevăzute de art. 3201 alineat 7 Cppa fost condamnat la 9 luni închisoare inculpatul J. F. G. R., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are permisul de conducere anulat.
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal și în condițiile prevăzute de art. 3201 alineat 7 Cpp a fost condamnat la 9 luni închisoare inculpatul J. F. G. R. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/litru alcool pur în sânge.
În baza art. 83 Cod Penal s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare dispusă prin sentința penală nr. 1544/2008 a Judecătoriei A., și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse pe lângă fiecare din cele două pedepse stabilite anterior, rezultând astfel de executat două pedepse de câte 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art. 33, 34 Cod Penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod Penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 literele a, cu excepția dreptului de a alege, și b Cod Penal.
În baza art. 191 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. nr. 192/P/2011, înregistrat la această instanță cu nr._, a fost trimis în judecată inculpatul J. F. G. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis a fost anulat, prev. de art. 86 al.2 cod penal și având o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr/1000 ml alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
În motivarea actului de sesizare s-a arătat că inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice având permisul de conducere anulat și având o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr/1000 ml alcool pur în sânge.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat aplicarea prevederilor art. 320 indice 1 Cod Procedură Penală.
În vederea soluționării cauzei a fost atașat dosarul nr. 192/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A..
Din analiza actelor dosarului, instanța a reținut următoarele:
În data de 08.01.2011, în jurul orelor 21,50, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Felnac, în timp ce efectuau serviciul de patrulare pe raza acestei localități, l-au oprit în trafic pe inculpat J. F. G. R. în timp ce conducea autoturismul marca Toyota având aplicate plăcuțe de înmatriculare cu numărul 220 WA 54.
Organele de poliție au procedat la identificarea persoanei care a condus autovehiculul, stabilindu-se că acesta este inculpatul J. F. G. R., iar din verificări a rezultat că inculpatului i-a fost anulat permisul de conducere. Deoarece inculpatul emana miros de alcool a fost condus la Spitalul Clinic de Urgență A. unde i-a fost recoltată o singură probă biologică, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 25/11.01.2011 inculpatul a avut la data de 08 ianuarie 2011, ora 23,30 o alcoolemie de 1,30 gr/1000 ml alcool pur în sânge.
Faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană al cărei permis a fost suspendat și având o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr/1000 ml alcool pur în sânge, prev. de art. 86 al.2 din OUG 195/2002 republicată și 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.
La individualizarea sancțiunilor aplicabile inculpatului s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal. S-a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în condițiile prevăzute de art. 3201 Cpp, astfel că au fost coborâte limitele minime ale sancțiunilor legale. S-a mai avut în vedere însă și faptul că inculpatul a comis faptele în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare dispusă prin sentința penală nr. 1544/2008 a Judecătoriei A..
Împotriva sentinței penale nr. 443 din 22 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ din 07.09.2011 a declarat recurs în termen inculpatul J. F. G. R., înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția Penală sub nr._ din 08.03.2012.
Recursul nu a fost motivat.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs ce se analizează din oficiu conform art. 3859 alin. 3 C. proc. pen., precum și examinând întreaga cauză sub toate aspectele conform art. 3856 alin. 3 C. proc. pen., Curtea constată, pentru considerentele ce urmează, că recursul este nefondat.
Cauza a fost soluționată după procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. Prin urmare, aspectele legate de existența faptelor și săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpat nu pot fi puse în discuție.
În privința pedepselor, instanța de recurs remarcă faptul că acestea au fost stabilite în cuantumuri orientate către minimele prevăzute de lege, reduse cu o treime prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. (9 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere a autovehiculului având permisul anulat, pedeapsa prevăzută de fiind închisoarea de la 4 luni la 2 ani sau amenda; 9 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere a autovehiculului având alcoolemie peste limita legală, pedeapsa prevăzută de fiind închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni).
În mod corect s-a ales pedeapsa închisorii pentru infracțiunea de conducere a autovehiculului având permisul anulat, o pedeapsă cu amenda nefiind în măsură să-și atingă scopul, având în vedere starea de recidivă.
Conducerea unui autoturism pe timp de noapte și în localitate, având permisul anulat și alcoolemie peste limita legală, în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării unei pedepse rezultante aplicate tot pentru infracțiuni rutiere (tot pentru conducerea unui autovehicul având permisul anulat și alcoolemie peste limita legală) constituie împrejurări care nu justifică reducerea pedepselor stabilite de prima instanță.
Și sporul de pedeapsă este justificat de numărul și cuantumurile pedepselor individuale.
Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii, Curtea constată că prima instanță în mod corect a dispus ca pedeapsa rezultantă de 2 ani să fie executată în regim privativ de libertate. Astfel, prin decizia nr. 1 din 17 ianuarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite în recurs în interesul legii s-a stabilit că: 1) suspendarea condiționată a executării nu poate fi dispusă pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârșirii în cursul termenului de încercare a unei infracțiuni intenționate sau praeterintenționate, pedeapsă la care a fost cumulată o altă pedeapsă, ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării acestei din urmă pedepse, chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Codul penal; 2) suspendarea condiționată a executării nu poate fi dispusă nici în ceea ce privește pedeapsa rezultantă obținută prin aplicarea mecanismului prevăzut de art. 83 alin. 1 Cod penal. Conform art. 83 alin. 1 C. pen., dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Așadar, în cazul revocării suspendării executării pedepsei, instanța de judecată nu are vreo opțiune cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei rezultate în urma cumulului aritmetic, trebuind să dispună executarea în întregime a pedepsei aplicate anterior, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Instanța de recurs observă că prima instanță a individualizat în mod corect și pedepsele accesorii, interzicând inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. pe durata pedepsei închisorii, deoarece, prin săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, inculpatul devine nedemn să fie ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Curtea constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859 alin. 3 C. proc. pen.
Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul J. F. G. R. împotriva sentinței penale nr. 443 din 22 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ din 07.09.2011.
Văzându-se dispozițiile art. 192 alin. 2 și ale art. 189 alin. 1 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs și se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul J. F. G. R. împotriva sentinței penale nr. 443 din 22 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ din 07.09.2011.
În temeiul art. 192 alin. 2 C. proc. pen., obligă inculpatul recurent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În baza art. 189 alin. 1 C. proc. pen., dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 aprilie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. C. M. C. F. P.
Grefier,
C. I.
Red. F.P./30.04.12
Tehnored. C.I./14.05.12
PI. – R. E. M. – Jud. A.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 688/2012.... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1741/2012.... → |
|---|
